4,163 matches
-
și contemporanul sau Kafka care descoperă alienarea cetățeanului, frustrarea și deznădejdea în fața sistemelor de robotizare, strivirea individului de mecanismele birocratice, Blecher intuiește dezumanizarea, decăderea omul modern. Eforturile sale de a-și expune identitatea interioară semănă cu o spovedanie dureroasă. Se aseamănă cu paroxismul lui Kafka care el însuși mărturisea : " A scrie înseamnă a te mărturisi peste măsură , dar cu sinceritate și dăruire nemărginită..." Este înrudit structural cu Kafka (Ovid. S. Crohmălniceanu), care și el mereu bolnav moare într-un sanatoriu de lângă
MAX BLECHER, UN KAFKA SUPRAREALIST. de ADRIAN GRAUENFELS în ediţia nr. 1870 din 13 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342652_a_343981]
-
au destule resurse ca să genereze sentimente puternice, să se îndrăgostească și să experimenteze trăiri ca si cei normali, sănătoși. Blecher ne arată că oamenii sunt cei mai vi înainte de moarte. Confruntat cu o realitate bizară omul închis în ghips se aseamănă cu o mumie cu foarte puțin spațiu lăsat reveriei, în schimb subiectul se cramponează de viață cu neglijență și veselie în ciuda faptului că este vorba de un om bolnav înconjurat de alții foarte bolnavi. Cartea descrie sanatoriul, câțiva pacienți, ca să
MAX BLECHER, UN KAFKA SUPRAREALIST. de ADRIAN GRAUENFELS în ediţia nr. 1870 din 13 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342652_a_343981]
-
în ziua de Paști, lucru pe care vor să-l instituie acești apărători ai celor patruzeci de zile, atunci, potrivit opiniei lor, se cade ca ei fie să se împărtășească numai o data pe an, adică de Paște, și să se asemene celor despre care vorbea atunci Sfântul Ioan Gură de Aur, fie să țină zece păresimi (perioade de post) pe an, după numărul stabilit de ei pentru a se împărtăși. Dacă însă primul lucru nu le place, iar cel de-al
DESPRE PROBLEMA DESEI SAU RAREI ÎMPĂRTĂŞANII ÎN CONCEPŢIA SFÂNTULUI NICODIM AGHIORITUL de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 28 din 28 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342451_a_343780]
-
Prooroc Daniel, iar teologia este precum tâlcuirea de către bărbatul doririlor a înscrisului dumnezeiesc de pe pereții palatului lui Belșațar (Daniel 5, 24-29; 7, 9-15). Revelația este asemenea învierii câmpului plin cu oase omenești din vedenia Proorocului Iezechiel, iar teologia poate fi asemănată cu suirea Proorocului Avacum în turnul cel de veghe al contemplației și al teologhisirii (Iezechiel 37, 1-10; Avacum 2, 1). Câteva concluzii și încheierea - Revelația - o continuă Apocalipsă Trecând în hotarele Noului Testament, am putea asemăna întreaga Revelație dumnezeiască cu
DESPRE REVELAŢIA DUMNEZEIASCĂ ÎNTRE POSIBILITATE, REALITATE, EXISTENŢĂ, LUCRARE ŞI ISTORICITATE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342587_a_343916]
-
iar teologia poate fi asemănată cu suirea Proorocului Avacum în turnul cel de veghe al contemplației și al teologhisirii (Iezechiel 37, 1-10; Avacum 2, 1). Câteva concluzii și încheierea - Revelația - o continuă Apocalipsă Trecând în hotarele Noului Testament, am putea asemăna întreaga Revelație dumnezeiască cu Epifania de la Iordan și cu icoana minunii de pe Tabor, iar teologia cu cuvintele stăruitoare ale Sfântului Apostol Petru: "Doamne, bine ne este nouă să fim aici..." (Matei 17, 4). Revelația este minunea Învierii Domnului, iar teologia
DESPRE REVELAŢIA DUMNEZEIASCĂ ÎNTRE POSIBILITATE, REALITATE, EXISTENŢĂ, LUCRARE ŞI ISTORICITATE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342587_a_343916]
-
dă puterea să continuăm în ciuda greutăților.Fiecare cuvânt este un fir de ață ce împreună cu altu și altul alcătuiesc o țesătură fină, ce uimește prin rafinamentul ei.Iar această țesătură îmbracă ființa interioară ce prinde putere.Ele mai pot fi asemănate cu planetele ce se învârt în jurul soarelui.Soarele este ființa umană ce transmite cuvintelor puterea necesară pentru a prinde viață. Dar cuvintele sunt și mai fascinante deoarece un singur cuvânt are atât de multe înțelesuri și poate fi folosit în
CUVÂNTUL ,PUTEREA SUPREMĂ ÎN UNIVERS de RADU ALEXANDRU în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341546_a_342875]
-
vieții veșnice. Adevărurile învățate de El sunt principii cu valoare eternă. „Cerul și pământul vor trece zice El, dar cuvintele Mele nu vor trece". Și le spune ascultătorilor Săi o parabolă: cel ce ascultă cuvintele Lui și le împlinește se aseamănă cu un om care își zidește casa pe stâncă, astfel că nici o intemperie nu i-o poate ruina; cel care aude cuvintele Lui dar nu le împlinește cu fapta este ca un om care și-a clădit casa pe nisip
PREASFANTA TREIME. O SINGURA IUBIRE DE DORU LEVI ILIOI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 156 din 05 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341574_a_342903]
-
Sânge satanic”. Nu voi vorbi nici în numele Domnului, luându-i astfel numele în deșert și nici în locul celorlalte trei doamne. Voi vorbi doar în numele meu, fiindcă fac parte din categoria acelora care oricum nu au ce pierde. Nimic nu se aseamănă cu gândul plăcut că ești un om liber care nu mai are nici de pierdut și nici de câștigat! După ce am citit „Prefața” și volumul „Ochelarii de fum”, din scoarță în scoarță, am început să navighez pe apele nu tocmai
PAUL CERNAT ŞI OCHELARII DE FUM de FLORICA BUD în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341656_a_342985]
-
am găzduit două nopți și două zile. Cititorul deja a înțeles că am poposit puțin cu gândul și amintirea și cugetarea în Ierusalim, tocmai pentru faptul că dintre toate orașele vizitate în Țara Făgăduinței*, cele două, Ierusalimul și Bethleemul, se aseamănă cel mai mult, după cât a putut reține ochiul meu curios și întrebător de fericit călător. Prima surpriză a fost că ne-a întâmpinat linia de demarcație, punct de trecere frontieră, soldați, arme, control... știam că locurile sfinte și Biserica Nașterii
BETLEEMUL IUDEII de ZAHARIA BONTE în ediţia nr. 110 din 20 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341673_a_343002]
-
boltită și-ntr-adânc în piatră tare / Iar de pragu-i sunt unite nalte scări de negre stânci / Care duc adânc în valea cea de-acol-abia văzută . Aceeași peșteră a fost descrisă de Alexandru Vlahuță în România Pitorească: Intrarea peșterii e largă și se aseamănă cu tinda unei biserici scobite în piatră ... înaintăm mai bine de-o jumătate de ceas în uriașa hrubă, ale cărei bolți răsună Goros de pașii și de glasurile noastre, și de ai cărei pereți întunecoși par gata să se desprindă
IOSIF KOVACS-PUTREREA CUVÂNTULUI SCRIS-O PUNTE ÎNTRE OAMENI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340603_a_341932]
-
cu tăcere demnă, de a nu ceda, a nu da la schimb contra unui bine și unei liniști, nici un bob din nisipul onoarei și dragostei de țară al Majestății Sale. Alăturând patimile Majestății Sale puterii de răbdare a omului, putem asemăna aceasta cu izbirea pietrei de sticla unei vitrine. Însă, față de toate opresiunile, Majestatea Sa nu a opus doar scutul pieptului, a opus demnitatea, onoarea, dârzenia, patriotismul și a fost mai puternic decât omul, a fost omul întărit și apărat de
MAJESTATEA SA REGELE, 93 DE OFRANDE, ÎN 93 DE TOAMNE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1391 din 22 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341070_a_342399]
-
nuanțe albăstrii, restul corpului este acoperit cu puf alb. Totuși nu au coada prea tare forfecată ca la rândunele, iar picioarele ie sunt acoperite de pene și puf. Masculii nu se prea deosebesc prin exterior de femele. Indivizii tineri se aseamănă cu adulții, însă au spatele de un negru-gri, fără luciu, și burta cu nuanță de alb-cafeniu. Masculul este de obicei monogam, dar cum se mai întâmplă și în lumea păsărilor ca și în cea a altor rase, inclusiv cea umană
LASTUNUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1401 din 01 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341100_a_342429]
-
și m-a uimit furnicarul de aici. La nicio mănăstire nu am remarcat atât de mulți vizitatori. În plus, aici, în zona parcării, erau foarte multe amenajări specifice, gen tarabă, în care era etalată o varietate bogată de lucruri. Se asemăna cu o anumită zonă din bulevardul central al municipiului Câmpulung Moldovenesc din timpul festivalului amintit. Nu am avut timp să vizităm prea multe standuri pentru că, la insistențele doamnei Rodica, grupul s-a deplasat spre mănăstire. Ne-am alăturat și noi
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1401 din 01 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341102_a_342431]
-
incontestabilă că pictorii au fost români și nu străini veniți de aiurea. „Un străin nu ar fi putut picta lavițele noastre moldovenești pe care stau Apostolii, nici ștergarele românești pe care se odihnesc sufletele celor mântuiți, nici tronul ce se aseamănă cu cel al Voievodului, nici buciumele, din care sună Arhanghelul vestind Învierea la Judecata de Apoi, nici pânzarul, corabia din timpul lui Rareș, ce bătea la porțile Veneției.” (Monahia Elena Simionovici - Sfânta Mănăstire Voroneț, vatră de istorie românească și de
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1401 din 01 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341102_a_342431]
-
dacă erai băiat, iar fetele aveau șansa să mai încerce anul următor. Premisa greșită de la care cred că pornește articolul este că noi, Decrețeii, suntem Generația X. Din punctul meu de vedere, dacă analizăm generațiile americane, singura cu care ne asemănăm este Baby Boomers, cu toate păcatele, dar și calitățile ei: rezistăm la stres, suntem concentrați pe atingerea obiectivelor, ne adaptăm ușor la schimbare pentru că a fost o constantă în viață noastră, nu am crescut toți cu calculatorul în față, dar
Suntem o generație înfrântă definitiv? Decrețeilor români li s-a pus eronat un X () [Corola-blog/BlogPost/338031_a_339360]
-
țin post negru, ca să facă și ursul la fel tot restul anului când vine vorba de oi. În ce privește lupul, lucrurile sunt mult mai complexe. Dacă ursul e poreclit „Nărodul” pentru că vine la oi fățiș, cu puterea, lupul este temut și asemănat cu strigoiul. „Bă, îmi spunea Unchiu Culiță, cine i-o zâs lup, nu i-o zâs degeaba! Ăsta n-are covercă, nu mâncă iarbă și trece-ntr-o noapte 7 hotare.” Niciodată nu ești destul de precaut când vine vorba de
O poveste despre ciobani, sălbăticiuni și câini în vremea vânătorii, scrisă de un om care s-a retras de 8 ani din lume () [Corola-blog/BlogPost/337873_a_339202]
-
acestuia. Poate fi vorba aici despre o credință și o magie în care influență se transmitea de la o persoană la alta sau de la un obiect la o persoană, bazată pe două principii: 1) lucruri similare sau un efect ce se aseamănă cu problema lui, 2) lucruri care au fost odată în contact, continuă să se influențeze reciproc și după ce contactul nu mai există. Această magie simpatică este deci o magie de contact și contagiune întemeiata pe legea simpatiei, a similarității și
ORIGINEA, TRADIŢIA ṢI PRACTICA SCUIPÃRII LA ROMÂNI de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 1998 din 20 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344347_a_345676]
-
cămășii? Limpede ca omenia, bogat ca bunătatea celui mai bun om. Am putea vorbi mult și multe despre ceea ce caracterizează stilul cântecelor acestor zone. Caracteristici pe care le putem găsi în ritm, motive, moduri, formă sau cadență. Caracteristicile îi pot asemăna sau deosebi în felul lor de a cânta altfel decât locuitorii altor zone. Dar acestea nu sunt lucruri care privesc pe ascultători, ci mai mult pe cercetători. Față de toate acestea pe care le-am amintit și care pot fi studiate
AMINTIRI DESPRE TUDOR JARDA de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 143 din 23 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344331_a_345660]
-
mni-am sămănat măi...” T. Jarda: Un cântec vechi în care fetele își plângeau, uneori, ne-mplinirea. La lelea Mărie totul e doinit. Fie că e doină sau cântec, rândurile măsurate se prelungesc la nesfîrșit. Strofa își pierde dimensiunile. Totul se aseamănă, mai degrabă, scurgerii necontenite a râului de munte. Și pare că și cântecul e asemenea valurilor sale. (Fragment muzical M. Precup): „Colo sus pe munte verde/ Colo sus pe munte verde/ Șe turmă de oi să vede/ Lângă ele șine
AMINTIRI DESPRE TUDOR JARDA de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 143 din 23 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344331_a_345660]
-
demodat”, pentru că în poezie, mai mult decât orice, contează emoția lirică pe care o produc versurile; și nu trebuie să se teamă de întrebarea, pe care și-o pune în finalul poeziei Vis îndoielnic, în care, într-o sugestivă paralelă, aseamănă truda poetului cu a plugarului: „Căci nu întotdeauna vin ploile la vreme/ Și țolul de omături nu e destul de gros,/ În nopți târzii și line, bietul poet se teme/ Și se întreabă-n sine: ce scrie-i de folos?”. Întrebare
CRONICA de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344356_a_345685]
-
și în cea de scriitor, adică mai și creez cărți care măresc și ele biblioteca. Dacă stau să mă gândesc, a avea atâtea cărți pare o nebunie vrednică de Don Quijote. De altfel, mulți dintre autorii pe care îi citesc se aseamănă cavalerilor rătăcitori în luptă cu morile de vânt. Am început să scriu de foarte tânăr, din timpul școlii, însă nu cu vreun interes artistic. Îmi plăcea să fac rime, asocieri de cuvinte, în timp ce colegii mei desenau, dormeau sau se uitau
INTERVIU CU FILOZOFUL MADRILEN HÉCTOR MARTINEZ SANZ de GEORGE ROCA în ediţia nr. 128 din 08 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344270_a_345599]
-
ca în alte ocazii să nu poată să fie Romeo și cu mine sau cu Fabianni, Bogdan, Tudor Șerbănescu, sau cu Lara Gala, Antonio Calderón de Jesús, Elena Zamyslova, Tales Jaloretto, Diego Vadillo Lopez sau Dan Caragea. Mai degrabă se aseamănă cu un salon de bal, unde, dansând, schimbăm perechea în ritmul muzicii care se schimbă și ea, chiar dacă, din afară părem a dansa o horă. Romeo Niram, așa cum mi-a spus de nenumărate ori, se simte unul printre ceilalți. Trebuie
INTERVIU CU FILOZOFUL MADRILEN HÉCTOR MARTINEZ SANZ de GEORGE ROCA în ediţia nr. 128 din 08 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344270_a_345599]
-
cămășii? Limpede ca omenia, bogat ca bunătatea celui mai bun om. Am putea vorbi mult și multe despre ceea ce caracterizează stilul cântecelor acestor zone. Caracteristici pe care le putem găsi în ritm, motive, moduri, formă sau cadență. Caracteristicile îi pot asemăna sau deosebi în felul lor de a cânta altfel decât locuitorii altor zone. Dar acestea nu sunt lucruri care privesc pe ascultători, ci mai mult pe cercetători. Față de toate acestea pe care le-am amintit și care pot fi studiate
IN MEMORIAM TUDOR JARDA de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 192 din 11 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344354_a_345683]
-
mni-am sămănat măi...” T. Jarda: Un cântec vechi în care fetele își plângeau, uneori, ne-mplinirea. La lelea Mărie totul e doinit. Fie că e doină sau cântec, rândurile măsurate se prelungesc la nesfîrșit. Strofa își pierde dimensiunile. Totul se aseamănă, mai degrabă, scurgerii necontenite a râului de munte. Și pare că și cântecul e asemenea valurilor sale. (Fragment muzical M. Precup): „Colo sus pe munte verde/ Colo sus pe munte verde/ Șe turmă de oi să vede/ Lângă ele șine
IN MEMORIAM TUDOR JARDA de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 192 din 11 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344354_a_345683]
-
lui atât de variată și de profundă. S-a tot spus despre sfinția sa că este „cela mai mare teolog ortodox al secolului XX”. Și așa este! Părintele Dumitru Stăniloae este autorul unei teologii mărturisitoare și al unei teologii filocalice, unice. Asemeni marelui Sfânt Apostol Pavel, avea permanent conștiința prezenței proniatoare al lui Dumnezeu. De aceea, nu a scris o teologie teoretică, scolastică, ci o teologie trăită, experiată în propria-i viață. Lucrările sale sunt mai curând o convorbire cu Dumnezeu, decât
PĂRINTELE PROFESOR DUMITRU STĂNILOAE – TEOLOGUL (1903-1993); 113 ANI DE LA NAŞTEREA SA PĂMÂNTEASCĂ ŞI 23 ANI DE LA NAŞTEREA SA ÎN CERURI... PARTEA A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2030 din 22 [Corola-blog/BlogPost/344353_a_345682]