2,401 matches
-
naționalism etnic herderian-fichtean-humboldtian" este justificată, dincolo de motivele pragmatice deja expuse, și de dorința de a evita construcții lingvistice rebarbative. Simplitate estetică aceasta este esența idealului de parcimonie expresivă pe care îl profesăm și în cazul de față. În paralel cu articularea progresivă a infrastructurii instituționale prin extinderea și consolidarea rețelei de unități școlare, autoritățile statale sunt interesate acum și de uniformizarea și standardizarea învățăturii. În acest sens, este încurajată publicarea de îndreptare, îndrumătoare, sau chiar tratate de pedagogie, care să modeleze
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
dramă istorică în patru acte, începând cu Epoca formării naționalității române, trecând prin epoca Slavismului și mai apoi a Grecismului, sfârșind, în cele din urmă, în Epoca Românismului (deschisă de revoluția de eliberare națională din 1821). Putem conclude că odată cu articularea statului național, întregul trecut românesc a fost turnat în matrițe naționaliste, în timp ce identitatea națională, anterior definită aproape în întregime de originea romană, a fost pe deplin românizată. Fără să renunțe la romanitatea originară (vezi secțiunea în care se discută chestiunea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
5), iar I. Floru (1923) a identificat un "instinct național" ca forța propulsantă a istoriei românilor, D.D. Patrașcanu (1937) izolează un "instinct al neatârnării" ca principiul motor al istoriei naționale. După cum am arătat în secțiunile anterioare în care am urmărit articularea și evoluția ideii de independență în memoria națională românească, aceasta este intim sudată de întemeierea statalității. Basarab, devenit ulterior demontării mitului lui Negru Vodă, dintr-un succesor al acestuia în Basarab I Întemeietorul și izvor dinastic, este învestit ca figură
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
istoriei românești (1848-1947), ideea națională a suferit o serie de torsiuni concepționale, toate în sensul unic al radicalizării progresive a naționalismului românesc. Astfel, de la concepția primă a unui patriotism civic și a unui naționalism inclusiv, s-a trecut gradual către articularea din ce în ce mai strânsă a unui naționalism etnic exclusivist, fundamentat pe sânge și sol (Blut und Boden), cu puternice accente xenofobice. Expresia supremă a acestui "fanaticism naționalistic" îl reprezintă, desigur, antisemitismul devenit ideologie oficială a "Statului Național-Legionar" (1940-1941). Cariera seculară a ideii
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
XIX-lea, teza simplă a continuității etnice pentru care s-au bătut eroic cărturarii Școlii Ardelene nu mai era suficientă. Simpla afirmare a continuității populaționale în epoca post-aureliană nu mai putea satisface imaginarul politic al românilor, din ce în ce mai revendicativ în direcția articulării statale și a unificării politice. Astfel, încă de la I. Heliade Rădulescu (1861) este detectabilă configurarea tezei continuității statale a românilor. Motivat de același desideratum politic, N. Iorga a elaborat teza "Romaniilor populare", iar Programul... din 1975 a decretat existența paradoxalului
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
au venit purtătoarele ideologice ale democrației și europenismului. În paralel cu centrarea discursivă pe aceste două idei forță, noua semantică a trecutului se sprijină și pe un al treilea pilon structural: anticomunismul. Vom urmări, în această secțiune finală a lucrării, articularea progresivă a discursului anticomunist ca retorică oficială de stat, singura legitimată simbolic pentru a fi pusă în circulație în forumul public. Simbolul oficializării noii ortodoxii discursive a anticomunismului este exprimat de comandarea și asumarea publică, de către Președinția României, a Raportului
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
trecutului. Până atunci, memoria comunismului va continua să fie împărțită între o narativă elitistă care a dobândit hegemonie interpretativă în sfera publică, a comunismului ca traumă culturală, și o contra- memorie subterană, pasivă dar tenace tocmai prin lipsa ei de articulare discursivă și vocalizare politică, cuprinzând o narațiune întrețesută cu fire nostalgice evocând o viață mai bună. Paradoxul memoriei colective românești cu privire la trecutul comunist este că, în timp ce elitele politice democratice și intelectualitatea liberală se zbat în arena publică pentru a criminaliza
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
unitar român prin unirea principatelor dunărene din 1859. Sub impulsul "naționalismului etnic" care a luat avânt ideologic în a doua jumătate a secolului al XIX-lea și pe baza infrastructurii educaționale pilonată prin reforma intrucțiunii publice din 1864, asistăm la articularea memoriei naționale românești. Intensificat spre sfârșitul secolului al XIX-lea, procesul de fuzionare a concepțiilor particulare provincial asupra trecuturilor românești într-o unică viziune națională asupra trecutului românesc este complet finalizat până la facerea României Mari în 1918; iii) săvârșirea României
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
nu pe cel al naționalismului etnic. Punctul de coagulare a identității colective s-a mutat astfel la supra-nivelul european, apartenența la comuniunea de valori democratice occidentale primând în fața descendenței etnice românești. Alte concluzii care se degajă în urma analizei empirice a articulării discursive a memoriei naționale românești prin prisma literaturii didactice au un caracter mai propunțat teoretic. Conceptualizările care adresează problematica memoriei colective, încercând să surprindă natura relației dintre prezent și trecut și a modului în care se realizează gestiunea politică a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
public și privat, dintre libertate pozitivă și libertate negativă, în fine, dintre drepturi pozitive și drepturi negative. Adăugate la principiile practice ale contractualismului procedural, ale individualismului și competitivității 48, toate acestea au creat un cadru social care a permis inclusiv articularea unui demers epistemologic de natură să producă descoperiri remarcabile în toate domeniile cunoașterii umane. Nu intenționez, desigur, să sugerez aici că doar ideologia și, prin extensie, epistema liberală își pot asuma acest merit. Ceea ce susțin este că acestea au contribuit
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
fi, în creația literară, epitetul explicativ cu variantele sale -, care exprimă o proprietate a ceea ce este conținut în conceptul unei reprezentări date (zăpadă albă, rece etc). În timp ce atributul estetic este, după cum reiese din discursul său, acel element lexical a cărui articulare la un altul, luat drept termen-bază al unei comparații implicite, are drept efect prezentarea sintagmatica integrativa cu funcție simbolică. Precizam că filosoful german nu are în vedere metaforă numită în prezent, în spațiul literelor românești (ca să nu căutăm mai departe
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
arată. Fiecare verigă are nevoie, pentru înțelegerea ei științifică, de o altă care să îi semnaleze drept "cauza" locul ce ii corespunde în timp și spațiu. Dar aceasta, la rândul ei, are nevoie de o altă, si asa mai departe. Articularea elementelor în serie constituie ansamblul de relații care alcătuiesc experiență. Opera de artă, în schimb, cu centrul sau propriu, ca un ceva individual și izolat cu punctul de sprijin și finalitatea în sine însuși, aduce o nouă imagine de ansamblu
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
autoare întreținând o lungă prietenie (și o bogată corespondență, extrem de utilă pentru cei ce doresc, printre altele, explicitări ale artei lor poetice). C. K. Doreski remarcă la Bishop un limbaj poetic de o simplitate ce frizează transparența totală, care privilegiază articularea experienței simțurilor în descrierea lumii externe, în defavoarea explorării psihicului sau în defavoarea urmăririi impulsului romantic spre epifanie și spre lumea spiritului (Doreski: 3). Și totuși, la o lectură atentă a operei poetei, se vor evidenția, tocmai pentru că Bishop nu face abuz
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
-o. Ipostaza "eroică" a subiectului liric cedează, cum s-a văzut, locul celei a așteptării nu foarte sigure de succesul ei, în fața "cetății". Sub armura și în cortul presupusului cavaler războinic se adăpostește un suflet anxios, iar coerența și solida articulare a discursului său se vede la fiecare pas pusă sub semne de întrebare. Versul, în loc să fie compact, cum promiteau anumite imagini oarecum geometrizate și o sintaxă obligată la un fel de austeritate, cu exemplul, în față, al "jocului secund" barbian
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
tipuri de materie, cu trei feluri de sisteme și de sistematizare a energiei, cu trei tipuri de univers și cu tot atâtea tipuri de determinare, cu trei feluri de spațiu-timp, cu trei tipuri de orto-dialectici și cu trei moduri de articulare cauzală, cu trei feluri de finalitate, cu trei specii de mulțimi și cu trei demersuri statistice, cu trei feluri de adaptare comportamentală, cu trei genuri de normalitate și cu tot atâtea forme patologice, cu trei tipuri de morală, cu trei
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
cartea despre Racine se aliniază cerințelor colecției în care a apărut („Oameni de seamă”), dar și momentului în care a fost scrisă de V. Autoarea reușește să închege un destin din răsfrângerile biografiei asupra operei raciniene, din înțelegerea evenimentelor și articularea ideilor într-un mod credibil, în pofida unor incongruențe conjuncturale. Un curs dedicat literaturii franceze din veacul al XVII-lea, editat în 1962, pune în evidență cele două generații de reprezentanți care au contribuit la constituirea idealului clasic și la impunerea
VIANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290510_a_291839]
-
școlară, cât și non-formală și informală. Schimbarea paradigmatică ce vizează școlile se referă la mutarea accentului privind organizarea învățării: de la focalizarea pe eficiența predării, a curriculumului, a strategiilor didactice, la focalizarea pe valorificarea prerechizitelor învățării dobândite non-formal și informal, pe articularea diferitelor medii de învățare. Așadar, problematica educațională-cheie nu se mai referă la modul în care un anumit material poate fi predat cât mai eficient posibil, ci la ce medii de învățare pot stimula cel mai bine învățarea autodeterminată a individului
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
Sunt deziderate pe care leregăsim în toate documentele Comisiei Europene, întărite în rezoluțiile și documentele Consiliului Europei, însă reluate într-o formă asemănătoare în stipulările UNESCO sau OECD, ca arii de acțiune strategice care să susțină globalizarea. Pentru a exemplifica articularea politicii educaționale europene în aceste documente, putem menționa doar acțiunile specifice din ultima vreme. Astfel, în 1995, a fost elaborată „Cartea Albă a Educației și Învățării” („Education and Training: Teaching and Learning Towards a Learning Society”), pentru ca, în 1996, să
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
accesul la educație; - construirea de parteneriate și colaborări de tip rețea între diferiții actori sociali (societatea civilă, autoritățile locale și regionale, investitorii privați etc.); - promovarea învățării la locul de muncă, încurajarea modalităților de validare a rezultatelor învățării, pentru a construi articularea între învățarea formală, non-formală și cea informală etc.; - aducerea ofertelor educaționale mai aproape de domiciliu, în proximitatea individului, dezvoltarea lor pentru a fi mai atractive, mai flexibile, introducerea modalităților alternative (de exemplu, prin educație la distanță). Toate aceste blocuri de acțiune
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
individul având mai mare independență în a-și alege când și ce să studieze) etc. Aceste măsuri vor fi prezentate mai detaliat în subcapitolul următor, în cadrul creionării diferitelor dimensiuni ale educației adulților, pentru a surprinde coerența lor sectorială, dar și articularea lor transsectorială. Cu toate acestea, sunt de menționat experiențele pozitive, ca repere de acțiune ce trebuie valorificate în implementarea politicilor educaționale din diverse țări, cum ar fi: - descentralizarea structurilor instituționale și de decizie, ca expresie a intenției autorităților de a
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
menționează educația permanentă ca principiu fundamental, dar strategiile de implementare și programele derulate ignoră, de cele mai multe ori, dezvoltările care au avut loc în cadrul sistemului de educație și formare inițială; - multe dintre dezvoltări se derulează în paralel, nefiind asigurată o minimă articulare între ele (de exemplu, sistemele de consiliere și orientare în carieră, metodologiile de validare a competențelor, formarea profesorilor și a formatorilor); - insuficienta dezvoltare a unor mecanisme funcționale de monitorizare a progresului profesional și a inserției pe piața muncii a absolvenților
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
organizarea tuturor elementelor ce pot influența, direct sau indirect, procesul de predare-învățare: aranjarea corespunzătoare a sălii în care va avea loc cursul, monitorizarea mediului fizic și a confortului personal al cursanților. Profesorul este factorul de care depinde, în primul rând, articularea eficientă a tuturor celorlalte variabile implicate. Profesorul este cel care trebuie să aplice cunoștințe din diverse domenii, în fiecare moment al relației predare-învățare: psihologie, principiile învățării, metodologie, sociologie, științele comunicării, filosofie și antropologie culturală - și toate acestea pentru a putea
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
efective în indivizi, organizații și contexte sociale. 4.1.4. Etape ale proiectăriitc "4.1.4. Etape ale proiectării" În acest subcapitol vom insista asupra proiectării activității didactice la nivel microeducațional, respectiv proiectarea cursurilor, a seminariilor, fără a ignora, desigur, articularea lor cu celelalte elemente ale unui program sau oferte ale unei instituții,dar și cu nevoile concrete ale comunității, deci raportarea la elementele supraordonate. Siebert (1997) și Tietgens (1992) propun următorul model de analiză, ce cuprinde o serie de elemente
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
complexe, ceea ce o face greu de achiziționat,necesitând o lungă „ucenicie” în copilăria timpurie, chiar dacă, în aparență, se produce cvasiautomat și spontan. Stratificată și multietajată structural, pe nu mai puțin de opt niveluri interioare, de la simplu la complicat (abilitatea de articulare și pronunție, abilitatea de a descrie obiecte, abilitatea de a descrie imagini, fluența cuvintelor în propoziție, fluența ideilor în frază, sensibilitatea gramaticală, cunoașterea verbală/lingvistică și raționamentele verbale/lingvistice), performanța lingvistică reprezintă o adevărată scară de încercare pe care copiii
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
școlară, cât și non-formală și informală. Schimbarea paradigmatică ce vizează școlile se referă la mutarea accentului privind organizarea învățării: de la focalizarea pe eficiența predării, a curriculumului, a strategiilor didactice, la focalizarea pe valorificarea prerechizitelor învățării dobândite non-formal și informal, pe articularea diferitelor medii de învățare. Așadar, problematica educațională-cheie nu se mai referă la modul în care un anumit material poate fi predat cât mai eficient posibil, ci la ce medii de învățare pot stimula cel mai bine învățarea autodeterminată a individului
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]