1,033 matches
-
al Doilea Război Mmondial. Astfel, sisteme cu mai mult de un partid au existat în 125 dintre cele 182 națiuni ale lumii. (172) Totuși, multe dacă nu chiar majoritatea sistemelor de partide pluraliste care există sau au existat dincolo de regiunea atlantică nu sunt complet dezvoltate sau sunt relativ fragile, în ciuda succeselor de la sfârșitul anilor '80 și începutul anilor '90, care sunt uneori mai mult aparente decât reale. Așa cum am observat, sistemul de partide pluralist nu a supraviețuit în 20 de țări
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
sistem cu mai mult de un partid erau state relativ noi, iar într-un număr de cazuri, erau foarte noi. Prin urmare, sistemul cu mai mult de un partid a durat din anii '40 doar în 11 țări dincolo de regiunea atlantică. Totuși, chiar și în acest grup au apărut dificultăți serioas. Ar trebui să lăsăm deoparte cele 18 țări foste comuniste (din 33) care au devenit pluraliste în anii '90, dată fiind experiența scurtă; în timp ce unele rămân pluraliste, acest lucru nu
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
perioada 1964-1984, când conducătorii militari au impus un sistem bipartidist. În sfârșit, acest tip de sistem a fost oligarhic în Africa de Sud în timpul dominației minorității populației albe. Astfel, se poate spune că doar cinci sau cel mult șase țări dinafara regiunii atlantice au avut cu adevărat un sistem de partide pluralist funcțional în perioada 1940-1990. Acest lucru sugerează că, cel puțin până acum, sistemele cu mai mult de un partid sunt în primul rând o caracteristică a țărilor din regiunea atlantică. Prezența
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
regiunii atlantice au avut cu adevărat un sistem de partide pluralist funcțional în perioada 1940-1990. Acest lucru sugerează că, cel puțin până acum, sistemele cu mai mult de un partid sunt în primul rând o caracteristică a țărilor din regiunea atlantică. Prezența Israelului și Japoniei în acest grup nu este surprinzătoare, având în vedere asemănările acestor două țări cu cele ale regiunii atlantice. Sistemul de partide din Israel a fost unul de tip multipartidist cu un partid dominant și apoi unul
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
acum, sistemele cu mai mult de un partid sunt în primul rând o caracteristică a țărilor din regiunea atlantică. Prezența Israelului și Japoniei în acest grup nu este surprinzătoare, având în vedere asemănările acestor două țări cu cele ale regiunii atlantice. Sistemul de partide din Israel a fost unul de tip multipartidist cu un partid dominant și apoi unul cu două partide și jumătate; sistemul de partide al Japoniei a început ca multipartidist, apoi a devenit sistem cu două partide și
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
mare cu cât, în aceste împrejurări, sistemele de partide din estul Europei ar fi trebuit totuși să se dezvolte relativ ușor. Sistemele continue în rândul țărilor mai noi Alte 19 țări din lumea a treia și o țară din regiunea atlantică (Malta), care și-au câștigat independența în timpul anilor '50 sau de atunci încolo au fost conduse neîntrerupt de un sistem cu mai mult de un partid. Două din aceste 19 țări se află în Orientul Mijlociu și nordul Africii (Cipru și
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
caracteristici comunitare apare în fazele incipiente de dezvoltare a partidelor, în timp ce competiția de piață apare în fazele ulterioare când partidele capătă un caracter legitim de mase. Sisteme consolidate cu mai mult de un partid se găsesc mai ales în regiunea atlantică, unde s-au dezvoltat pe parcursul câtorva zeci de ani. Ele reprezintă doar o mică parte a sistemelor cu mai mult de un partid. Aceste sisteme sunt în mod tradițional de patru tipuri: bipartidiste, cu două partide și jumătate, multipartidiste cu
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
un partid. Aceste sisteme sunt în mod tradițional de patru tipuri: bipartidiste, cu două partide și jumătate, multipartidiste cu un partid dominant și multipartidiste. Acest ultim grup cuprinde un număr mic de țări. Într-un număr de țări din regiunea atlantică în special în rândul partidelor mai mari a existat o erodare a sprijinului partidelor și un anumit grad de variabilitate. Dincolo de regiunea atlantică a existat o semnificativă reînviere a sistemelor cu mai mult de un partid în anii '80 (în
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
multipartidiste. Acest ultim grup cuprinde un număr mic de țări. Într-un număr de țări din regiunea atlantică în special în rândul partidelor mai mari a existat o erodare a sprijinului partidelor și un anumit grad de variabilitate. Dincolo de regiunea atlantică a existat o semnificativă reînviere a sistemelor cu mai mult de un partid în anii '80 (în special în America Latină) și '90 (în Europa de Est și într-o anumită măsură în Africa Subsahariană). În cazul acestui ultim grup de țări, sistemul
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
în America Latină) și '90 (în Europa de Est și într-o anumită măsură în Africa Subsahariană). În cazul acestui ultim grup de țări, sistemul de partide pluralist pare deosebit de fragil. În general, sistemele stabile cu mai mult de un partid în afara regiunii atlantice se găsesc mai cu seamă în țările relativ mici și/sau în națiunile din Commonwealth, India fiind exemplul cel mai remarcabil. Sistemele cu un singur partid și sistemele fără partide rămân astfel de obicei trăsături ale vieții politice în ansamblu
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
în ansamblu. În final, sistemele cu mai mult de un partid prosperă când competiția totală și deschisă între grupurile sociale este lăsată să dureze o perioadă însemnată de timp, situație care, până acum, nu a caracterizat multe țări în afara regiunii Atlantice, deși există semne de schimbare. Bibliografie suplimentară Studiile privind sistemele de partide sunt numeroase, deși de obicei se limitează la sistemele de partide occidentale și în special la cele vest-europene. Singurul studiu general este acela al lui G. Sartori, Parties
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
dezvoltată cât și un nivel scăzut de fraudă. În practică, solicitarea facilităților votului prin poștă crește pe măsură ce populația devine mai mobilă mai bine zis, o dată cu dezvoltarea socio-economică. Nu este surprinzător faptul că aceste prevederi au devenit mai comune în regiunea atlantică în a doua jumătate a secolului XX. În linii mari, indiferent de sistem, este posibil ca un număr însemnat de potențiali alegători să nu fie înregistrați probabil cel puțin între 5%-10%, în multe cazuri chiar și mai mult. Absența
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
acum. Chestiunea finanțării partidelor va rămâne așadar o problemă cheie, care va otrăvi dezbaterile partidelor și va conduce la un număr aproape infinit de anchete judiciare, dacă nu chiar de cazuri penale. Cerințe pozitive Recent, îndeosebi în țările din regiunea atlantică, centrul atenției s-a deplasat spre cerințele pozitive desemnate să realizeze o egalitate reală. Într-o primă fază, în special în perioada imediat următoare celui de-al Doilea Război Mondial, în Europa de Vest s-a încercat limitarea cheltuielilor candidaților și asigurarea
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
partide. Totuși, un astfel de efect "de naționalizare" este mai probabil consecința dezvoltării sociale și economice. Acesta este unul din motivele pentru care concluziile asupra impactului național al sistemelor electorale pot fi extrase mai ușor în cazul țărilor din regiunea atlantică decât în cazul altora. Să presupunem așadar că pe tot cuprinsul țării există aceleași partide. În sistemele cu reprezentare proporțională știm că rezultatul devine din ce în ce mai proporțional odată cu creșterea numărului de mandate pe fiecare district. Impactul sistemului electoral va varia așadar
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
electorale asupra structurii și bazei sociale ale partidelor, dar acesta nu a fost pe deplin explorat, probabil fiindcă, așa cum am văzut în capitolul 10, sistemele cu mai mult de un partid au durat doar perioade mici de timp în afara regiunii atlantice. În plus, acolo unde partidele nu sunt legitime de masă, chiar dacă au existat un timp îndelungat, condițiile competiției sunt de așa natură încât efectele automate ale sistemelor electorale în decursul timpului tind să fie minimizate. Un exemplu de posibil impact
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
comunitară joacă un rol important, reprezentarea proporțională ar putea contribui la integrarea diverselor comunități, deși un asemenea efect nu a fost observat în Irlanda de Nord sau în Guyana. În linii mari, acest lucru se observă foarte rar în țările din afara regiunii atlantice posibilul efect de lungă durată asupra bazei și structurii partidelor necesită o investigare mai amănunțită. Pe de altă parte, acest lucru se observă adesea în regiunea atlantică și în alte câteva țări, unde există o relație îndelungată între sistemele electorale
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
În linii mari, acest lucru se observă foarte rar în țările din afara regiunii atlantice posibilul efect de lungă durată asupra bazei și structurii partidelor necesită o investigare mai amănunțită. Pe de altă parte, acest lucru se observă adesea în regiunea atlantică și în alte câteva țări, unde există o relație îndelungată între sistemele electorale și numărul partidelor semnificative. Această relație se pare că a existat cel puțin de la începutul secolului XX; o lungă perioadă de timp a fost prezentată sub forma
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
și '60 au avut un sistem electoral cu majoritate simplă (al cincilea fiind Austria), în timp ce într-o singură țară occidentală (Canada) acesta nu a concis cu sistemul bipartidist (Rae, 1967: 93-105). În plus, marea majoritate a sistemelor bipartidiste în afara regiunii atlantice se întâlnesc în țările care au adoptat sistemul cu majoritate simplă. Gradul și direcția relației Totuși, gradul și direcția relației trebuie examinate mai îndeaproape. În studiile anterioare s-a exagerat mult prea mult asupra gradului relației. De exemplu, victoria nazismului
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
cu partide stabile se împart inegal între sisteme cu un singur partid (25) și sisteme cu mai mult de un partid (40). Împărțirea este inegală și din punct de vedere geografic. Două treimi (dar numai atâtea) din țările din regiunea atlantică avuseseră partide stabile, toate în contextul sistemelor cu mai mult de un partid. Între două cincimi și jumătate din țările din sudul și sud-estul Asiei și din Caraibe și America Latină avuseseră partide stabile, majoritatea tot în cadrul sistemelor cu mai mult
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
Tabel 12.1 Sisteme de partide stabile și instabile între 1950-94 Sisteme fără partid stabile Sisteme cu un singur partid stabile Sisteme cu mai mult de un partid stabile Totalul partidelor stabile Totalul țărilor cu partide Procentajul partidelor stabile Zona atlantică 20 20 23 87 Europa de Est și Asia de Nord 15 15 33 45 Orientul Mijlociu și Africa de Nord 7 1 4 5 21 24 Asia de Sud și de Sud-Est 5 3 10 13 24 54 Africa Subsahariană 1 10 4 14 48 25
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
Subsahariană 1 10 4 14 48 25 Caraibe, America Centrală și de Sud 2 12 14 33 42 Total 13 31 50 81 182 45 Trei situații diferite iau naștere din examinarea răspândirii geografice a partidelor stabile și instabile: * În regiunea atlantică, Asia de Sud și de Sud-Est și Caraibe, partidele stabile predomină, și aceasta în contextul sistemelor cu mai mult de un partid. * În Asia de Nord și o parte din fosta Uniune Sovietică, ca și în unele părți din Africa Subsahariană, partidele
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
a partidelor mari în sisteme cu mai mult de un partid au fost date în capitolul 9; cazuri clare sunt cele ale Danemarcei și Austriei, dar un declin al partidelor mai mari a existat și în alte țări din regiunea atlantică, precum Germania. O erodare a sprijinului în contextul unui set încă stabil de partide ar putea fi privită ca o formă mai blândă a marilor schimbări care au afectat partide din alte țări din regiunea atlantică, precum Franța, Italia, Belgia
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
alte țări din regiunea atlantică, precum Germania. O erodare a sprijinului în contextul unui set încă stabil de partide ar putea fi privită ca o formă mai blândă a marilor schimbări care au afectat partide din alte țări din regiunea atlantică, precum Franța, Italia, Belgia, Canada și Olanda. În general vorbind, erodarea este mai puțin pronunțată în majoritatea țărilor scandinave și în lumea anglo-americană. Dacă luăm în considerare toate cele 40 de țări în care partidele au rămas stabile în rândul
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
și partidele din cadrul acestora. Instabilitatea a fost atribuită prima dată lumii a treia; s-a considerat că se extinde în regiunea comunistă la sfârșitul anilor '80 și începutul anilor '90; de asemenea a afectat în mod substanțial și partidele regiunii atlantice. Apare așadar problema dacă partidele și sistemele de partide contemporane nu sunt pe cale să devină mai șubrede decât erau, chiar și în regiunea atlantică. Care este potențialul lor de exercitare a influenței? Depinde puterea sau "ponderea" partidelor de stabilitatea lor
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
anilor '80 și începutul anilor '90; de asemenea a afectat în mod substanțial și partidele regiunii atlantice. Apare așadar problema dacă partidele și sistemele de partide contemporane nu sunt pe cale să devină mai șubrede decât erau, chiar și în regiunea atlantică. Care este potențialul lor de exercitare a influenței? Depinde puterea sau "ponderea" partidelor de stabilitatea lor? Avem motive să ne îndoim că între stabilitate și putere există totdeauna o strânsă legătură. Legătura există probabil la ambele extreme, în aceea că
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]