1,264 matches
-
Având o astfel de pregătire intelectuală, are și un larg orizont de gandire. El și-a însușit prin studii îndelungate toată știință trecutului și a prezentului. Scrierile sale cuprind, în afară unui mare număr de predici și scrisori, tratate dogmatice, ascetice, pedagogice și liturgice. Opera să a {\footnote 9 Johannes Quasten, op. cît., p. 208.} {\footnote 10 Ibidem, p. 208.} exercitat o influență puternică nu numai asupra contemporanilor, ci și asupra Bisericii creștine de pretutindeni, până în zilele noastre. Din fericire, scrierile
Personalitatea Sfântului Vasile cel Mare. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/166_a_478]
-
11}. Pe parcursul scurtei sale vieți, Sfanțul Vasile a fost un ferm aderent la credință niceeană. Conținutul celor patru volume de mari dimensiuni care cuprind lucrările sale prezentate în Patrologia abatelui Migne este format din opere dogmatice, omilii și cuvântări, lucrări ascetice, liturgice, pedagogice, canonice și corespondență{\cîte 12}. Vasile nu a acordat timp cercetărilor teologice doar de dragul muncii. Nu a scris nici o lucrare în care să încerce să expună totalitatea doctrinei creștine într-o manieră sistematică. Din contră, toate lucrările sale
Personalitatea Sfântului Vasile cel Mare. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/166_a_478]
-
până la {\footnote 46 Ibidem, p. 336.} {\footnote 47 G. Bardy, Littérature grecque chrétienne..., p. 124.} {\footnote 48 Rev. Ernest Simmons, op. cît., p. 33.} {\footnote 49 F. Cayré, Précis de Patrologie..., p. 401.} {\footnote 50 Sf. Vasile cel Mare, Constituțiile ascetice, cap. XXXIV, I, Studiu introductiv, traducere, note și indici de Prof. Iorgu D. Ivan, în col. Părinți și Scriitori bisericești, vol. 18, Editura I.B.M.B.O.R., București, 1989, p. 524.} {\footnote 51 Idem, Epistole, epist. 4, în col. cît., p.
Personalitatea Sfântului Vasile cel Mare. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/166_a_478]
-
și el aceeași piele ca și celălalt!... Atunci trebuie mers și mai departe "dar trupul nu este oare și el ultimul veșmânt, ultimul veșmânt de care trebuie să te despoi pentru a fi"? De unde temele suicidare la Gide, de unde apologurile ascetice la Hesse..."20 Imposibilitatea celor doi romancieri de a se lăsa pătrunși de Celălalt (al cărui avatar nu-i altul decât femeia) era explicată de antropologul francez prin predispoziția lor spre homosexualitate. Situația se schimbă în cazul lui Camil Petrescu
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
lucru la care bărbatul îndrăgostit s-ar putea gândi. Iubita este considerată o ființă tabú, pe care trebuie să o venerezi, dorința carnală fiind pusă sub semnul interdicției divine. După câteva luni de îmbrățișări dezlănțuite, Fred își impune o stavilă ascetică în relația cu d-na T., conform scenariului cavaleresc. Anima scriitorului este obiectivată de rigorile conștiinței. Pentru a simplifica, ar fi potrivit să ne închipuim o confruntare perpetuă între defulările inconștiente, din care irumpe imaginea Animei, și conștiință; victoriile alternează
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
cel mai savuros și după ce-l vei fi parcurs, s-ar putea să afli că nu s-au schimbat multe lucruri după cinci decenii. Încă din adolescență, Leonescu și-a găsit mica sa vocație, punând în slujba împlinirii ei o ascetică tenacitate: fonetica engleză, expresie parcă a unui cult pentru sonoritățile verbale pure. Își însușise așadar limba engleză, cu o siguranță absolută, învățând pe dinafară manuale și chiar dicționare întregi. Marele lui orgoliu era însă, fără termen de comparație, acela de
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
angrenajului social securizant, Jonathan nu poate concepe nici în ruptul capului că viața unui cerșetor poate fi relativ confortabilă, în ciuda marginalizării și a promiscuității aferente. El, asepticul obsedat de libertatea de a se izola, de a-și ocroti riguros și ascetic intimitatea, sinonimă în mintea lui cu siguranța zilei de mâine, este uluit să constate că cerșetorul cartierului arată nu numai prosper, ci și "în cea mai frumoasă armonie cu sine și cu lumea". Porumbelul se poate citi în primul rând
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
la Viena. În cartea sa consacrată îndeosebi acestei perioade din viața lui Wittgenstein, Bartley explică ostilitatea multor locuitori din satele de munte, în care Wittgenstein a fost învățător între 1920 și 1926, în felul următor: „În ciuda modului său de viață ascetic, Wittgenstein era socotit mai departe bogat; era considerat socialist; se știa că nu era un catolic; el apăra metode de educație progresiste, elaborase o scriere pozitivistă (cel puțin așa era perceput Tractatus-ul în acea vreme de cei mai mulți dintre cei puțini
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
care Radu Vancu o înțelege, spre exemplu, ca pe o modalitate de contragere simbolică a "conjuncției dintre spiritul rece și trupul călduț") exploatează o partitură tematică divergentă. Între notele ei își fac loc corporalul și intelectualul, epidermicul și rahidianul, impulsul ascetic și cel orgiastic, suferința extremă și beatitudinea etc. etc. Sedus, irepresibil, de stările și atitudinile poetice contrastante, autorul se și situează adesea în proximitatea sau chiar pe linia subțire, fragilă, abia demarcată, a pragului, a hotarului, a limesului, acolo unde
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
din text!). În centrul Europei, există, la vremea respectivă, o provincie autonomă, Castalia, unde un Ordin auster al intelectualilor de elită a organizat un tip de societate asemănătoare lumilor utopice, imaginate de renascentiști și iluminiști. Viața în provincie este simplă, ascetică (atmosfera generală rămîne una monastică), neinvadată de tehnologiile industriale (pe care, în plin veac 25, le putem bănui teribil de avansate). Ordinul are două activități principale: să gireze educația elitistă pentru băieți (aduși aici în urma unei selecții riguroase și crescuți
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
va asuma cu un anume orgoliu, acționând în direcția fixată, reprimându-și orice tentație turbulentă: el devine parcă însăși vocea destinului, substituit nenumăratelor voci ale dezordinii universale, de aici, acel aer impersonal al rostirii înghețate în forme limpezi, corespunzătoare regimului ascetic, al spiritului, masca inflexibilă, de erou tragic, pornit în căutarea tonurilor clare într-o lume pândită și coruptă adesea de compromisul etic"108. În spiritul acestui principiu și cercetându-i spiritul civic, Alex Ștefănescu o numește pe Ana Blandiana o
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
asuma cu un anumit orgoliu, acționând în direcția fixată, reprimându-și orice tentație turbulentă: el devine parcă însuși vocea destinului său, substituit nenumăratelor voci ale dezordinii universale; de aici, acel aer impersonal al rostirii înghețate în forme limpezi, corespunzătoare regimului ascetic al spiritului, masca inflexibilă de erou tragic, pornit în căutarea tonurilor clare, într-o lume pândită și coruptă adesea de compromisul etic. Dacă existența etică, deși nu lipsită de patos, rămânea oarecum exterioară și mecanică în volumul de debut, ea
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
comparat subînțeles) și ceea ce "se vede" sau "se arată" acum, când vălul este ridicat. Astfel, în condițiile în care călugării sunt subjugați de material și aplecați cu toată energia spre sensibil și imediat, ideea sfințeniei și a performanței în domeniul ascetic e redefinită în raport cu acest viciu de fond. Așa se face că scopurile cele mai înalte ale monahismului apar imaginate în expresiile grotescului. Asceza radicală e cultivare deliberată a murdăriei (D. Micu), iar adâncirea în lumea spiritului, pentru că trebuie arătată, nu
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
a frondei. Împotriva unui adversar mai puternic și neprincipial, Damian Stănoiu duce lupta în spațiul literaturii, unde e nu numai liber, ci și absolut superior, conturând el însuși, din propria-i perspectivă, un amplu tablou al situației generale: calitatea efortului ascetic al acuzatorilor, etica duplicitară și teologia lor îngustă și, mai ales, competența acestora într-ale literaturii satirizată fără milă și cu vervă scânteietoare în Soborul de la Căldărușani sau judecata lui Damian Stănoiu, în care autorul imaginează preoții reuniți pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
limitată" de către cititorul însuși. 3.2.3.5. Scriitura ca pluralitate a vocilor Roland Barthes par Roland Barthes continuă, subiacent, unele teze din Gradul zero al scriiturii, imprimându-le un caracter mai tranșant. Astfel, scriitura apare ca "o desfătare seacă, ascetică, fără efuziuni"286, excluzând posibilitatea exprimării. Creativitatea, emoția sau vraja sunt sortite unei fixări pe care Barthes o contestă, în special pentru un limbaj de tip poetic. În același timp, scriitura este definită printr-o relație de contradicție cu termenul
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
în sens simbolic); • crearea unei opere de artă, seducția fiind considerată drept una dintre Artele Frumoase; • operație a unei trăsături de spirit, alcătuind un tip de "economie spirituală" care este echivalentul schimbului aluziv și ceremonial al unui secret; • o formă ascetică de probă spirituală, dar și pedagogică, un fel de "maieutică" erotică și ironică în același timp; • formă de duel, agon, joc războinic 522. 6.2.3. Etapa politică a seducției. Seducția ca practică Stadiul politic nu mai mizează pe o
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
europeană extinsă treptat la scară globală, teologi creștini sanctificați de papalitate, precum Augustin, Anselm și Toma, au construit argumente importante despre existența lui Dumnezeu, reluate și de primii filosofi moderni. În ambele biserici creștine, isihasmul este un fel de practică ascetică de apropiere de Dumnezeu care consonează cu unele tehnici orientale, amerindiene, șamanice de același fel. Dacă se acceptă că starea mai normală pentru om o reprezintă civilizațiile tradiționale, atunci se poate numi deviere acțiunea antitradițională. Etapele principale ale acestei acțiuni
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
motive mesianice tematizate apoi în scrierile de filozofie a istoriei, împreună cu tema „po litică“ a culpabilității. În alt loc, în Das Passagen Werk, teoria cu noașterii și teoria progresului sunt discutate în oglindă; fla neurul este un „asketisches Tier“ (animal ascetic) al lumii urbane, dar și, când i se cere, un reformator de cafenea. În lectura pe care o propun, cele trei discursuri nu sunt exterioare unul altuia. Nu poate fi vorba despre o „intenție politică“ a scrierilor de teorie a
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
tensiunea așteptării mesianice. În cele ce urmează, textul principal de filozofie a istoriei al lui Benjamin, Über den Begriff der Geschichte (1940), va fi citit plecând de la Theologisch-politisches Fragment, pentru a descrie, în final, o fenomenologie a memoriei prin figura „ascetică“ a flaneurului. Orientarea timpului istoric este dată de raportarea sa constantă la mântuire (Erlösung). O arată deja teza a II-a, într-un mod care readuce în atenție problema memoriei din anterioarele texte despre Baudelaire: „Die Vergangenheit führt einen heimlichen
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
punct de vedere cotidian. Dialectica despre care a fost vorba mai sus (cea dintre orașul-peisaj și orașul-cameră) are tocmai rolul să scoată lucrurile din raporturile lor tehnice și să le aducă în fața unui act de contemplație. Flaneurul este un „animal ascetic“ (asketisches Tier), în sensul că se dedică contemplației, și nu con sumului, el percepe lucrurile nu prin cate goria utilității (și nici prin categorii estetice, s ar putea adăuga), ci prin cea a adevărului. Un fragment extrem de dens al Passagen
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
pe scena arcadelor, mărfurile capătă aura care le dislocă legitățile imanente și le recompun într-un univers fantasmagoric. Expusă și privită ca atare, marfa de vine un actor care își joacă propria dramă. Ea iese din mu țenie prin privirea ascetică a flaneurului și își regăsește, sal vator, posibilitățile. „Noua“ ipostază a dialecticii care funcționează în acest caz este cea dintre urmă și aură: „Spur und Aura. Die Spur ist Erscheinung einer Nähe, so fern das sein mag, was sie hinterließ
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
este prestigiul extraordinar al marelui preot, datorat și cunoștințelor dobândite În urma inițierii. În domeniul astronomiei, templele de la Sarmizegetusa și Costești au un simbolism urano solar evident cu o funcție calendaristică și cunoștințe magico-mantice, citire a semnelor cerești. Un alt ordin ascetic Îl constituie cel al „ktiștilor”, solitari pioși care se consacrau zeilor, trăind departe de femei, În peșteri, erau vegetarieni și „trăiau liberi de orice teamă”. După Flavius Josef, acești asceți și contemplativi se numeau „pleistoi” sau „polistai”. Se observă existența
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
existențial pentru că "a pierde șansa moralității înseamnă a pierde șansa eului 200". "Pelerinul aventurii morale", omul moral, cunoaște un permanent exercițiu de echilibristică cu risc vital. Din cele patru posibile răspunsuri ("buna cale de mijloc", "neutralitatea mutuală", "bătălia alternativă", "sublimarea ascetică"201) doar cel din urmă e considerat a fi "o veritabilă portiță de scăpare", "o evadare în infinit", egal în absolut doar cu moartea. Slavici a realizat, în ultimii ani de viață, și în nuvelistica sa, astfel de caractere "tari
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
trebui să fie înțeles aici în sensul său cel mai riguros, pentru că e vorba înainte de toate de regăsirea și restabilirea virtuților atribuite sublimilor lacedemonieni și nu mai puțin admirabililor romani. De unde și insistența asupra unei educații cu finalitate militară, deopotrivă ascetică, vegetariană și rurală: "Educația copiilor de la zece la șaisprezece ani este militară și agricolă", viitorii cetățeni nu trebuie să trăiască decît mîncînd "rădăcini, fructe, produse lactate, pîine și apă". De aici și o morală sexuală severă instituționalizată în care un
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
religioase, se remarc îns consecvența cu care Ralea forțeaz nota demonstrației, cu argumente inedite, încercând s satureze ideea central a explicrii omului, potrivit creia religia n-ar fi altceva decât eliminarea relativului din existenț. În acest sens, prin practicile sale ascetice, religia ar ilustra cel mai bine însușirea omului de animal absurd. Ritualurile religioase comprim natura uman, o artificializeaz la maximum, spune el. Și mai adaug: Ca nzuinț a omului spre absolut, religia tinde spre eliminarea determinrii din existenț. Ralea observ
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]