3,559 matches
-
axează pe predare și instruire unitară. Avem a face deci cu o tensiune intra-roluri, care se rezumă la: • partener contra examinator; • informator contra distribuitor de șanse; • model contra specialist. Stările tensionale sunt inevitabile. Soluția e organizarea unui „învățământ educativ” articulând cele două tendințe: educația fără instrucție e imposibilă, componenta educativă stimulează și motivează instruirea. 4. Stilul profesorului și bazele puterii saletc "4. Stilul profesorului [i bazele puterii sale" Am subliniat deja însemnătatea climatului din clasă pentru participarea elevilor. Se cuvine
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
erau aproape În totalitate diferite de condițiile materiale care contribuiseră la definirea particularităților discursului și soluțiilor eugenice În Europa Occidentală și Statele Unite. Soluțiile eugeniste propuse În România merită discutate În comparație cu astfel de mișcări, deoarece eugeniștii români - În particular Moldovan - au articulat Într-o formulă mai explicită decât colegii lor din alte țări implicațiile eredității mendeliene În viața politică și pentru relațiile sociale. Lucrările lui Moldovan oferă un cadru avantajos pentru a discuta implicațiile gândirii eugeniste pentru modul În care a fost
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
persuasivă În favoarea dreptului de vot pentru femei, bazată pe principiul egalității depline Între oameni, un principiu care era inclus În noua Constituție a României. Pentru Moldovan, feminismul era inamicul deplin al eugeniei, un punct de vedere pe care Îl va articula mult mai clar ceva mai târziu 30. În opinia sa, feminismul era o formă de individualism care se opunea destinului eugenic al femeilor, doar unul dintre rezultatele nefericite ale excesului iresponsabil de individualism și materialism În procesele de modernizare și
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
De exemplu, persoanele necăsătorite sau cuplurile fără copii urmau să plătească taxe suplimentare În comparație cu familiile cu copii 49. Pentru un cititor contemporan, o astfel de abordare a criteriilor de impozitare nu pare nici extrem de inovatoare, nici specific eugenică. Moldovan Își articula Însă propunerea pentru un nou sistem de impozitare pe baza argumentului că acesta ar aduce beneficii nu doar indivizilor sau economiei, ci și națiunii În ansamblu sau statului ca protector al „capitalului biologic”. Noul sistem de impozitare reprezenta și o
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
de-a lungul vieții unei persoane. Pentru implementarea unei astfel de perspective, instituțiile statului trebuiau să treacă printr-o etapă de reformare profundă. Făcăoaru nu oferă Însă mai multe detalii În acest sens, ci se mulțumește să Încorporeze viziunea deja articulată de Moldovan, fiind vădit mai interesat de realizarea efectivă a transformării rolurilor și organizării sociale decât de detalierea numeroaselor etape implicate În procesul de schimbare instituțională pe termen lung. Mai pragmatic decât Moldovan, Făcăoaru a dedicat un spațiu mai larg
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
politică este cea a „politicii ca formă a războiului” (politics-as-war) așa cum afirmă Sartori (1987, p. 224). Se poate vorbi despre elite unite spre consensual atunci când integrarea structurală este cuprinzătoare: rețelele de comunicare și de influență care se suprapun și se articulează (overlapping and interconnected) cuprind toate facțiunile elitei, când niciuna dintre facțiuni nu domină aceste rețele. Consensul în privința valorilor este maximal: dacă diferitele facțiuni se opun sistematic și public unele altora în privința unor chestiuni de politică și de ideologie, avem un
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
în mod cert uitarea totală pe care autorii de istorii ale ideilor, dar și filosofii de profesie au lăsat-o să învăluie această figură majoră a sofisticii, indiscutabil, dar și a filosofiei grecești în totalitatea ei... Ansamblul acestor afirmații se articulează în jurul unei idei cât se poate de clare și precise: natura și legea - physis și nomos - se opun într-un mod absolut antinomic. Cele două se contrazic și se contracarează. A te situa de partea celei dintâi implică respingerea celei
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
exercițiu interesant pentru cititori), dar din cei inserați în caseta 1 se poate reține că au frecvență mai mare termeni ca: integrare, legături transnaționale, fluxuri de bani, servicii și capital peste granițe, extindere globală. Numai cu acești termeni se poate articula o definiție ca: proces de anvergură globală, desfășurat cu ajutorul piețelor libere, legăturile transnaționale, ducând în final la integrarea economiei statelor lumii. Bineînțeles că această definiție poate fi criticată: nu răspunde la o întrebare a unui martor neutru al procesului globalizării
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
la urmă, conform schemei dialectice hegeliene, contradicția aceasta urmează să se rezolve într-o unitate sintetică superioară a conștiinței-în-genere-și-a-conștiinței-pentru-sine. Evident că momentul Socrate reprezintă într-un fel disoluția conștiinței globale. Orișice societate civilă, deci orișice societate în care relațiile sunt articulate, diferențiate, presupune dezvoltarea conștiinței individuale, relația ei cu alte conștiințe individuale. Dintr-un punct de vedere, aceasta descompune, distruge unitatea globală, totalitară, primară a comunității. Este treapta necesară a fenomenului istoric pe care-l numim civilizație. — Bine, dar nu cred
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
violență a celor non-violenți!), deoarece critica noastră la adresa societății este totală și intransigentă”. Nu cred că, dacă ar fi fost întrebați conform sistemului tradițional al limbajului verbal, ei ar fi fost în stare să exprime într-un mod atât de articulat argumentele aduse de propriile plete; oricum, în esență, ele asta exprimau. Cât despre mine, deși presupuneam încă de pe atunci că „sistemul lor semiotic” era produsul unei subculturi de protest care se opunea unei subculturi a puterii și că revoluția lor
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
fie luat în considerare în cazul în care ar avansa cereri de tip „formal”, asemenea celor făcute de radicali. Respectul pentru om - pentru structura sa profundă, căreia simpla existență, fundamentală, de altfel, a sentimentului de libertate îi permite să se articuleze și să se exprime la un nivel „sacralizat” al rațiunii laice, chiar în raport cu cele mai degradate idei politice concrete - este pentru Pannella principiul primum al oricărei teorii și al oricărei practici politice. În aceasta constă, de altfel, și caracterul scandalos
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
ideologiilor și doctrinelor politice. Ea este utilă și din punct de vedere istoric, deschizînd o nouă perspectivă În analiza istorică a perioadei interbelice, o perspectivă bazată mai puțin pe analiza factologică și mai mult pe analiza unor sisteme importante ce articulează o societate. Într-un cuvînt, lucrarea poate fi considerată importantă În evoluția științei politice și cercetării istorice, deschizînd noi perspective În aceste domenii. Cornel-Aurelian Micu BOGDAN MURGESCU, A fi istoric În anul 2000, Editura All, BUcurești, 2000, 133 p. Cele
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
a recurge ocazional la gestul pastișei nobile, scriind poezii izbutite în maniera câte unui mare poet. Bunăoară, textul intitulat Cu Nichita despre Nichita e într-adevăr un poem „ca de Nichita” despre Nichita. Se poate spune că scrierile autorului se articulează ca un lung poem, prin care el se străduiește să-și împărtășească trăirile afectiv-intelectuale și reflecțiile în marginea existentului. Cu șansa de a fi ascultat. Fiindcă, fără a fi un mare reformator în literatură, în știință sau în reflecția moral-filosofică
MAIORESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287963_a_289292]
-
mereu în vedere gândirea poetică, și nu filosofică, a artistului. O cercetare asemănătoare va fi întreprinsă în Liviu Rebreanu sau Lumea prezumtivului (1995). Lucrarea, polemică, respinge opinii mai vechi, care considerau personajele rebreniene drept primitive. Pe de altă parte, studiul, articulat pe argumente naratologice și psihanalitice, consideră epicul rebrenian drept unul impur din punctul de vedere al realismului, întrucât conține și accente romantice și de melodramă. Criticul distinge o schemă epică omogenă și coerentă, vizibilă pretutindeni și structurată în jurul relației dintre
MANUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287997_a_289326]
-
a lui M. Scrisă cu frenezie, cartea încearcă un discurs teoretic și un demers analitic. În tentativa de a-și valida aserțiunile, criticul invocă opinii din toate timpurile și din diferite culturi înainte de a-și expune propriile opinii, nu întotdeauna articulate fără cusur, uneori totuși incitante. Ceea ce îl dezavantajează este superfetația, prolixitatea. SCRIERI: Sala oglinzilor, București, 1984; Atac la persoană, Videle, 1991; Aventura dimineților cuminți, Pitești, 1993; Gloria memoriei, Videle, 1995; Purtătorul de cuvinte, Videle, 1996; Lirica lui Constant Tonegaru, Videle
MARINESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288035_a_289364]
-
reportajului atât în planul construcției, cât și în acela al componentelor substanței epice (profilul lui Toader Duminică poate fi regăsit în trăsăturile altui personaj, bătrânul Parascan). O altă scriere romanescă, Masa de biliard (1983), se construiește în aceeași manieră reportericească, articulând o durată epică din suma unor secvențe temporale. Firul epic adună momente din viața unui om incapabil să trăiască în prezent pentru că se dovedește neputincios în fața trecutului său. După reportajele de călătorie din Peisaje (1985) și publicistica din Fotograme (1985
ILISEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287527_a_288856]
-
în partea mediană a unui volum a cărui coerență rămâne în cea mai mare parte axiomatică. Discheta de demaraj (1995), având subtitlul roman/ poeme S.A., nu schimbă coordonatele definitorii ale prozei lui I. De această dată formula care ritmează și articulează textul o procură suita operațiunilor de bază presupuse de manipularea unui computer personal. Ca să schițeze în linii frânte traseul de viață al personajului liant al cărții, Theodor Orheianu, autorul pedalează pe sensurile literale ale termenilor-cheie cu care se lucrează în
ILIESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287521_a_288850]
-
de aproape patruzeci de ani pe unde scurte, la postul Europa Liberă. Neînsemnate cantitativ față de masivitatea producției pe care o ilustrează, culegerile surprind și fixează câteva dintre semnalmentele definitorii ale scrisului lui I. Spre deosebire de Românește sau de Fenomenul Pitești, ele articulează o polifonie de voci. Evoluând ca eseist, jurnalist, traducător și poet, autorul trece fără crispări de la un registru al scrisului la altul. În Subiect și predicat, accentele cad cu precădere asupra poeziei și criticii. Ani de-a rândul, poezia românească
IERUNCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287506_a_288835]
-
lumea / care imploră scena aceea fără public / și fără actori” (Rememorare). În cărțile următoare (Poema dacică, 1977, Cântul etern, 1977, Luminile de dimineață, 1978), J. trece la o poezie de inspirație patriotică, în tonul epocii. Imagismul devine sărbătoresc, versul se articulează deseori ca invocație. Romanul Vânzătorul de memorii (1972), un colaj de jurnale intime și scrisori comentate, tratează tema vieții ca mistificare cu mijloacele de relativizare descoperite de proza și teatrul modern. Formula narativă amintește de tehnica decupajului cinematografic. J. a
JALES-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287663_a_288992]
-
Arlechin (1982) se continuă linia descriptiv-muzicală, dar o viziune mai personală pare că prinde contur în poeme de factură expresionist-onirică ori realizate prin tehnica, simbolistă, a sugestiei. Arlechin constituie zenitul operei lui I., versul capătă aici o mai conturată personalitate, articulat sub semnul lumii și a literaturii ca teatru. Primele poeme exersează încă maniera descriptivă în tonalitate elegiacă - un tablou dominat de înserări, păsări, șoapte, căderi -, în care eul poetic e mai mult o prezență discursivă decât lirică: „Ram de măslin
IVANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287651_a_288980]
-
ciclul Cronica nopților și a anotimpurilor se evidențiază prin peisajele autumnale, desfășurate într-o fastuoasă, rafinată paletă cromatică. Prozele reunite în volumul Bătrânul anticar (1991) îmbină ingenios referințe livrești și elemente de limbaj curent, trimiteri mitologice și termeni de argou, articulând perioade de o savuroasă amplitudine poematică, în care răzbat ecouri pitorești și exotice din Craii de Curtea-Veche a lui Mateiu I. Caragiale, precum în Cronica scurtă a unei expediții uriașe. Prozele au în genere, ca ax ordonator, o metaforă sau
IZVERNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287658_a_288987]
-
se face trimitere la Regino de Prüm care a enumerat trăsăturile nationes populorum - proveniența, obiceiurile, limba și dreptul, - se precizează că, în maniera în care le evidenția cărturarul medieval, nu se deosebesc de cele analizate în cercetarea modernă și se articulează problema centrală a investigațiilor în acest domeniu: dacă poate fi trasată o continuitate între nationes populorum din Evul Mediu și națiunea modernă: ibidem, p. 19. • G. Kristo, op. cit., p. 70-75; D. Trestik se referă, de asemenea, la o „atitudine etnocentrică
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
au numit clerici germani în funcții ecleziastice importante fără a ține cont de opinia preoților autohtoni, iar cei polonezi au căutat sprijinul negustorilor și bancherilor evrei trecând peste dezaprobarea nobilimii și a Bisericii din Polonia. Ulterior discursul național a fost articulat de intelectuali, mai cu seamă de către cei instruiți în universitățile europene, știut fiind că tineri din Ungaria au studiat la Paris, Orléans și Oxford, clerici din Polonia - la Köln, Paris, Laon, Chartres. În timpul studiilor, tinerii din această parte a Europei
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
fost aplicate parțial, atunci când n-au fost de-a dreptul ignorate. Scutită de mișcări antisemite de anvergură până în veacul XIV, Europa Est-Centrală, aidoma celei Occidentale, se va confrunta din plin cu acestea către finele epocii medievale, când clasa politică va articula un virulent discurs antisemit. Pentru ca să putem vorbi despre o comunitate conștientă de propria individualitate, alături de opoziția față de celălalt, se impune prezența unor indicii de natură integratoare - delimitarea lingvistică de membrii altor comunități, răspândirea numelui țării, atașamentul față de baștină și de
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
la maghiarii din toate clasele, se complăcea în a-și înfățișa o alianță ungaro-română, pe care ar cimenta-o unirea celor două coroane“5. Și unii dintre istoricii maghiari au scris despre proiectele de uniune româno-maghiară, fără însă a putea articula o imagine coerentă despre discuțiile care au avut loc în mai multe rânduri, în vara și toamna anului 1919, în toamna lui 1920, la sfârșitul lui 1921 și ulterior 6. Însă, probabil nu întâmplător, singurul studiu, după cunoștința noastră, dedicat
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]