2,842,792 matches
-
rezumat al unor lucruri pe care le știm” sunt de găsit în ambele cărți. Ora recapitulărilor Nu putem să nu luăm în calcul în discuția noastră faptul că aceste două apariții nu sunt cărți de sine stătătoare, ci culegeri de articole, unele chiar ocazionale. Stilul fiind unul publicistic, intenția autorului nu este de a fi creat texte academice adresate unui public restrâns, ci aceea de a populariza și de a menține în discuție autorii amintiți. În plus, postmodernismul făcând obiectul unui
Din reviste adunate și din nou la lume date by Adina-Ștefania Ciurea () [Corola-journal/Journalistic/13565_a_14890]
-
public restrâns, ci aceea de a populariza și de a menține în discuție autorii amintiți. În plus, postmodernismul făcând obiectul unui curs susținut de Ion Bogdan Lefter în cadrul Literelor bucureștene, era de la sine înțeles ca autorul să nu renunțe la articolele cu conținut mai mult didactic, așa cum sunt cele în care se recapitulează contextul literaturii române din perioada 1960-1990. În poezie, după faza proletcultistă se succed trei generații: șaizeciștii, asemănători ca atitudine prin elanurile lor creatoare și prin euforia noului început
Din reviste adunate și din nou la lume date by Adina-Ștefania Ciurea () [Corola-journal/Journalistic/13565_a_14890]
-
cucerniciei creștine, autorul constată amar caracterul lor pasager și pericolul transformării lor de către obscuri pretendenți cu veleități literare în așa-numita artă culinaristică. Cinci poeți în cinci feluri de lectură O consecință directă a faptului că cele două cărți reunesc articole independente este discutarea neomogenă și în registre diferite a autorilor, cel puțin în volumul dedicat poeților. Astfel, secțiunea Gellu Naum se află sub semnul evocării omului, nu a operei, sau mai bine zis a unor evenimente relatate la cald în
Din reviste adunate și din nou la lume date by Adina-Ștefania Ciurea () [Corola-journal/Journalistic/13565_a_14890]
-
actor principal, alături de Oskar Pastior și Ernest Wichner, în cadrul unei serate culturale organizate la Institutul Goethe; pe de altă parte, moartea poetului și cărți in memoriam Gellu Naum (cum este cazul celei îngrijite de Iulian Tănase) sunt subiecte pentru alte articole ocazionale în presa vremii. Într-un cuvânt, lui Gellu Naum, pe care l-a cunoscut, Ion Bogdan Lefter îi rezervă o secțiune predominant afectivă, în care obiectivitatea analistului este îmblânzită de evocări, „metodă” care nu se mai aplică în cazul
Din reviste adunate și din nou la lume date by Adina-Ștefania Ciurea () [Corola-journal/Journalistic/13565_a_14890]
-
morții, în 1993, pe cînd era grav bolnav: Caiet Cangur (tradusă recent la Gallimard). Toți funcționarii unei întreprinderi sînt obligați să propună cîte un nou produs. Eroul romanului sugerează un Caiet Cangur, după o vagă idee legată de lectura unui articol despre marsupiale. De a doua zi încep să-i crească din pori tije vegetale comestibile și pentru bolnav începe o călătorie coșmarescă prin regiunile obscure ale infernului. Îmbinînd absurdul cu hiperrealismul și o veselie mordantă cu pasaje elegiace, Kobo Abe
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/13555_a_14880]
-
Constantin Țoiu Republic articolul cu titlul de mai sus tipărit pe timpuri în Gazeta literară la rubrica săptămânală “Contrapunct” în care evocam marile figuri ale clasicismului nostru literar. Spun “o sută fără șase” gândindu-mă la vârsta ce o avea în acel moment scriitorul
Fără șase 100 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13573_a_14898]
-
mai puțin cunoscut astăzi, Alexandru Cazaban, de nouăzeci și patru de ani, un moșneag vioi, viguros, povestindu-mi întâmplări de-ale confraților. Text neapărat trebuitor istoriei noastre culturale secundare, a mărturiilor ei mărunte și semnificative. Încep cu introducerea la acel articol scris pe la mijlocul regimului trecut, la G. L., cum a fost conceput el pe atunci, fără să schimb nici un cuvânt: Vorbim așezați la un birou (al lui Al. Cazaban n. n.) și când o hârtie alunecă și pică pe podea, el înjură
Fără șase 100 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13573_a_14898]
-
la Lovinescu să-i citesc poezii de inspirație religioasă. (...) Purtam pantaloni scurți și o cămașă albă, cu gulerul răsfrînt...” Este clar că ambele texte se referă la același episod și că adolescentul care a intrat în casa criticului este semnatarul articolului din „Flacăra”, Aurel Baranga. Din punctul de vedere al istoriei literare poate că deconspirarea identității copilului din memoriile lui Lovinescu nu reprezintă cine știe ce revelație, dar demonstrația face toți banii. Prin același procedeu al textelor comparate Ștefan Cazimir îl indică și
Hazul vremii noastre by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13566_a_14891]
-
acribie științifică, dar și cu umor scrie autorul și despre noua limbă de lemn. Cu dicționarul într-o mînă și joarda ironiei în alta, simpaticul profesor pune întotdeauna lucrurile la punct, chiar dacă uneori mai sare peste cal, precum în cazul articolului Ceaușescu disident. Pornind de la definirea cuvîntului „disident” așa cum apare ea în Dicționarul de neologisme („persoană ale cărei păreri, opinii, sînt deosebite de cele ale majorității”), autorul face următorul raționament: „...devine limpede că folosirea termenilor disident și disidență pentru persoanele sau
Hazul vremii noastre by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13566_a_14891]
-
lectura la pagina respectivă. Intrigat m-am apucat să răsfoiesc paginile anterioare și astfel am constatat că unele judecăți, glume și jocuri de cuvinte (foarte bune de altfel, altminteri nu le-aș fi reținut) se repetă întocmai în mai multe articole, ceea ce dă cititorului sentimentul că este un elev repetent care aude încă o dată glumele profesorului în anul următor. Fraza „toți înțelegeam însă, la vremea aceea că stihuri atît de scălîmbe nu puteau avea decît un singur autor, prea modest ca să
Hazul vremii noastre by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13566_a_14891]
-
în spațiul fizic al sălii precum odinioară. Bagajul meu critic se îmbogăți, astfel, cu o expresie nouă în limba curentă. Pentru că una e să zici rezonanța unei idei, și alta acustica aceleiași idei. Ceea ce se aplică în definitiv și unor articole, chiar și când ele sunt, cum sunt azi destule, vulgare. Și unde acustica, socială, are o arie de răspândire și mai largă. A propos de vulgarizare... Marguerite Yourcenar mai vorbește în prefața cărții sale și de obscenitate... Am mai scris
Acustica unei cărți by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13597_a_14922]
-
a mentalității totalitare care ar fi fost de neimaginat să se pulverizeze dintr-odată, să lase un cer senin al aplicării principiilor democratice și al bunelor moravuri. Originile perspectivei comuniste asupra literaturii se află în texte de sumbră doctrină precum articolele lui Lenin despre ,,literatura de partid” (1905), Literatura și revoluția al lui Troțki (1922), documentele congreselor comuniste ale partidului și scriitorilor sovietici. În fond avem a face cu tactica militară a unui organism militar, partidul unic năzuind a pregăti soldați
Studiul unui proces deschis (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13593_a_14918]
-
de ce a fost exilat Andrei Pleșu la Tescani”? Societatea românească era împărțită temeinic în alb și negru, anticomuniști vs. (neo-, cripto-)comuniști, ecourile Pieței Universității și ale mineriadelor erau încă proaspete în memorie, iar din gazete nu dispăruseră cu totul articolele de tipul „cine ești dumneata și ce ai făcut în ultimii cinci ani, domnule X?”. Toată lumea se căznea să producă probele unui trecut fără pată și peste noapte apăreau tot felul de „jurnale” și „scrieri de sertar” care indicau drept
Pitoresc și filozofie by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13590_a_14915]
-
-mi intervenția, dar Fram face parte din copilăria mea și nu pot „play it cool”. Cu deosebită stimă, Prof. Riri S. Manor, Universitatea Tel Aviv, Israel Stimate d-le Manolescu, În Rl nr. 32/13-19.08.03 a apărut un articol, semnat de Prof. Solomon Marcus, cuprinzând un interviu luat de Gabriela Melinescu Profesorului C. Foiaș, binecunoscut matematician, acum cca. 30 de ani. Tema articolului este deosebit de incitantă: raportul între artă și știință. Comparând relațiile lui Birkhoff și Foiaș pentru valoarea
Voci din public () [Corola-journal/Journalistic/13605_a_14930]
-
Aviv, Israel Stimate d-le Manolescu, În Rl nr. 32/13-19.08.03 a apărut un articol, semnat de Prof. Solomon Marcus, cuprinzând un interviu luat de Gabriela Melinescu Profesorului C. Foiaș, binecunoscut matematician, acum cca. 30 de ani. Tema articolului este deosebit de incitantă: raportul între artă și știință. Comparând relațiile lui Birkhoff și Foiaș pentru valoarea estetică a unei opere artistice sau științifice, rezultă din ambele că această valoare este proporțională cu ordinea (entropia informațională scăzută) și simplitatea (economia de
Voci din public () [Corola-journal/Journalistic/13605_a_14930]
-
lui David Lodge e o culegere de eseuri cu titlul Consciousness and the Novel (Conștiința și romanul, Ed. Secker & Warburg), în care scriitorul afirmă în esență că doar literatura știe să descrie fluxul conștiinței umane. Cartea - explică „The Guardian” - „reproduce articole de critică și textele unor conferințe și se termină cu o conversație animată între mai multe personaje pe nume Dickens, James, Forster, Waugh, Updike, Roth și Amis (sr. și jr.) - toți convocați la un examen confratern de către afabilul David Lodge
MERIDIANE () [Corola-journal/Journalistic/13602_a_14927]
-
roman, Telon de Boca, scriitorul spaniol Juan Goytisolo, acum în vîrstă de 72 de ani și stabilit la Marrakech, a declarat că e și cel din urmă, deși nu are de gînd să abandoneze scrisul: va colabora în continuare cu articole și eseuri în presa din Spania. Scurtul roman de 99 de pagini apărut la Ed. Aleph este un fel de voiaj interior, o întoarcere în trecut, pe fondul războiului și dezolării, pentru a vorbi despre durerea pierderii, despre uitare și
MERIDIANE () [Corola-journal/Journalistic/13602_a_14927]
-
și politică, de „bărbăția lui Tvardovski”. Când Blaga a fost propus în străinătate pentru Premiul Nobel, marii politruci de la București nu numai că nu l-au susținut, au protestat vehement și uitând orice umbră de patriotism, s-au opus categoric. Articolul despre „drama lui Ov.S. Crohmălniceanu” e în același timp o evocare a unui bun prieten și prin urmare aprecierile critice sunt pe alocuri de o firească subiectivitate, ceea ce recunoaște și S. Damian. Croh., originar din Galați, fusese ilegalist comunist, însărcinat
Un analist și un evocator: S. Damian by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13595_a_14920]
-
deziluzii a avut pe parcurs, a rămas devotat Partidului, care, chipurile, îl eliberase. După 1944, s-a afirmat în critica literară, abandonând ingineria, scriind cu elan în spiritul dogmatic al epocii, dar manifestând și acte de curaj, ca în cazul articolului Pentru calitate în nuvelistica noastră. Deși sancționat, și nu va fi singura dată, Croh. (îi vom spune așa, cum îl numeau prietenii, spre a economisi spațiul) a făcut mai tot timpul parte din Biroul de conducere al Uniunii Scriitorilor, a
Un analist și un evocator: S. Damian by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13595_a_14920]
-
Aceasta, adaug eu, în urma „prelucrării” umilitoare a scriitorului de către matadorii proletcultismului N. Moraru, M. Novicov, A. Baranga, în cadrul unui veritabil proces stalinist. Autorul volumului Pivnițe, mansarde... crede că prietenul său a dat dovadă de servilism și când a ripostat unui articol din presa sovietică în care era atacat Marin Preda pentru romanul Delirul (ceea ce mi se pare că nu prea seamănă a „servilism”) și atunci când primind ordin de la Partid l-a lovit pe N. Breban, hăituit de cenzură. Acest comunist, cum
Un analist și un evocator: S. Damian by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13595_a_14920]
-
ați mai putea da semnalul pertinent de intrare în normalitate, măcar pe ogorul scrisului. Reticențe orgolioase, vag motivate „științific”, întrețin aberația unei ortografii duble de peste un deceniu, deși Academia este singura instituție care are dreptul să legifereze în privința ortografiei. Excelentul articol al dlui Pârvu Boerescu reamintea afirmațiile lui Emil Petrovici că „Ortografia nu este și nu poate fi fonetică decât cu aproximație; ea nu trebuie să fie nici etimologică și nici fonetică, ci doar tradițională”. Personal, sunt convins că Dumneavoastră aveți
SCRISORI CATRE EDITORIALIST () [Corola-journal/Journalistic/13633_a_14958]
-
Mai ales că, așa cum sublinia recent dl Victor Iancu „printre adversarii lui â și ai lui sunt se află mai numeroși național-comuniști (sau comuniști pur și simplu), adică nostalgici ai vechiului regim”. Unul dintre aceștia nu se sfia, într-un articol publicat în revista Dvs. să-l crucifice prostește pe Sextil Pușcariu. Deci, stimate Domnule Profesor... Pe când primul număr al „R. l.”, continuând excelența, dar într-o ortografie unitară, deci decentă? Cu deosebită considerație, George Baltac * ** Profesorul L-am cunoscut pe
SCRISORI CATRE EDITORIALIST () [Corola-journal/Journalistic/13633_a_14958]
-
științei românești sau străine. De curând mi-a căzut întâmplător în mână vol. XI, nr. 3 (50) din 2003 al revistei, excelente din toate punctele de vedere, Update. Publicație pentru educația continuă a medicilor; la pagina 152 se găsește un articol al medicului David Brooks din Manchester intitulat Ar trebui artele introduse în programele analitice ale școlilor medicale? Medicul englez pune ca motto următorul citat din Alexandre Dumas (tatăl): “Cum pot oare copiii să fie atât de inteligenți, iar adulții atât
Disciplinele umaniste () [Corola-journal/Journalistic/13611_a_14936]
-
Du Style, București, 1996). În proză, acuzele vin pentru romane la care nici cu gândul nu gândești, cum ar fi Maitreyi al lui Mircea Eliade pentru celebra scenă a jocului cu gleznele eroinei. Cărți puse la index este titlul unui articol semnat de Cezar Petrescu (vezi Curentul, an VII, nr. 2286/16 iunie 1934, pp. 1-2) în care sunt amintite câteva din volumele “atinse de afurisenie”: Rusoaica de Gib Mihăescu, Întoarcerea din Rai de M. Eliade, Cartea nunții de G. Călinescu
Scriitori în boxa acuzaților by Adina-Ștefania Ciurea () [Corola-journal/Journalistic/13622_a_14947]
-
că vin din partea avangardiștilor cunoscuți pentru voluptatea actelor de teribilism, ce ne facem însă cu ceilalți autori incriminați? Apariția în 1933 a unei suite de romane bune ce conțin scene-tabu cu trupuri dezgolite reprezintă, așa cum sugera Ioana Pârvulescu într-un articol mai vechi din România literară și apoi în Întoarcere în Bucureștiul interbelic (Ed. Humanitas, 2003, cap. Atât de aproape, pp. 69-80), o victorie asupra prejudecăților publicului, la un an de la celebrul proces D.H. Lawrence pentru Amantul doamnei Chatterley din sala
Scriitori în boxa acuzaților by Adina-Ștefania Ciurea () [Corola-journal/Journalistic/13622_a_14947]