982 matches
-
el (printr-o suplimentare deloc inocentă a amabilității și solicitudinii cu care îl tratează), după cum este interzis ca părintele ostracizat să-i declare un război frontal sau să-l trateze cu o atitudine indiferentă, chiar glacială. Conservarea unei imperturbabile constanțe atitudinale, afabilă și nepartizană din partea cuplului parental, este condiția sine qua non pentru surmontarea crizei oedipiene. Stângăciile educative, nu lipsite de animozități și agresiuni, generează în schimb fenomenul de fixație, cu întregul set de reziduuri pe care le implică. Spre edificare
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
domeniu. Așa se cristalizează insidios, dar neîntrerupt o nouă concepție despre moarte, una profund distonantă cu orientarea materialistă, care a tronat despotic timp de peste patru veacuri, sub sceptrul paradigmei galileo-newtoniano carteziene. Neîndoielnic, restructurările în plan teoretic produc și importante dislocări atitudinale, ori, în problema morții, asemenea metamorfoze sunt imperative. Spunem acest lucru întrucât sentimentul cel mai comun este cel de frică terifiantă, cu adânci rădăcini arhetipale, care în momentele de cumpănă existențială, cu pericol vital, se poate calibra sub forma unei
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
doar cu o parte din imensa lui totalitate. Pledoaria pentru o viziune mai profundă și rafinată despre moarte este deja transparentă din moment ce ea rimează cu descoperirile epocale din cunoaștere, realizate în contextul schimbării de paradigmă. Un asemenea viraj conceptual și atitudinal asupra morții rezonează bidimensional: asupra individului și a societății, deopotrivă. în registru individual, deoarece frica de moarte este cauzatoare de multiple tulburări și chiar maladii, iar în registru social, întrucât reclamă diversificarea și extinderea acțiunilor educative explicite, precum și îmbogățirea asistenței
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
dovezilor pentru viața de după moarte este imens. Dacă îl ignori e ca și cum ai sta la poalele Everestului și ai insista că nu vezi muntele”. Un alt argument marcant care atestă dăinuirea conștiinței după moarte și invită la reconfigurare conceptuală și atitudinală de fond, o constituie experimentarea deliberată, prin metode special create a unei conștiințe transpersonale. Există astăzi un eșichier 233TRAUMA ȘI SUFERINȚA divers constelat de asemenea metode: respirația holotropică (elaborată de soții Grof, Christina și Stanislav) și respectiv respirația „Pneuma”(a
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
experimentului, după care orice entitate introdusă într-un discurs trebuie să fie întemeiată și să se afle sub control intersubiectiv; acest principiu este compatibil cu principiul experienței, nespecific reformalizării logos-ului, dar semnificativ în unele contexte ale acesteia; b) principiul atitudinal, desemnat prin maxima formulată de Husserl și preluată mai cu seamă de filosofii fenomenologi: "La lucrurile însele"; acest principiu este interpretat în manieră accentuat formală, ceea ce creează posibilitatea instituirii unui paradox între principiul însuși și anumite fapte care îi sunt
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
Pentru pozițiile pro sau contra În privința recunoașterii rolului decisiv al liberalilor, exemplare au rămas cele scrise, la vremea lor, de Fr. Damé <ref id="37"> 37 Fr. Damé, Histoire de la Roumanie contemporaine, București, 1900, p. 343.</ref>, În dreptul primei versiuni atitudinale, și de Titu Maiorescu <ref id="38"> 38 Titu Maiorescu, Istoria contemporană a României, București, 1926, p. 192 și urm. </ref>, În dreptul celei de-a doua. Multă vreme o atare controversă nu a putut fi elucidată, fapt ce a Înlesnit
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. CLIVETI () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1246]
-
pentru o integrare ușoară și rapidă în societate. Dezvoltarea cognitivă a elevilor nu este suficientă pentru a face față provocărilor societății actuale, fiind necesar ca școala să aibă în vedere dezvoltarea personalității tinerilor sub toate aspectele: cognitiv, afectiv, comportamental și atitudinal dar, și formarea unui sistem de valori care să le faciliteze adaptarea la solicitările sociale și psihologice ale vieții. Tulburările emoționale apărute din ce în ce mai des la elevi, comportamentele inadecvate, insuccesele școlare sunt indicatori care demonstrează faptul că școala trebuie să se
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
tensiune, disconfort psihologic. În aceste condiții, persoana se va orienta, cu necesitate, spre reinstaurarea echilibrului, a balanței interioare. Cerința funcțională a sistemului „persoană” este deci concordanța dintre propriile atitudini. Pornind de aici, teoria face următoarea predicție: în condiții de dezechilibru atitudinal, persoana se va orienta spre refacerea acestuia, adoptânduna dintre soluțiile care îi stau la dispoziție. Heider oferă un caz simplu de asemenea lipsă de concordanță, în care sunt antrenate 3 elemente: P = persoana subiect, O = o altă persoană și X
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
care îi stau la dispoziție. Heider oferă un caz simplu de asemenea lipsă de concordanță, în care sunt antrenate 3 elemente: P = persoana subiect, O = o altă persoană și X = un obiect oarecare, de exemplu, dansul. O situație de echilibru atitudinal ar fi aici următoarea: P apreciază O; P apreciază X; Oapreciază X. Dezechilibrul atitudinal poate avea o configurație de genul: P apreciază O; O apreciază X (îi place dansul); P nu apreciază X (nu îi place dansul). În acest caz
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
concordanță, în care sunt antrenate 3 elemente: P = persoana subiect, O = o altă persoană și X = un obiect oarecare, de exemplu, dansul. O situație de echilibru atitudinal ar fi aici următoarea: P apreciază O; P apreciază X; Oapreciază X. Dezechilibrul atitudinal poate avea o configurație de genul: P apreciază O; O apreciază X (îi place dansul); P nu apreciază X (nu îi place dansul). În acest caz simplu, se poate face un inventar complet al tuturor posibilităților (alternative funcțional) de reinstaurare
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
o configurație de genul: P apreciază O; O apreciază X (îi place dansul); P nu apreciază X (nu îi place dansul). În acest caz simplu, se poate face un inventar complet al tuturor posibilităților (alternative funcțional) de reinstaurare a echilibrului atitudinal, și anume: 1. Schimbarea atitudinii față de X: P conclude că dansul nu este, până la urmă, o activitate chiar atât de neserioasă. 2. Schimbarea atitudinii față de O: P conclude că O, căruia îi place o activitate atât de neserioasă, cum este
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
lui O poate să-i placă dansul, dar acest lucru nu este chiar atât de important. 6. Disocierea: O este o persoană minunată, cu excepția faptului că îi place dansul. Teoria face deci predicția că persoana care experimentează un asemenea dezechilibru atitudinal va recurge pentru a-l elimina la una dintre cele șase soluții, fără a putea preciza care dintre ele va fi selectată. Sublinierea existenței unui repertoriu larg de soluții alternative sau substituite funcțional evită capcana postulării inevitabilității, una dintre criticile
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
comportamentului agresiv, a fricii, a modificării atitudinilor și valorilor din societate, cercetătorii consideră că este necesar să știm mai mult despre cum au loc aceste schimbări exprimate prin comportamente sociale nedezirabile. Cea mai substanțială teorie care explică modalitatea de schimbare atitudinală/comportamentală este cea a Învățării sociale (Bandura, 1962): Învățăm ceea ce vedem În jurul nostru, imităm modelele de comportament ale părinților, prietenilor, personalităților cunoscute prin intermediul mass-media. Încă din 1960, această teorie s-a structurat și s-a impus ca o explicație teoretică
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
pentru a descrie și analiza nivelul de Încredere socială și de relații active prezente În rețelele sociale ale unei comunități. James Coleman (1987) se referă la rețelele sociale ca o componentă a capitalului social. Acesta desemnează abilitățile de cunoaștere, patternurile atitudinale și comportamentale pe care indivizii pot să le cheltuiască sau să le investească pentru a-și spori șansele de succes În instituțiile sociale, așa cum este școala. Indivizii dobândesc capital social prin rețelele sociale din care fac parte. Capitalul social este
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Folosirea unor metode moderne, interactive, de stimulare a creativității, se subordonează nevoii permanente de schimbare din Învățământul românesc. Individualizarea și personalizarea fiecărui elev, valorizarea fiecăruia, posibilitatea profesorului de a cunoaște capacitatea fiecărui elev, obținerea de schimbări În plan cognitiv și atitudinal, stimularea lucrului În echipă sau individual, sunt avantajele multiple ale metodelor interactive, creative și le recomandă a fi folosite cât mai des.
Învăţământul românesc în context european by Colpoş Corina Monica () [Corola-publishinghouse/Science/1130_a_2347]
-
shift) (J. Stoner, 1961), schimbarea prudentă (cautious shift) și schimbarea alegerii (choice shift) (A. Michener și M. Wasserman, 1995) sunt alte aspecte ce caracterizează decizia grupală și completează expunerea autorului. În capitolele șapte și opt sunt analizate, pe rând, „schimbarea atitudinală”, relația existentă între atitudini și comportamente, dar și „zvonul” ca mijloc de comunicare și, de ce nu, de transmitere a informației. „Șoaptele de altă dată” constituie, în concepția autorului, modele explicative utile în înțelegerea propagării și a evoluției zvonurilor în perioada
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
globală. Sub aspect sincronic, imaginarul caragialian are structura unui mănunchi de constituienți textuali, dizolvați în substanța reprezentării scenice și narative, la confluența ariei tematice cu originalitatea tipologiei și expresia artistică, în texte inconfundabil personalizate. Pe dimensiunile diacroniei, "caragialismul" definește descendența "atitudinală și estetică a spiritului tutelar caragialian". Reconstituirea descendenței a impus, în prealabil, decodarea "cărții de identitate" a comicului, concept operațional proteic și glisant. Sintetica introducere în studiile teoretice, tradiționale și contemporane, conturează atât deschiderea nelimitată a sferei noționale, cât și
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Ezitarea Loredanei Ilie de a-l include pe Caragiale în aceeași serie cu Eugen Ionescu, Samuel Beckett, Arthur Adamov este justificată prin distanța temporală, viziunea estetică diferită și deosebirea referențialității. Între Caragiale și Eugen Ionescu, de pildă, există o deosebire atitudinală. Ionescu a creat deliberat "un absurd rizibil și înfricoșător totodată". El dilată "limitele posibilului" la maximum, pentru a crea "un univers absurd, terifiant, de nesuportat, ca și disperarea din care provine". Prin revers, Caragiale extrage absurdul din realitatea extralingvistică. Prin
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
consecință, opțiunea noastră pentru o definire globală, care să cuprindă fără părtinire totalitatea constituienților caragialismului extrași succesiv ca exponenți ai acestuia. Acestea fiind spuse, rezultă firesc cea de a doua accepțiune a termenului de caragialism, și anume cea de descendență atitudinală și estetică a spiritului tutelar al lui Caragiale. În mod evident această perspectivă atrage numeroase teme de reflecție, colaterale totuși demersului nostru: problematica impactului cultural, a specificului național "caragialoeminescian" (Radu Cosașu), a negativismului asociat îndeobște cu "atitudinea Caragiale"39. Ceea ce
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
precizărilor de tipul "nu glumesc", "nu din ironie", etc. pe care scriitorul se simte dator să le insereze în textele pe care nu intenționa să le marcheze ironic.153 Un alt aspect pe care vrem să-l notăm în legătură cu "filosofia" atitudinală a lui Caragiale, este că dintre sensurile ironiei întrebuințate de Kierkegaard, cel de "ironie etică" pare să se aplice și în cazul său, întrucât lasă să se înțeleagă că are conștiința forței pedagogice investite în comicul de această factură. În
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
o mică, dar semnificativă breșă în universul socio-politic similar până aici lumii caragialiene: Cetățeanul-Taman nu mai face notă discordantă, nu este nici el onest, și atunci, fiind lipsit de protecție, prea umil și incapabil să dovedească, asemenea adevăraților vinovați, flexibilitatea atitudinală și abilitatea felină de menținere a imaginii verticale, va deveni, firesc, "pharmakosul ostracizat"98. Apologia regimului "curat constituțional" marchează incontestabil raportul de intertextualitate cu piesa caragialiană: Arzăreanu (intervenind mlădios): Îmi dați voie, domnule inspector... (Cu poză, patetic.) Să nu ne
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
procesului de degradare a limbajului, devenit ineficient ca instrument de comunicare. Ar fi însă hazardată o încadrare a comediografului român în seria scriitorilor absurdului, la care nu poate fi alăturat din cauza distanței temporale și a deosebirilor de concepție estetică și atitudinală. Între lumea imaginată de Caragiale și cea a lui Eugen Ionescu, de pildă, este o distanță enormă rezultată în primul rând din raportarea diferită la realitatea pe care o reflectă. Deși hidoasă, lumea lui Caragiale este posibilă, și chiar nuvele
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
să ateste consfințirea unei direcții literare caragialiene în literatura română. Deși poate părea o exagerare, demonstrația instaurării acesteia este posibilă, întrucât ținem cont de o întreagă simptomatologie care indică instituirea unei astfel de orientări. Caragialismul denotă o sinteză estetică și atitudinală care durează de cel puțin un secol în cultura românească și care, în linii mari, se opune eminescianismului. Fără să intrăm în amănuntele vechii dispute legate de așa-numita "atitudine Caragiale"3, reținem că la începutul perioadei interbelice intelectualitatea se
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
kitsch" constituie obiectul unui studiu de profunzime realizat de Gavril Maté în lucrarea Universul kitsch-ului, (Editura Dacia, Cluj Napoca, 1985). Suprapunerea șabloanelor cu profilul miticismului și respectiv al omului kitsch, dezvăluie foarte multe zone comune. Astfel, lipsa de caracter, maleabilitatea atitudinală în funcție de cerințele noilor situații, este o primă trăsătură ce îl apropie pe Mitică de "omul de cauciuc" descris de Maté. Decurgând firesc de aici, prudența extremă, manifestată drept spaimă în fața noului ce-i poate afecta statutul câștigat, definește la fel de bine
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
de evaluare se realizează concomitent cu proiectarea demersului de predare -învățare și în plină concordanță cu acesta. Evaluarea este mai mult decât o operație sau o tehnică; ea este o acțiune complexă, un ansamblu de operații mintale și acționale, intelectuale, atitudinale, afective care precizează: obiectivele și conținuturile ce trebuie evaluate; scopul și perspectiva deciziei; momentul evaluării (la începutul, pe parcurs, la sfârșit); cum se prelucrează datele și cum sunt valorizate informațiile; criterii pe baza căror se evaluează; În evoluția teoriei și
Metode de strategii evaluative by Mihaela Dumitriţa Ciocoiu, Cecilia Elena Zmău () [Corola-publishinghouse/Science/1704_a_3103]