1,947 matches
-
multă practică, și de o mare varietate de moduri de lucru, spre a-ți putea descoperi și dezvolta calitățile individuale și un stil personal. În al doilea rând, doresc să vă încurajez să vă dedicați pe deplin proiectului de cercetare. Aserțiunea centrală a acestei serii de cursuri este aceea că metodele de cercetare au capacitatea de a face explicită logica raționării care este conținută intrinsec în orice proiect de științe sociale. Metodele de cercetare indică pașii ce trebuie făcuți și ajută
[Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
să ne închegăm ideile în perspective teoretice mai ample și să facem ca modelele de gândire pe care le aplicăm în cercetarea științifică - acelea care ne pretind structuri clare și probe - să devină procedee obișnuite ale cugetărilor noastre zilnice asupra aserțiunilor de bază ce se cer dovedite sau contrazise. În ultimă instanță, sociologul insistă să acordăm atenție viziunii generale, acelei imagini a umanității așa cum apare ea în lucrările noastre și ale marilor dezbateri la care participă de secole oamenii de știință
[Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
simțită încetul cu încetul, treptat, dar foarte amestecat. Există și riscuri în această deconspirare. Primul este acela că sunt dați în vileag deocamdată mai degrabă indivizi colaterali decât mari vinovați. Al doilea risc este acela că pot fi lansate două aserțiuni ambigue și alunecoase: fie toți am fost vinovați, fie toți am suferit. Or, nici una dintre cele două afirmații nu este adevărată. Pentru că nu toți am fost vinovați: au existat creiere ale represiunii, apoi instrumente ale acesteia (care au participat benevol
[Corola-publishinghouse/Science/2083_a_3408]
-
realității. În concepția lui, filosofia narativistă a istoriei este construită pe șase teze fundamentale care arată că istoriile narative sunt interpretări ale trecutului, că deosebirea dintre cercetarea istorică și interpretarea narativă stă în faptul că prima este o suită de aserțiuni individuale, în timp ce a doua este un set de propoziții organizate sub forma unei narațiuni, că narativismul acordă o importanță majoră interpretării faptelor istorice, și este un demers constructivist interesat de interpretarea fenomenelor istorice și că propozițiile narative descriu trecutul și
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
străine (aliate ori inamice) în conexiune nemijlocită cu derularea marii conflagrații dintre 1939 și 1945, la care România - în anume etape - a luat parte activă. CAPITOLUL III COMUNITATEA INFORMATIVĂ A ROMÂNIEI STRUCTURI, ORGANIZARE, FUNCȚIONARE (1939-1945) Este unanim recunoscută și acceptată aserțiunea potrivit căreia orice stat modern își are sistemul său „imunitar”, asemenea corpului uman, reprezentat de serviciile secrete de informații și contrainformații, ce apără interesele sale privind securitatea națională. Eficiența „anticorpilor” elaborați de aceste organisme este asigurată, în mare parte, de
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
Efectivele Serviciului Special de Informații la nivelul anilor 1942-1943 se ridicau la 1 083 de cadre, față de cele 228 de cadre, de care dispunea în timpul lui Mihail Moruzov. III. 1. 4. SSI-ul în perioada 29 august 1944-9 mai 1945 Aserțiunea potrivit căreia Serviciului Special de Informații ar fi avut o contribuție importantă în derularea „defecțiunii de la Palat” (respectiv, lovitura de stat de la 23 august 1944) este infirmată chiar de activitatea sa, în perioada septembrie 1940-august 1944. Evenimentul a avut urmări
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
Frontul de Răsărit. IV. 6. SSI-ul în Campania din Vest (1944-1945). Subcentrul de Informații Nr. 1 Controlul politico-militar exercitat de sovietici asupra României, după lovitura de stat de la 23 august 1944, s-a răsfrânt și asupra structurilor sale informative. Aserțiunea că un stat supravegheat și controlat informativ poate fi în cvasitotalitate dominat este unanim acceptată în lumea serviciilor secrete. Acest lucru s-a petrecut și cu statul român, imediat după semnarea Convenției de Armistițiu (12/13 septembrie 1944), când Moscova
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
vedere ale factorilor politici, situație reflectată, înainte de orice și în chipul cel mai nefiresc, în șirul etichetărilor puse actului de la 23 august 1944, de la lovitură de stat sau de palat (ceea ce nu-i tot una!), prin 1944-1945, la eliberare sovietică (aserțiune predominantă prin 1947-1955), apoi insurecție armată și ulterior, către anii ‘80, revoluție de eliberare națională armată antifascistă și antiimperialistă. În viziunea autorităților comuniste de la București, a fost numită revoluția română din august 1944, pentru ca, în prezent, să se revină la
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
un obiect ideal, imposibil de reprezentat acum și aici în totalitatea interpretărilor pe care el le generează. Deocamdată, putem preciza cu certitudine existența unui set de reguli și a unui mecanism de generare. În cazul nostru, setul de reguli cuprinde aserțiuni de genul: "Revoluția Română din decembrie 1989, evenimentele din '89; teroriștii". Ele sînt afirmații categorice, sigure, indubitabile. În formularea lui H.R. Patapievici, regulile sînt "un șir de propoziții atomare de tip aserțiune ontologică" (vezi nota 10, p.199 din volumul
by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]
-
generare. În cazul nostru, setul de reguli cuprinde aserțiuni de genul: "Revoluția Română din decembrie 1989, evenimentele din '89; teroriștii". Ele sînt afirmații categorice, sigure, indubitabile. În formularea lui H.R. Patapievici, regulile sînt "un șir de propoziții atomare de tip aserțiune ontologică" (vezi nota 10, p.199 din volumul nostru Mentalități..., ed. cit.). Între aceste trei reguli, în virtutea unui mecanism de generare, se pot stabili mai multe combinații logice, rezultînd diverse scenarii ale istoriei din decembrie 1989. Totodată, putem fi reținuți
by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]
-
interpretarea de la Copenhaga: * este vagă, deoarece nu spune ce tip de interacțiuni sunt măsurătorile, iar această omisiune este importantă deoarece, conform acestei interpretări, sistemele nemăsurate evoluează după legea lui Schrodinger, iar cele măsurate, după postulatul colapsului; * este inconsistentă, deoarece face aserțiuni despre natura realității mecanic-cuantice, dar neagă că se poate știi ceva despre acea realitate; * este obscură, deoarece relația dintre măsurătoare și realitate este obscură: ce este special în legătură cu măsurătorile astfel încât ele inițiază colapsul? (B. Lower 1998: 3). O altă problemă
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
matematic. A doua problemă este cea care ne interesează pe noi în mod special. Pentru a răspunde la ea, Field se folosește de conceptul de conservativitate. După acesta, "O teorie matematică M este conservativă dacă și numai dacă pentru orice aserțiune A despre lumea fizică și orice mulțime N de astfel de aserțiuni, A nu decurge din N + M decât dacă decurge din N luat separat." (ibidem, p. 58). Plecând de aici, Field argumentează că, pentru a fi utilă, o teorie
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
mod special. Pentru a răspunde la ea, Field se folosește de conceptul de conservativitate. După acesta, "O teorie matematică M este conservativă dacă și numai dacă pentru orice aserțiune A despre lumea fizică și orice mulțime N de astfel de aserțiuni, A nu decurge din N + M decât dacă decurge din N luat separat." (ibidem, p. 58). Plecând de aici, Field argumentează că, pentru a fi utilă, o teorie matematică nu trebuie să fie adevărată, fiind suficient să fie conservativă. Această
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
Adevăratele relații dintre aceste obiecte sunt singura realitate la care putem ajunge" (Poincare citat în Worrall 1989: 118) Psillos identifică două probleme în abordarea lui Worrall: (i) această poziție se bazează pe o distincție defectuoasă între structura matematică a unei aserțiuni științifice și natura entității sau procesului descris (defectuoasă deoarece în știință ne este dată natura unei entități pe calea unei explicații matematice, structurale a proprietăților și relațiilor sale) (Psillos 1996: 309); (ii) poziția lui Worrall eșuează în încercarea de a
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
2). Tabelul 5.2 Sursă: „Sony Announces Executive Appointments and Organizational Reforms Effective as of April 1, 2003”, www.sony.net Exemplul firmei Sony demonstrează, prin cele cinci mari resegmentări strategice realizate în mai puțin de zece ani, câteva din aserțiunile enunțate în partea de început a capitolului. Chiar dacă detalierea segmentării este prezentată foarte sumar, se poate intui cantitatea uriașă de muncă de analiză, datorită numărului de nume de produse sau entități ce poartă marca Sony. Ceea ce s-a prezentat este
[Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
se rezumă la obținerea unui avantaj de cost. Chiar și când se realizează o diferențiere, ceea ce contează este ca aceasta să fie obținută cu un cost mai mic decât cel la care ar face-o concurentul. Pe de altă parte, aserțiunea este susținută de ideea că produsele diferite încep să semene între ele, în mod paradoxal, prin dorința de a fi „altfel”. Presupunând că produsul este omogen din punctul de vedere al atributelor sesizabile de către consumator, diferențierea se va realiza la
[Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
frazeologia germană a acordat mereu o importanță sporită factorului semantic. A contribuit în acest sens, fără îndoială, și influența doctrinei integraliste, care, dintre toate culturile europene, și-a exercitat acțiunea cea mai cuprinzătoare asupra cercetării lingvistice germane. 2.3.1. Aserțiunile precedente se confirmă deja prin lucrările lui Harald Thun, pe care Coșeriu însuși îl considera "discipolul" său58. Încă din 1975, Thun adoptase în mod explicit o perspectivă semantică în investigarea "discursului repetat", ceea ce i-a permis să identifice trei clase
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
eludând caracterul lor de "discurs repetat" și incluzând astfel în sfera noțiunii și așa-zisele proverbs-like135. Mai fructuoase s-au dovedit clasificările lingvistico-semiotice ale acestor unități, care datează din deceniul al optulea. Pentru George Milner, de exemplu, proverbul reprezintă "o aserțiune formată din patru părți", care pot să primească o valoare pozitivă sau negativă și să formeze astfel 16 tipuri de structuri paremiologice 136. Însă această clasificare e în egală măsură prea simplistă (ea ignoră proverbele binare, de tipul Timpul înseamnă
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
taxonomia lui Alan Dundes, care distinge, mai întâi, între "temă" (topic) și "caracterizare" (comment), apoi între caracterul binar și cel cvadripartit al proverbului și, în fine, între caracterul opozitiv și cel non-opozitiv al relațiilor exprimate: "Proverbul pare să fie o aserțiune propozițională tradițională alcătuită din cel puțin un element descriptiv, care se compune, la rândul lui, dintr-o temă și un comentariu. Aceasta înseamnă că proverbul trebuie să aibă cel puțin două cuvinte. Proverbele care conțin un singur element descriptiv sunt
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
clasificare a funcțiilor textuale ca "funcții ale vorbirii într-o anumită situație"289. În acest sens, fondatorul integralismului a propus ca, mai întâi, să se disocieze funcțiile textuale implicite (care "sunt date pe baza presupozițiilor textului": "refuz, acceptare, aluzie, răspuns, aserțiune, afirmație, exemplu, considerație, judecată, ripostă, replică, contestare, constatare, întrebare, ironie, părere, glumă, concordanță (respectiv neconcordanță), insinuare, negare, asigurare, reproș, recuzare") de funcțiile textuale explicite (care "nu sunt date pe baza presupozițiilor textului": "adresare, indicație, îndemn, informație, a transmite ceva cuiva
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
poeticii lingvistice. În acest sens, principala premisă a investigației o constituie capacitatea metaforelor "moarte" de a fi revigorate și de a lua parte astfel la creația de sens și la construcția de lumi posibile (v. infra, capitolul VI). 7.5. Aserțiunile de mai sus determină dispunerea și obiectul următoarelor capitole ale volumului de față. Astfel, în capitolul III, vom întreprinde o abordare a textemelor din perspectiva lingvisticii elocuționale; obiectivele cercetării vor consta aici în definirea (din punct de vedere preponderent semantic
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
Tübingen 352, nu face decât să confirme faptul că textemele diasketice sunt niște unități fixate și "repetate" nu doar în tradiția unei colectivități, dar și în aceea a unei limbi "istorice". Din acest motiv, ele nu trebuie confundate cu simplele "aserțiuni generice" bazate "pe cunoașterea extralingvistică și pe atitudinile și credințele despre "lucruri"", care ascund "caracteristici și evaluări adesea declarat subiective" și pe care Coșeriu le-a exclus din sfera semanticii "idiomatice"353. Asemenea aserțiuni ("spaniolii sunt cinstiți/ cavaleri/buni luptători
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
ele nu trebuie confundate cu simplele "aserțiuni generice" bazate "pe cunoașterea extralingvistică și pe atitudinile și credințele despre "lucruri"", care ascund "caracteristici și evaluări adesea declarat subiective" și pe care Coșeriu le-a exclus din sfera semanticii "idiomatice"353. Asemenea aserțiuni ("spaniolii sunt cinstiți/ cavaleri/buni luptători", "catalanii sunt negustori/muncitori/ harnici/ economi", "rușii beau mult", "englezii sunt flegmatici", "indienii sunt ipocriți", "turcii fumează foarte mult" etc.) ascund, într-adevăr, stereotipuri etnice care sunt acceptate în numeroase comunități lingvistice. Însă ele
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
expresiile întâlnite în planul vorbirii individuale se pot trage concluzii cel mult cu privire la anumite texte, nicidecum la "engleza americană" în ansamblul său. Există și alte elemente discutabile în studiile lui Lakoff și Kövecses. Pe de o parte, e vorba despre aserțiunea că, în "engleza americană", "metafora conceptuală ce pare să fie centrală este FURIA ESTE UN FLUID FIERBINTE ÎNTR-UN CONTAINER [ANGER IS A HOT FLUID IN A CONTAINER]"355. Însă e imposibil de stabilit "marginalitatea" sau "centralitatea" unei metafore conceptuale
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
filozof proclama necesitatea unui "studiu serios despre proverbul românesc", un studiul scris de la "înălțimea mijloacelor de investigație și de determinare de astăzi", care să descifreze "cea mai organică psihologie a gândirii poporale românești"375. 4.2.1. Cu toate acestea, aserțiunile de mai sus par a fi contrazise chiar de către Eugeniu Coșeriu, care nu numai că a supus ipoteza Sapir-Whorf unei critici severe, dar a respins însăși posibilitatea ca limbile "istorice" să ofere o "concepție" sau o "interpretare" a realității. În
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]