2,081 matches
-
renașterii timpurii, ating apogeul în secolul al XVII-lea și se sfârșesc, în Anglia, odată cu nașterea revoluției industriale și începutul epocii victoriene. Exemple concrete, adevărate „pietre de hotar“ ar fi ideea de Sistem heliocentric promovată de Nicolaus Copernicus care răstoarnă astronomia aristotelică, „nașterea“ fizicii ca știință exactă desăvârșită prin publicarea de către Isaac Newton, in 1686-1687, a operei sale fundamentale Philosophiae Naturalis Principia Mathematica, primul adevărat tratat de fizică, și reîntemeierea metafizicii pe baze epistemologce de către René Descartes, devenită celebră mai ales
Revoluția științifică () [Corola-website/Science/298391_a_299720]
-
intuind că orbitele pot fi nu numai eliptice, dar și hiperbolice sau parabolice. Tot el a arătat că lumina albă este o lumină compusă din radiații monocromatice. Newton a fost un fizician, înainte de toate. Laboratorul său uriaș a fost domeniul astronomiei, iar instrumentele sale geniale au fost metodele matematice, unele dintre ele inventate de el însuși. Newton nu s-a lăsat antrenat de latura pur astronomică și matematică a activității sale, ci a rămas de preferință fizician. În aceasta constă neobișnuita
Isaac Newton () [Corola-website/Science/296799_a_298128]
-
el. Cu toată amploarea extraordinară a preocupărilor sale științifice, Newton nu a fost un geniu universal, ca Leonardo da Vinci, sau un "polihistor", ca Leibniz. Gândirea și activitatea lui s-au concentrat asupra "filozofiei naturale" sau a fizicii, matematicii și astronomiei. Preocupările teologice și istorice ale lui Newton pot fi considerate doar ca un tribut inevitabil pe care l-a plătit epocii, ca și mulți dintre contemporanii lui, deși el însuși era uneori înclinat să considere preocupările sale în domeniul teologiei
Isaac Newton () [Corola-website/Science/296799_a_298128]
-
potrivit pentru oglinzi a contribuit, probabil, într-o măsură însemnată la cercetările sale chimice ulterioare și la competenta conducere a Monetăriei. Scopul direct al telescopului - lumea aștrilor - l-a atras pe Newton spre problemele de bază ale mecanicii cerești ale astronomiei. În fine, munca sterilă cu suprafețele nesferice, care a precedat reflectorul, era legată în mod inevitabil de geometria secțiunilor conice și de problemele generale ale analizei. După acest preludiu cu telescopul, s-au succedat fazele cele mai importante ale vieții
Isaac Newton () [Corola-website/Science/296799_a_298128]
-
nu figurează în Decretul nr. 176/1949. În anul 1961 Batthyaneum a devenit filială a Bibliotecii Centrale de Stat (actuala Bibliotecă Națională a României). Arhiepiscopia Romano Catolică din Alba Iulia a cerut în justiție retrocedarea Bibliotecii Bathyaneum și Institutului de Astronomie, în conformitate cu prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 13 din 1998. După parcurgerea tuturor procedurilor procesuale, Curtea de Apel Alba Iulia a decis definitiv că Biblioteca Bathyaneum și Institutul de Astronomie pot fi retrocedate Arhiepiscopiei Romano Catolice. Deoarece statul român
Biblioteca Batthyaneum () [Corola-website/Science/319019_a_320348]
-
cerut în justiție retrocedarea Bibliotecii Bathyaneum și Institutului de Astronomie, în conformitate cu prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 13 din 1998. După parcurgerea tuturor procedurilor procesuale, Curtea de Apel Alba Iulia a decis definitiv că Biblioteca Bathyaneum și Institutul de Astronomie pot fi retrocedate Arhiepiscopiei Romano Catolice. Deoarece statul român nu a constituit comisia de punere în posesie, clădirea a rămas în continuare în proprietatea statului român și în administrarea Bibliotecii Naționale a României. Din acest motiv, Arhiepiscopia Romano Catolică din
Biblioteca Batthyaneum () [Corola-website/Science/319019_a_320348]
-
Alexandru avea nevoie de o educație superioară pe lângă educația spartană, și i-a căutat un tutore. Acesta a fost marele filozof al antichității, Aristotel, care s-a ocupat de educația tânărului Alexandru, dându-i acestuia vaste cunoștințe din domeniul filozofiei, astronomiei, matematicii, artei, biologiei, geografiei și politicii. Se povestește că micul prinț a reușit să îmblânzească un armăsar cu coama neagră, de proveniență grecească, vândut regelui de către un comerciant, pe care nu l-au putut călări nici cei mai puternici generali
Alexandru cel Mare () [Corola-website/Science/299226_a_300555]
-
profesorii săi era Michael Maestlin, apărător al teoriei heliocentrice a lui Copernic. Kepler ar fi dorit să devină preot protestant, dar în cele din urmă, având o mare înclinație pentru matematică, acceptă în 1594 funcția de profesor de matematică și astronomie la Universitatea din Graz, Austria. Aici lucrează la un complex de ipoteze geometrice având ca scop explicarea depărtării dintre orbitele celor cinci planete cunoscute în acel timp (Mercur, Venus, Marte, Jupiter și Saturn). Kepler consideră că soarele exercită o forță
Johannes Kepler () [Corola-website/Science/298358_a_299687]
-
în anul 1601, Kepler devine urmașul lui ca matematician și astronom imperial. În 1604 Kepler observă "Supernova 1604" și publică observațiile sale în lucrarea "De Stella nova in pede Serpentarii" („Despre o nouă stea la piciorul constelației șarpelui”). În lucrarea "Astronomia Nova" („Astronomia nouă”, 1609) publică rezultatele cercetărilor asupra elipsei planetei Marte și enunță a doua lege: „Cu cât o planetă este mai aproape de Soare, cu atât se mișcă mai repede”. În anul 1612 Kepler se stabilește la Linz în Austria
Johannes Kepler () [Corola-website/Science/298358_a_299687]
-
1601, Kepler devine urmașul lui ca matematician și astronom imperial. În 1604 Kepler observă "Supernova 1604" și publică observațiile sale în lucrarea "De Stella nova in pede Serpentarii" („Despre o nouă stea la piciorul constelației șarpelui”). În lucrarea "Astronomia Nova" („Astronomia nouă”, 1609) publică rezultatele cercetărilor asupra elipsei planetei Marte și enunță a doua lege: „Cu cât o planetă este mai aproape de Soare, cu atât se mișcă mai repede”. În anul 1612 Kepler se stabilește la Linz în Austria, unde îi
Johannes Kepler () [Corola-website/Science/298358_a_299687]
-
ce descriu mișcările planetelor. Ea va constitui baza oricărui calcul astronomic pentru următorii 200 de ani. În lucrările sale despre teoria forțelor de gravitație, Isaac Newton s-a bazat în mare măsură pe observațiile lui Kepler. În afara lucrărilor din domeniul astronomiei, Kepler a descris un procedeu de determinare a volumelor, pe baza căruia se va dezvolta calculul integral. De asemenea a studiat simetria fulgilor de zăpadă și a calculat forțele naturale care intervin în creșterea structurilor geometrice și care vor fi
Johannes Kepler () [Corola-website/Science/298358_a_299687]
-
noiembrie 1630 în Regensburg, Germania, în vârstă de 59 de ani. În memoria lui, Universitatea din Linz poartă numele de „Johannes-Kepler-Universität”. Legile lui Kepler n-au fost acceptate imediat. Multe figuri importante precum Galileo și René Descartes au ignorat complet "Astronomia nova" a lui Kepler. Câțiva astronomi, printre care se numără și profesorul lui Kepler, Michael Maestlin, au obiectat asupra introducerii fizicii în astronomia sa.
Johannes Kepler () [Corola-website/Science/298358_a_299687]
-
Kepler n-au fost acceptate imediat. Multe figuri importante precum Galileo și René Descartes au ignorat complet "Astronomia nova" a lui Kepler. Câțiva astronomi, printre care se numără și profesorul lui Kepler, Michael Maestlin, au obiectat asupra introducerii fizicii în astronomia sa.
Johannes Kepler () [Corola-website/Science/298358_a_299687]
-
de Abentofal sau Abubacer, este unul din marii gânditori arabi andaluzi alături de alte nume precum Ibn Rușd (Averroes), Ibn 'Arabi etc. s-a născut la Wadi-’Aș (Cadiz), în provincia Granada din Andaluzia, în jurul anului 1105. Studiază medicina, matematica, filosofia, astronomia, precum și limba și literatura arabă, Este menționat de contemporanii săi mai ales ca medic, filosof și poet. Pentru o vreme lucrează ca medic în Granada, după care devine sfetnic al guvernatorului acestei provincii. Se mută, apoi, la Marrakech unde devine
Ibn Tufayl () [Corola-website/Science/313921_a_315250]
-
artificii anumite ecuații numerice de grad superior și ecuații nedeterminate în numere întregi. A stabilit o formulă pentru calcularea volumului și suprafeței sferei. În opera sa se regăsește ideea de zero. Bhaskara II a legat dezvoltarea matematicii de cea a astronomiei. Operele sale au fost comentate de către Krisna în 1600.
Bhāskara II () [Corola-website/Science/326424_a_327753]
-
Nicolae C. Coculescu () a fost un astronom român. A fost profesor de astronomie la Universitatea din București. În 1908 a înființat Observatorul Astronomic din București. Este cunoscut pentru studiile sale de mecanică cerească asupra calculului perturbațiilor planetare. A absolvit la Craiova școala primară și liceul, iar universitatea a urmat-o la București, la
Nicolae Coculescu () [Corola-website/Science/307610_a_308939]
-
Darboux, află partea principală a coeficientului general al lui (x), ceea ce rezolvă problema pusă de Poincaré privind funcția perturbatoare din problema celor trei corpuri. Reîntors în țară după susținerea tezei de doctorat în matematică, N. Coculescu a ocupat catedra de astronomie și geodezie de la Universitatea din București, de la 1 noiembrie 1895 ca suplinitor și apoi de la 28 mai 1896 ca profesor titular, catedră pe care o deținuse Dimitrie Petrescu de la înființarea universității. Principala preocupare a sa după aceea a fost realizarea
Nicolae Coculescu () [Corola-website/Science/307610_a_308939]
-
coordonarea lui N. Coculescu, Observatorul astronomic a participat la cea de-a doua operațiune mondială privind stabilirea longitudinii. Cursul de mecanică cerească, publicat în 1905 de N. Coculescu a tratat și perturbațiile provocate de sateliții lui Jupiter. Iar cursul de astronomie teoretică, din 1929, cuprinde astronomia sferică, sistemul planetar și astronomia siderală. N. Coculescu a publicat extrem de puțin. A început cu memorii interesante în “Comptes rendus” ale Academiei de Științe din Paris, ca după întoarcerea în țară să nu mai publice
Nicolae Coculescu () [Corola-website/Science/307610_a_308939]
-
astronomic a participat la cea de-a doua operațiune mondială privind stabilirea longitudinii. Cursul de mecanică cerească, publicat în 1905 de N. Coculescu a tratat și perturbațiile provocate de sateliții lui Jupiter. Iar cursul de astronomie teoretică, din 1929, cuprinde astronomia sferică, sistemul planetar și astronomia siderală. N. Coculescu a publicat extrem de puțin. A început cu memorii interesante în “Comptes rendus” ale Academiei de Științe din Paris, ca după întoarcerea în țară să nu mai publice nimic original în nici un periodic
Nicolae Coculescu () [Corola-website/Science/307610_a_308939]
-
de-a doua operațiune mondială privind stabilirea longitudinii. Cursul de mecanică cerească, publicat în 1905 de N. Coculescu a tratat și perturbațiile provocate de sateliții lui Jupiter. Iar cursul de astronomie teoretică, din 1929, cuprinde astronomia sferică, sistemul planetar și astronomia siderală. N. Coculescu a publicat extrem de puțin. A început cu memorii interesante în “Comptes rendus” ale Academiei de Științe din Paris, ca după întoarcerea în țară să nu mai publice nimic original în nici un periodic matematic național sau mondial. În
Nicolae Coculescu () [Corola-website/Science/307610_a_308939]
-
fizicii, inclusiv contribuția la dezvoltarea teoriei cuantice și a fost una dintre figurile de referință în crearea . El, Emilio G. Segrè (1905-1989) (care a descoperit elementele technețiu și astatin, precum și antiprotonul), Bruno Rossi (1905-93), pionier în domeniul razelor cosmice și astronomiei cu raze X. și mulți alți fizicieni italieni au fost obligați să plece din Italia în anii 1930 de către . Alți fizicieni de marcă au fost: Amedeo Avogadro (rămas în istorie pentru contribuțiile sale la , mai ales cu și numărul lui
Italia () [Corola-website/Science/296633_a_297962]
-
se autocunoască. Raționamentul este formulat în primă linie sub formă de dialog, care decurge după regulile logicei, enunțate pentru prima dată de filosofii greci. Cu ajutorul rațiunii - cuvântul grec corespunzător ""logos"" este greu de tradus - se dezvoltă geometria, teoria muzicei și astronomia. Filosofia presocratică s-a dezvoltat din filosofia naturii în regiunea ionică din Asia Mică în diferite școli: Filosofii naturii încercau să înțeleagă fenomenele naturale și modul lor de desfășurare. Primul filosof cu această tendință, în același timp și important matematician
Filosofia antică greco-romană () [Corola-website/Science/319400_a_320729]
-
În astronomie, expresia (sau J2000), desemneză ziua iuliana 2 451 545.0 TȚ, adică 1 ianuarie 2000, în calendarul gregorian, la 11h 58 min 55,816 s UTC. Această dată este definită că epoca standard internațională începând din 1984 pentru datele variabile
J2000.0 () [Corola-website/Science/332222_a_333551]
-
-și amintea cu plăcere copilăria petrecută la Reni împreună cu vărul său Aristide Dovatur, profesor de filologie clasică la Sankt Petersburg, cunoscător al limbii române. A decedat la 22 noiembrie 1986. Domeniul principal de interese științifice ale lui Deutsch a fost astronomia fotografică. A determinat mișcările proprii ale circa 18000 de stele în 74 de suprefețe Kapteyn, extinzând rezultatele anterioare ale lui Serghei Constantinovici Kostinskii. O altă contribuție de excepție a lui Deutsch în astronomia fundamentală constă în crearea unui catalog a
Alexandru Nicolaevici Deutsch () [Corola-website/Science/313476_a_314805]
-
interese științifice ale lui Deutsch a fost astronomia fotografică. A determinat mișcările proprii ale circa 18000 de stele în 74 de suprefețe Kapteyn, extinzând rezultatele anterioare ale lui Serghei Constantinovici Kostinskii. O altă contribuție de excepție a lui Deutsch în astronomia fundamentală constă în crearea unui catalog a 1508 galaxii în 157 de suprafețe în colaborare cu discipolii săi V.V. Lavdovskii și N.N. Fatcihin. A studiat satelitul invizibil al stelei duble Signus 61 (Lebăda 61), determinându-i masa și perioada de
Alexandru Nicolaevici Deutsch () [Corola-website/Science/313476_a_314805]