2,571 matches
-
și extrapericardice, care, comprimând cordul, împiedică umplerea sa în diastolă. Se descriu trei forme anatomo-clinice de pericardite cronice: A. pericardite cronice lichidiene; B. pericardite cronice constrictive; C. pericardite cronice adezive. Pericarditele cronice lichidiene Au evoluție clinică cronică, afebrilă și adesea asimptomatică și perioade îndelungate, de ani de zile, ele simulează o inimă mărită la examenul radiologic. Lichidul pericardic este de tip exudat (conținut crescut de proteine). Etiologia: 1. Tuberculoza rămâne cea mai frecventă cauză de pericardită cronică lichidiană. Ea apare secundar
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
toxine-agenți chimioterapici; 4. rejecție de transplant; 5. miocardita prin iradiere; 6. tipuri speciale-miocardita cu celule gigante. TABLOU CLINIC Manifestările clinice ale miocarditelor sunt variate, în raport cu tipul etiologic, extensia și localizarea leziunilor, patologia cardiacă asociată. Multe miocardite, în special virale sunt asimptomatice, diagnosticul fiind numai histologic (biopsie endomiocardică) [20]. Simptomele funcționale sunt cardiace și generale: - fatigabilitate, dispnee, palpitații, sincope, dureri precordiale; - febră, mialgii, curbatură, cefalee, simptome respiratorii. Semne obiective: tahicardie sinusală, disproporțională cu febra, bradiaritmie, semne de cardiomegalie, zgomote cardiace asurzite, ritm
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
cicline - doxiciclină, tetraciclină) a proteolizei poate încetini progresia anevrismelor. S-au pus în evidență alături de matrix metaloproteinaze și alte câteva proteinaze (activator de plasminogen, serin elastaze și catepsine) care pot contribui la formarea anevrismelor [10]. Simptomatologia Majoritatea anevrismelor abdominale sunt asimptomatice fiind descoperite incidental la o examinare fizică rutinieră sau în timpul unor examinări imagistice necorelate cu anevrismul. Pacienții tineri (sub 50 de ani) sunt susceptibili de a fi mai simptomatici de câteva ori față de cei peste 50 de ani [4, 10
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
cea aterosclerotică. Au o incidență mai scăzută decât anevrismele aortei abdominale. Etiologia luetică, în prezent, este depășită de necroza mediochistică și disecția aortică cronică. Sunt localizate în special pe crosă și aorta descendentă, putând fi descoperite ocazional, pacienții fiind complet asimptomatici, în momentul unei examinări radiologice toracice sau datorită apariției semnelor legate de complicații (compresia organelor vecine, embolii arteriale periferice, ruptură, insuficiențe cardiace predominant drepte, rapid constituite). Principalele tipuri de anevrisme aortice și semnele și simptomele de însoțire sunt: 1. anevrismele
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
semnelor legate de complicații (compresia organelor vecine, embolii arteriale periferice, ruptură, insuficiențe cardiace predominant drepte, rapid constituite). Principalele tipuri de anevrisme aortice și semnele și simptomele de însoțire sunt: 1. anevrismele sinusului Valsalva, de obicei congenitale, rar degenerative aterosclerotice, frecvent asimptomatice sunt descoperite cu ocazia unui examen ecocardiografic sau cu ocazia debutului brusc al unei insuficiențe cardiace prin ruptura anevrismului în atriul drept, ventricul drept, rar ventricul stâng. Clinic, ele sunt acompaniate de un suflu precordial continuu, intens, alături de insuficiența cardiacă
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
și pe baza existenței unor repetate flebite migratorii la membrele inferioare. O serie de manifestări cum ar fi: artralgii, metatarsalgii, nevrite, afecțiuni ortopedice etc., pot fi confundate cu leziuni arteriale având în vedere simptomatologia asemănătoare inițial. Foarte rar există bolnavi asimptomatici care sunt descoperiți întâmplător cu ocazia examenului fizic obiectiv: absență puls, existență de suflu arterial, teste de postură pozitive. II. Durerea este simptomul principal în bolile arteriale. Constituie criteriul principal de diagnostic pozitiv, stadiu evolutiv al localizării procesului și în
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
organismului; 4. prezența și gradul afectării arteriale; 5. existența complicațiilor embolice. Ca o particularitate se reține faptul că o parte din bolnavi nu prezintă simptomatologie în faza acută, dezvoltând tardiv sindroame posttrombotice și, respectiv, hipertensiune pulmonară prin microembolii pulmonare repetitive asimptomatice. Simptomele sunt nespecifice și ele trebuie asociate în contextul clinic (inclusiv factori de risc) astfel încât diagnosticul de sindrom de TVP trebuie stabilit cu atenție. Durerea, posibil secundară inflamației, distensiei venoase și uneori edemului, este necaracteristică, variabilă de la o simplă jenă
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
Baronh în 2000 [6] ce analizează 8490 de pacienți cu MG prezentați în 21 de serii de timectomii publicate între 1953 și 1998 arată că pacienții timectomizați au o șansă mai mare să obțină o remisiune completă stabilă, să devină asimptomatici sau cel puțin să prezinte o ameliorare clinică față de cei fără timectomie. Rezultatele timectomiei însă se observă la un timp de la intervenția chirurgicală. Remisiunea completă stabilă fiind observată între 5% și 22% dintre pacienți în primul an și ajungând până la
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
guși plonjante situată retrovascular proemină la nivelul mediastinului anterior, anterior de arcul aortei și atunci când un cancer tiroidian se dezvoltă pe o gușă plonjantă și invadează spațiul prevascular și structurile mediastinului anterior [18]. Simptomatologie Pacienții cu guși cervico-mediastinale pot fi asimptomatici, leziunea fiind descoperită la o radiografie de rutină, sau se pot prezenta la medic pentru o masă tumorală cervicală, disfagie, stridor, tuse sau wheezing [24]. Ocazional boala se poate manifesta prin dispnee severa ce trădează o insuficiență respiratorie acută prin
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
malformații continuă, se pot produce compresiuni și devieri traheale sau esofagiene la nivelul mediastinului visceral sau, formațiunea chistică poate trece anterior de arcul aortei, la nivelul mediastinului anterior, în regiunea timusului și anterior de sacul pericardic. Simptomatologie Majoritatea pacienților sunt asimptomatici. Uneori se pot remarca simptome respiratorii la naștere, date de posibila compresie traheală sau de infecțiile pulmonare. Examenul clinic Este cel mai frecvent descoperit la naștere, prin prezența unei mase la nivelul regiunii cervicale. Această masă are consistență moale și
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
tumori apar la nivelul corpilor vertebrali toracici, pot mima o leziune tumorală mediastinală deoarece majoritatea sunt maligne și au caracter invaziv loco-regional către elementele șanțurilor costo-vertebrale sau către structurile mediastinului visceral: invazie traheală, esofagiană etc. [8]. Simptomatologie Pacienții pot fi asimptomatici sau se pot prezenta cu simptome legate de compresia și invazia structurilor vitale de vecinătate: simptome ale compresiei medulare (dureri, parestezii, paralizii la nivelul membrelor inferioare), simptome ale compresiei traheale (dispnee inspiratorie) sau esofagiene (disfagie). Examenul clinic Semnele neurologice (hipomobilitate
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
Anatomie Este o leziune netumorală, inflamatorie, cel mai frecvent de natură tuberculoasă. Având originea în corpul vertebral toracic, se dezvoltă la nivelul șanțului costo-vertebral, îmbrăcând aspectul radiologic al unei mase mediastinale. Examenul clinic Tabloul clinic poate fi variabil, de la forme asimptomatice sau oligosimptomatice dominate de tabloul clinic al ftiziei (semne de impregnare bacilară) până la forme manifestate prin tabloul neurologic al sindromului de compresie medulară (datorită distrucției osoase vertebrale și a discului intervertebral). Examenul radiologic Relevă existența unei mase mediastinale paravertebrale însoțită
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
de vedere al poziției față de coloana vertebrală el poate fi denumit mai corect meningocel lateral. Manifestări clinice Deoarece majoritatea meningocelelor (85%) apar la pacienți tineri, cu boală von Reckinghausen (neurofibromatoză), ele pot fi confundate cu tumori neurogene [6]. Cele mai multe sunt asimptomatice, reprezentând o descoperire radiologică întâmplătoare. Uneori au fost raportate dureri toracice posterioare sau variate manifestări neurologice. Același procent statistic (85%) dintre pacienții cu meningocel prezintă cifoscolioză la nivelul leziunii vertebrale [18]. Examenul radiologic standard Evidențiază o masă bine delimitată paraspinală
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
tunicii interne, producând clivarea pereților datorită pătrunderii sângelui în grosimea peretelui aortic), anevrismul arterio-venos (erodarea de către anevrismul arterial a unei vene de vecinătate și constituirea unei fistule care permite trecerea sângelui din arteră în venă). Manifestările clinice Anevrismele sunt adesea asimptomatice. Când comprimă un nerv sau o venă, pot provoca dureri sau o insuficiență venoasă. Simptomatologia depinde de localizare, mărime și evoluție. Când anevrismul este superficial, se prezintă ca o tumoare cu pulsații expansive, iar când este profund, provoacă de obicei
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
de tumoră mediastino-pulmonară, cât și aspectul clinic al unui sindrom mediastinal. În această categorie se încadrează carcinomul pulmonar microcelular, cunoscut statistic, ca fiind cea mai frecventă cauză de sindrom de venă cavă superioară. Aspecte clinice Cancerele bronho-pulmonare sunt mult timp asimptomatice. Manifestările clinice, constituie elemente de boală avansată. Hemoptiziile, atunci când apar, reprezintă cel mai frecvent semnal de alarmă ce aduce pacientul la medic. Răgușeala, schimbarea caracterului tusei la un bronșitic cronic ridică suspiciunea unui cancer pulmonar ce produce invadarea mediastinului și
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
constituie prin „încastrarea” unei porțiuni din aceste repliuri la nivelul zonei de fuziune a septului transvers. Chisturile bronhogenetice Se constituie prin sechestrarea unui mugure bronșic în procesul de formare al diafragmului (aparțin sechestrațiilor extralobare). Chisturile diafragmului sunt cel mai frecvent asimptomatice, reprezentând o descoperire radiologică întâmplătoare. Diagnosticul de certitudine se poate pune doar intraoperator. Tumorile diafragmului Tumorile benigne Sunt entități patogenice foarte rare. Cea mai frecventă tumoră benignă diafragmatică este lipomul diafragmatic. Celelalte tumori benigne pot avea origine mezotelială sau neurogenă
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
întâmplătoare. Diagnosticul de certitudine se poate pune doar intraoperator. Tumorile diafragmului Tumorile benigne Sunt entități patogenice foarte rare. Cea mai frecventă tumoră benignă diafragmatică este lipomul diafragmatic. Celelalte tumori benigne pot avea origine mezotelială sau neurogenă. Cel mai frecvent sunt asimptomatice; 50% dintre tumorile neurogene diafragmatice se asociază cu osteoartropatia hipertofică pneumică. Ele constituie o descoperire radiologică întâmplătoare. Diagnosticul de certitudine se poate pune doar intraoperator. Tumorile maligne Sunt entități patogenice foarte rare. Majoritatea tumorilor maligne diafragmatice au origine mezenchimală (sarcoame
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
neurogene diafragmatice se asociază cu osteoartropatia hipertofică pneumică. Ele constituie o descoperire radiologică întâmplătoare. Diagnosticul de certitudine se poate pune doar intraoperator. Tumorile maligne Sunt entități patogenice foarte rare. Majoritatea tumorilor maligne diafragmatice au origine mezenchimală (sarcoame). Sunt mult timp asimptomatice. Tardiv, devin tumori voluminoase ce pot produce invazia organelor de vecinătate și se pot manifesta clinic prin: dureri toraco-abdominale, sughiț permanent, stare subfebrilă, semne pleurale și digestive. Din punct de vedre radiologic, se prezintă ca o masă opacă, voluminoasă, situată
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
alunecare (tip I) constituie marea majoritate a herniilor hiatale (90-95%) [16]. Se instalează în decada 4-5 de viață. Presupun migrarea în torace a joncțiunii eso-gastrice. Pot fi permanente sau intermitente. Manifestări clinice Din punct de vedere clinic aproximativ 50% sunt asimptomatice (desoperire radiologică întâmplătoare) și 50% prezintă simptome provocate de refluxul gastro-esofagian: disfagie, dureri, regurgitații, disfonie, parestezii faringiene, tuse cronică nocturnă sau simptome provocate de volumul herniei: dispnee paroxistică în timpul mesei (compresiune pe plămân), palpitații, dureri de tip anginos (fenomene de
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
Larrey foarte larg). Apar cel mai frecvent la femei, pe partea dreaptă mai ales și de cele mai multe ori prezintă sac herniar (hernii fetale). Cel mai frecvent găsim în sacul herniar marele epiploon sau colonul transvers. Manifestări clinice Aproximativ 30-50% sunt asimptomatice (descoperire radiologică întâmplătoare la adult). La nou născuți se manifestă zgomotos, prin insuficiență respiratorie severă. La copii și adolescenți cel mai frecvente sunt manifestările respiratorii precipitate de exercițiul fizic(durere, tuse, dispnee). La adulți, pot apare pe lângă simptomele respiratorii și
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
musculo-scheletale. Forma acută apare imediat după naștere și se manifestă prin triada: insuficiență respiratorie acută, ocluzie, deplasarea cordului în hemitoracele drept. Forma atenuată este diagnosticată la copii care se prezintă pentru jenă respiratorie și cianoză intermitentă la efort. Forma latentă (asimptomatică) este descoperită la vârsta adultă printr-o radiografie de rutină. Examenul radiologic Arată prezența anselor intestinale în hemito-racele respectiv, confirmată prin tranzitul baritat. RELAXAREA DIAFRAGMATICĂ Anatomie Reprezintă o hipoplazie musculară diafragmatică: difragmul este flasc, atrofic, ca o membrană subțire ce
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
Mortalitatea postoperatorie este nulă, iar morbiditatea postoperatorie este între 5-10% [69]. În chistul bronhogenetic intraparenhimatos metodele chirurgicale utilizate sunt: segmentectomia, lobectomia sau enuclearea chistului. Este preferabilă excizia prin toracoscopie la bolnavii ce suportă anestezia generala si nu toracotomia. Chistul bronhogenetic asimptomatic Se recomandă abstenția chirurgicală și dispensarizarea. Operația este indicată doar dacă chistul crește, sau devine simptomatic, când apare imaginea hidro-aerică sau leziunea este suspectă de malignitate. Unii recomandă chirurgicalizarea de principiu (St. Georges, 1991; Suen, 1993 - citat de Martin), deoarece
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
esofagiene [48, 69]. Topografia Este mai frecvent la nivelul esofagului inferior (60). La nivelul esofagului mediu și superior apare în câte 20 din cazuri. Sunt mai frecvente pe partea dreaptă, datorită rotirii stomacului spre dreapta. Diagnostic clinic Pacientul poate fi asimptomatic. Când este simptomatic (compresiunea chistului asupra ele-mentelor mediastinului visceral) apar următoarele acuze: disfagie, regurgitație, dispnee, wheezing, tuse, anorexie, dureri toracice [3]. Diagnosticul paraclinic Radiografie toracică clasică observă o opacitate mediastinală vizibilă mai bine pe radiografia de profil. Radiografia esofagiană baritată
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
prin prezența de mucoasă de tip gastric. Ele pot prezenta comunicare cu tractul gastrointestinal subdiafragmatic și pot fi asociate cu malformații de coloană vertebrală. Nu prezintă comunicare cu canalul medular (specific pentru chistul neuroenteric) [88]. Diagnostic clinic Pacientul poate fi asimptomatic sau simptomatic. La copil apar semne de compresiune pulmonară, la adolescent pe primul plan sunt durerile (ulcer pe mucoasa gastrică), iar la adult melena. Diagnostic paraclinic Radiografia clasică pune în evidență o opacitate mediastinală cu dezvoltare mai frecventă în hemitoracele
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
un defect al separării cavității celomice (pleurală și pericardică). Topografie Se dezvoltă în unghiul cardio-frenic drept, cel mai frecvent. Alteori apare în zona supra-pericardică. Poate prezenta comunicare cu sacul pericardic (aspect de diverticul pericardic) [80]. Diagnostic clinic Pacientul poate fi asimptomatic. Când este simptomatic, se constată dureri toracice, senzație de greutate în torace, dispnee. Diagnostic paraclinic Radiografia clasică constată o opacitate în sinusul cardiofrenic drept sau stâng, cu aspect de picătură pe radiografia de profil („teardrops” - Ochsner, 1966 - citat de Shields
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]