5,079 matches
-
se pierde, în câmpul drag pictat în verde, de despletite curcubeie, mi-e dor de plete de femeie, inele dulci ce sboară-n vânt, în feerie și descânt, de ochii tăi ca zările, ce -neacă depărtările, mi-e dor după iubirea arsă și după dragostea întoarsă. eu m-am umplut acum de tine ca munții de tăceri alpine și cazi în sufletu-mi flămând cum cad cuvintele în gând, cum cade noaptea peste noi îmbrățișați, femeie,-n doi. miercuri, 21 noiembrie 2012
A VENIT IARNA, IUBITO de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 691 din 21 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351336_a_352665]
-
ingrosat cu tarina: aci un alt vârtej de muște clocotește fără astâmpar; pe jos e noroi de struguri, de prune și de spălături de tingiri. Pe niște cotloane se prăjesc la tavă niște cârnați exalând un miros puternic de grasime arsă. Mai departe e zaanaua: miroase a hoit și sânge stătut în soare; scursorile de murdării strânse pe lângă drum îți întoarce sufletul. Aici, sub umbrare improvizate pentru campania zaanalei, de o parte și de alta a soselei fac chef negustorii, țăranii
CARTEA CU PRIETENI XXIX- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351452_a_352781]
-
08 decembrie 2012 Toate Articolele Autorului Toamne cu primăveri târzii ninge viscolit cu jocuri dureri și mister în clinchet din clopoței- lăcrămioare scuturate de cer fulgi inocenți în dorul crăpat la voia întâmplării se aștern puri nemotivata absență lasă buzele arse jivinei pe moarte urlând în pustiu de explozia cuvântului ce îl ascund sub ruine înerbate de uitată cetate reîntregindu-te sub pleoape închise prin lumina din vis fără țintă alerg în surdina- mecanismului ticăind obosit de cleiul-rugină strângând împrăștiate rămășițe în
TOAMNE CU PRIMĂVERI TÂRZII de CAVALERUL RĂTĂCITOR în ediţia nr. 708 din 08 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351541_a_352870]
-
că prea te porcăiși...- i-o tăie Gigi. - Așa vreau...Limba română este foarte expresivă! Te pomeni că sunteți demoazele de pension...Ce să spun...Vă e rușine cu limba noastră...Asta e... Și-o luăm așa cum e...- sări ca arsă Rodica. - Haide, haide...- încercă s-o liniștească Elena. - Eu vă spun că nu e glumă...Măi, oameni buni, la prețul ăsta este pomană...- o ținea Elena pe-a ei...Așa gheșeft mai rar... - Nu ți-am spus...Să ne mai
BATE FIERUL CÂT E CALD de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 1226 din 10 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350691_a_352020]
-
O EXPOZIȚIE DE FOTOGRAFIE O interesantă expoziție de fotografie, cu tema "Ipostazele pădurii", prilejuită de Anul Internațional al Pădurilor, a fost vernisată marți, 30 martie, în holul Bibliotecii Județene "Petre Dulfu"din Baia Mare. Salonul fotografic de primăvară, organizat de Asociația "Ars Rivulinae Vision"(președinte, Victor Mihalca) și Ocolul Silvic Municipal Baia Mare, reunește lucrări diferite ca stil și abordare, realizate de Ioan Brezovschi, Robert Hitter, Paul Leș, Zsolt Madarassy, Emil Pop, Ioan Pop, Zamfir Șomcutean, Tiberiu Toth și Victor Mihalca. Expoziția a
CINCI PORTRETE MARAMUREŞENE de ANCA GOJA în ediţia nr. 103 din 13 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350797_a_352126]
-
zeii morți /nici nu voi băga de seamă că-s cu stafia ta la porți /iubi-mă-voi cu ea ,sau poate alta,/înspre prăpastii prdispus,mă voi simți zefir sau cănt sau chiar sultan /deși eu tot cu pumnul ars și tot desculț .../ Și-ncet cu aburii din ploi ,/voi băntui melancolii,iubiri /și vise foarte ,foarte vechi /în timpuri tot mai noi ! Referință Bibliografică: Suflet călator / Alexandru Maier : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1592, Anul V, 11 mai
SUFLET CĂLATOR de ALEXANDRU MAIER în ediţia nr. 1592 din 11 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/350873_a_352202]
-
cuibare, în cotcodăcitul găinilor mândre de isprava lor. Mai târziu, când soarele sorbea roua dimineții, cu șorțul bunicii prins în brâu, trăgeam o raită prin grădină și strângeam bumbacul alb din capsulele deschise, apoi adunam într-o strachină din lut ars, roșii și castraveciori proaspeți, pentru masă. Înainte de ora prânzului mai trăgeam o fugă până la cișmea să aduc apă rece pentru masă. În drum, mă opream la baba Iana (o bătrână anchilozată de reumatism, pe care copiii ei o scoteau în
PROFIL DE AUTOR de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 114 din 24 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350811_a_352140]
-
cărei urme rămân bine precizate și azi este turnul de la intrare, folosit ca locuință, probabil a tarabostesului dac care-și avea reședinta și tezaurul aici. Nivelul inferior era realizat în tehnica murus dacicus, în timp ce nivelul superior era din cărămidă incomplet arsă, dar și arsă până la roșu (dimensiunile unei cărămizi: 48 x 24 x 8-9 cm). Acoperișul, sprijinit pe bârne masive din stejar, era din șindrilă. Aceasta este deducția arheologilor după ce, analizând cenușa bine sedimentată de la Căpâlna, n-au găsit deloc fragmente
CETATEA DACICĂ DE LA CĂPÂLNA de DORU SICOE în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350864_a_352193]
-
48 x 24 x 8-9 cm). Acoperișul, sprijinit pe bârne masive din stejar, era din șindrilă. Aceasta este deducția arheologilor după ce, analizând cenușa bine sedimentată de la Căpâlna, n-au găsit deloc fragmente de țiglă antică, în schimb au găsit bârne arse, lungi de 2,25 m și groase de cel puțin 15 cm. Turnul-locuință este de formă pătrată (9,50 x 9,50 m în exterior și 6,04 x 6,04 m în interior), pentru ridicarea lui fiind în prealabil
CETATEA DACICĂ DE LA CĂPÂLNA de DORU SICOE în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350864_a_352193]
-
nr. 708 din 08 decembrie 2012. Toamne cu primăveri târzii ninge viscolit cu jocuri dureri și mister în clinchet din clopoței- lăcrămioare scuturate de cer fulgi inocenți în dorul crăpat la voia întâmplării se aștern puri nemotivata absență lasă buzele arse jivinei pe moarte urlând în pustiu de explozia cuvântului ce îl ascund sub ruine înerbate de uitată cetate reîntregindu-te sub pleoape închise ... Citește mai mult Toamne cu primăveri târziininge viscolit cu jocuridureri și misterîn clinchet din clopoței-lăcrămioare scuturate de cerfulgi
CAVALERUL RĂTĂCITOR [Corola-blog/BlogPost/351565_a_352894]
-
în: Ediția nr. 708 din 08 decembrie 2012 Toate Articolele Autorului mă frunzărește-ncet realitatea, trecând în ierni prin crivăț ca niște anonimi, visăm plecând spre labirinturi sacre cu suflete vibrând ca niște mimi. vom trece peste veacuri spinări de arse dealuri ne vom întoarce iarăși spre-nceput vom căuta prin ceață idealuri și vom veni străbuni săpați în lut. strivește-mi, dragă, visele în palmă și chipul între genele-ți de vis aș vrea să mai apuc încă o toamnă
FLOARE DE COLŢ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 708 din 08 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351589_a_352918]
-
contra 200 de conducători (RP & SL), adică 1 la de cinci ori populația României. Așadar, șansa de a deveni un posibil Cârmuitor Eonic și Mesager, își are rolul ei de jucător. Acum, să mă dau iar de mâncare (măcinat, tescuit, ars, înnobilat, simplificat și purificat), aici, în țara Lupilor argintii, urlători la lună pe plaiurile mioritice, ar fi o greșeală fatală. Adică, urlători la lună după Diane-Lune și Hecate? Sau după Lupoaicele lor angelice, câte or mai fi rămas pe la noi
SCRISOAREA NR.136 de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 719 din 19 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351552_a_352881]
-
viața doar ... osândă Cu visele-nnodate-n lacrimi pure. Nu ne-nrobi-n tristeți, lună flămândă, Noiembrie, aripi de toamnă sure ... Limassol, Cipru 5 noiembrie 2012 Iubite, tu n-auzi cum strigă bruma? Iubite, tu n-auzi cum strigă bruma Cum frunze arse-și plâng în pumni rugina Cum printre ramuri goale țipă ciuma Când noaptea-n dans de iele-și toarnă vina? Nu simți în tâmple șoapta clipei mute Închisă-n cerc de foc, arzând sentințe Cu tălpi de nori frizând scântei
LIRICĂ AUTUMNALĂ 2012 de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 703 din 03 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351652_a_352981]
-
Acasa > Stihuri > Cugetare > FEMEIA CU TRUPUL DE LUT ARS Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 351 din 17 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Poezie de Al.Florin Țene Femeia cu trupul de lut ars Femeie cu trupul de lut ars, încă te aștept lângă barca întunecată cu
FEMEIA CU TRUPUL DE LUT ARS de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 351 din 17 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351016_a_352345]
-
Acasa > Stihuri > Cugetare > FEMEIA CU TRUPUL DE LUT ARS Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 351 din 17 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Poezie de Al.Florin Țene Femeia cu trupul de lut ars Femeie cu trupul de lut ars, încă te aștept lângă barca întunecată cu nasul vârât în nisip, măcar că noaptea a trecut ne-mpăcată. În valuri strălucește luceafărul de ziuă pe nisipul plajei roțile căruței se aud și omul aruncând algele cu
FEMEIA CU TRUPUL DE LUT ARS de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 351 din 17 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351016_a_352345]
-
Stihuri > Cugetare > FEMEIA CU TRUPUL DE LUT ARS Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 351 din 17 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Poezie de Al.Florin Țene Femeia cu trupul de lut ars Femeie cu trupul de lut ars, încă te aștept lângă barca întunecată cu nasul vârât în nisip, măcar că noaptea a trecut ne-mpăcată. În valuri strălucește luceafărul de ziuă pe nisipul plajei roțile căruței se aud și omul aruncând algele cu furca dimineții când peste tâmple mă
FEMEIA CU TRUPUL DE LUT ARS de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 351 din 17 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351016_a_352345]
-
parte marea cu care te-am legănat și, fără glorie, barca noastră de nuntă adoarme ca o femeie căruntă și fără șlip cu picioarele în mare și nasul în nisip. Al.Florin ȚENE Referință Bibliografică: Femeia cu trupul de lut ars / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 351, Anul I, 17 decembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Al Florin Țene : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
FEMEIA CU TRUPUL DE LUT ARS de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 351 din 17 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351016_a_352345]
-
grațios, în efortul de a „re-poetiza” lumea, de a-i reclădi reperele. Ca tematică, grupajul de poeme se concentrează asupra erosului, aflat sub semnul fragilității, al echilibrului precar și al incertitudinii: „Iubirea - /țâșnit din amurguri cocor /beat de speranță / și ars/în cădere /la fiece zbor” (Repetabila durere). „Ți-am spus că / nu se moare / de dragoste, /nu se moare./ Până te doare, / ești viu. Nu se iubește ușor” (Veste- poveste). Citită în această cheie, cartea este o emoționantă pledoarie pentru
DOUĂ CRONICI DE ILEANA SANDU DESPRE CĂRŢILE MARIANEI CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 682 din 12 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351002_a_352331]
-
nostalgie după livezile iubirii accentuează vibrația afectiva a versurilor ei și în același timp, îi ascute simțul realului și terestrului. (“Mă rog să rămân totuși cât mai terestră”). Dar iată primul moment al căderii poetei din paradis: “Lunec pe partea arsă a palmelor/ Cât apa oglinzii m-ascultă/ tânăra femeie din unde/ Mângâie o pasare flamingo și cântă/ Nimeni nu află ce e-n inima mea/ Cine ca mine astfel și-a vrut-o/ Port încet sacoșa cu pâine rotundă/ Limbile
ANGELA NACHE. FRENEZIE ŞI COTIDIAN. M.N.RUSU. VIAŢA STUDENŢEASCA de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 355 din 21 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351027_a_352356]
-
aprinzând iluzia ce pune idividualitatea în dependență de transcedență, redând demnitatea și orgoliul revendicate de modernism. La Dumitru Velea, istoria este magie, ca sens unificator: "Un tipar ciudat s-a găsit la Sucidava/ în care se toarnă forme din pământ ars,/ ce se împreună/ pentru o unică formă", o tonalitate de sentimente, coerente ce înalță o istorie conștientă, lucidă și, uneori, histrionică. La Velea istoria a luat locul lumii, iar ficțiunea - locul visului. Transcedența s-a mutat în retorică. Timpul trăirii
DUMITRU VELEA-NISIPUL CU OASE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 364 din 30 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351096_a_352425]
-
Canal. Vom ști, probabil, numele lor. Dar gropile comune, presărate de la Cernavoda până la Marea Neagră, dovezi ale tragediei ce ne-a fost impusă aproape jumătate de veac, vor rămâne o taină. O serie de acuzatori impun detestarea acestor opere literare, chiar arse, deoarece sunt scrise de cei condamnați pentru infracțiuni politice, opozanți ai comunismului agresiv, de extremă stânga și care au îngroșat victimele Gulagului românesc. La 4 noiembrie 2012, după o emisiune radiofonica, în care s-a vorbit despre câțiva cărturari dintre
IMPRESII DE PESTE OCEAN de DAN PETRESCU în ediţia nr. 796 din 06 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345606_a_346935]
-
mine care-mi umplu buzunarele cu solzi de pește, vara tîrziu, către toamnă, într-un echilibru fragil și cu regretul de a nu-mi fi de ajuns această bucată pustie de drum. Amară și înecăcioasă ca un fum de paie arse. Adevărul e pretutindeni sub razele piezișe, iar noi așteptăm, așteptăm, așteptăm. Munții se apropie de cer încheind tratate de pace croite pe măsura ta, dimineața la ora exactă, nu există ceva comparabil, poate doar această mare de dragoste și recunostință
ANOTIMPURILE GIRONEI de LUMINIŢA CRISTINA PETCU în ediţia nr. 1594 din 13 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/352098_a_353427]
-
nici apă , nici pământ, nici cer, nici foc, în ea ard galaxiile și perfecțiunea formelor îi dă o coloratură magică : metafora! „Val spumat pe creasta dunei — / Răzlețire solitară, / Umbră trasă prin lumină, / Cupă încă nebăută, / Pată fără vreo pricină, / Piatră arsă, iarbă mută...” ( Ritm ) Toți știm care este definiția metaforei, nimeni nu știe ce este metafora, până nu a suferit de zbaterea ei interioară. Tremurul petalelor de crini imperiali și, apoi, realitatea, care este grosieră. Unde îi este poezia ? În irealitate
LA FONTAINE DE CE SIÈCLE de IOAN LILĂ în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352135_a_353464]
-
nu i se mai poate adăuga nimic. Doar o floare „de nu-mă-uita”! De ce ne uităm, oare, artiștii? Dar, mai ales, când nu-i uităm, de ce lovim în sufletul lor? Laudele fără temelie fac și ele rău, putând fi o mirodenie arsă care se împrăștie, nemairămânând nimic în urma ei, dar vorba rea modelează în inimă o scobitură în care se adună durerile și nedreptatea. N-ar merita nimeni aceasta, însă în inimile artiștilor locuiește îngerul iubirii pe care-l doare ca o
AURA URZICEANU. ARTISTA PATIMILOR ŞI EXALTĂRILOR LĂUNTRICE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1467 din 06 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352195_a_353524]
-
și Olaru, ceva mai hotărât. În plus, cred că ar trebui audiată femeia aceea, știți dumneavoastră...- Aia? Aia nu știe decât să dea de mâncare la câini, fraților! Ce, n-ați văzut-o cât de aeriană este? a sărit ca ars procurorul, respingând fără menajamente propunerea făcută. „Ce dracului să mai scoatem de la ea? Mie-mi chiorăie mațele de foame și lor le arde de audieri, băi frate! Dar... parcă ar avea dreptate...”. Nu putem face asta mâine? Sau, dacă nu
CHEMAREA DESTINULUI (7) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 285 din 12 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356242_a_357571]