1,337 matches
-
pereți, bulgării aurii ai unor crizanteme lăfăindu-se într-o glastră de sticlă, fereastra acoperită în întregime cu o pătură, mirosul de jilav și rânced infiltrat în pereții blocului mizer, pentru pensionari și sărmani, cu garsoniere cât o nucă aliniate auster, de o parte și de alta a coridorului lung, prost luminat, cu perdeluțe în capăt și flori de plastic în ghivece de plastic, înfipte în spațiile dintre uși, zgomotele indecente ale băii vecinilor. Când a venit să-i deschidă, lumina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
-ai venit în cuibușorul meu, Michael, spuse Findlay, lepădându-și pelerina pe care și-o pusese pe umeri. Scuză, te rog, tot acest kitsch, acest orientalism de doi bani. Am fost crescut de părinți necultivați, într-un mediu sărman și auster. De aceea, am încercat mai târziu în viață să evadez din acest mediu. Dar n-am fost niciodată un om bogat. Ceea ce vezi aici îmi exprimă personalitatea. Voluptate pe bani puțini. Întinde-te pe divan cât timp mă duc să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
urban: oțelăriile și coșurile de fabrici de lângă calea ferată aproape că erau înghițite de povârnișurile abrupte pe care fusese ridicat cu îndrăzneală orașul, cu falange întregi de blocuri turn cățărându-se până în vârf. Nimic nu mă pregătise pentru această frumusețe austeră, ivită pe neașteptate. „Frumusețe austeră“; dar de ce am folosit această expresie? Zugrăveam oare orașul sau chipul lui Alice, care se suprapunea pe aceste clădiri de o sobră demnitate, făcându-le strălucitoare în ochii mei de îndrăgostit? Cu siguranță că la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
fabrici de lângă calea ferată aproape că erau înghițite de povârnișurile abrupte pe care fusese ridicat cu îndrăzneală orașul, cu falange întregi de blocuri turn cățărându-se până în vârf. Nimic nu mă pregătise pentru această frumusețe austeră, ivită pe neașteptate. „Frumusețe austeră“; dar de ce am folosit această expresie? Zugrăveam oare orașul sau chipul lui Alice, care se suprapunea pe aceste clădiri de o sobră demnitate, făcându-le strălucitoare în ochii mei de îndrăgostit? Cu siguranță că la Alice mi-era gândul când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
aflat Înaintea celui al Mirandei, și m-am așezat În tăcere, În speranța că voi avea parte de câteva minute de liniște Înainte ca ea să revină din pauza de prânz. — Ahn-dre-ah, m-a chemat ea din biroul cu mobilă austeră și atmosferă voit rece. Unde e mașina mea și unde mi-e cățelușa? Am sărit de pe scaun și am alergat cât de repede poți alerga pe un covor gros cu pantofi cu tocuri de unsprezece centimetri și m-am oprit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
m‑a convins că nu mi se vedea vreo bretea de la sutien. Atunci, care era problema? De ce anume se uita În felul ăsta la mine? Doisprezece, treisprezece, paisprezece... liftul s‑a oprit și s‑a deschis spre o altă zonă austeră de recepție. O femeie de vreo treizeci și cinci de ani s‑a apropiat, dând să urce, dar s‑a oprit la jumătate de metru de ușă când a văzut‑o pe Miranda Înăuntru. — O, eu, ăă... s‑a bâlbâit ea cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
Hamstead Heath; era locul pentru femei obișnuite, sprintene, fete bătrîne și cîini. De fapt, erau multe cupluri tinere prin preajmă. Una sau două dintre fete erau Îmbrăcate În pantaloni, ca și Kay; majoritatea purtau uniforma de serviciu sau aveau ținute austere, lipsite de strălucire care, zilele astea, erau considerate cele mai potrivite pentru weekend. Băieții erau În uniformă de luptă: kaki și albastru marin sau orice nuanță intermediară - uniforme ale Poloniei, Norvegiei, Canadei, Australiei și Franței. Ziua era friguroasă. Cerul era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
avertisment Prefigurând destinul ce le-așteaptă. Indulgență Poți o concesie să faci Femeii, fapt foarte firesc: Nu-ți pare rău să aibă draci, Când are trup dumnezeiesc. Propunere mai bună Când năzuiești tot spre plăcere, Nevrând s-o faci pe austerul, Soluția pentru luni de miere S-a dovedit că-i adulterul. Iubire = love De-un timp încoace, vezi pe unii Cuprinși de focul pasiunii, Că n-ar mai fi îndrăgostiți Ci sunt...”loviți”! Dezamăgire Spre cordul ei, o cetățuie, Vrea
CONSTANTIN IURA?CU-TATAIA by CONSTANTIN IURA?CU-TATAIA () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83927_a_85252]
-
fel de țesut stacojiu, ca o ceață spongioasă, vaporizându-se, în câteva clipe. Ceva ca o mreajă purpurie! au adăugat alții. În fond, nu văzuseră nimic, totul adeverindu-se a fi doar închipuire. Nici un fel de textură! Nici măcar niște hieroglife austere sau, barem, niște hașuri incolore, ca pânza de păianjen, care să fi suplinit spațiul din interiorul celor două calote, verzi pe dinafară. Pepenoaica nu mai avea alte virtuți geometrice, decât ovalul circumferinței, care sugera ceva ce refuză să se consolideze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
librărie, așa că era la zi. Ne recomanda și nouă câte ceva, din când În când. Au fost câteva titluri care ne-au mișcat, ba chiar au influențat oarecum evoluția C.a. Îmi amintesc acum de două, poate trei: Leviathan de Paul Auster și (cred că două) volume cu și despre Beuys (se poate să fi fost și altele, Însă acum sunt atent la un fluture care depune ouă pe o frunză de deasupra mea). Beuys Îi plăcea și lui Sorin, când a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
cărți pe care C.a. Își Întemeia din când În când teoriile, Cristina și-a luat În serios rolul academic. În privința asta Îi semăna lui Cătălin, care căuta și el măcar o spoială. Și, dacă tot citiserăm amândoi Leviathanul lui Auster și ne plăcuse, dacă tot Începuserăm să Îndrăgim viața În natură, mi-a propus să-l traducem amândoi pe Thoreau. Thoreau e Îndrăgit de personajul din Leviathan (cel care, atât de à la Celebrul animal, străbate America și aruncă În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
așa ceva, de ce nu? Dar la altceva mă gândeam eu. Cristina Își dorea o editură. Pentru copii și rafinați, cum spunea ea. Și se gândea să se apuce de tradus câte ceva. Fie și așa. Pentru editura ei. Ori măcar de dragul lui Auster care-l vrăjise pe cinefilul care Încă eram (cu Smoke, un film cu Harvey Keitel și, ah!, Wiliam Hurt). * Așa că ne-am apucat de tradus. Nu imediat, fiindcă propunerea venise Într-un moment de relaș, când ne aflam din nou
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
rău. Atâta doar că am devenit mult mai discreți. Exemplul extrem e Florin, care scrie numai noaptea și nu arată nimic nimănui. Noi, ceilalți, ne citim unii altora. Din când În când ieșim În lume, de fiecare dată prin acțiuni austere, minimaliste. Ca atunci când ne-am apucat și am lipit pe uși de tramvai mesajul: ÎNCHIS - PRELUĂM MARFĂ. Cei care nu-mi cunosc orașul vor gusta mai greu textele. Mă simt așadar obligat față de Milea să dau niște note de subsol
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
au situații diferite, fiecare oferind lumii o experiență inedită. Din acest punct de vedere, Japonia a devenit cel mai mare centru financiar mondial și o forță prioritară în inovarea tehnologică, în contextul încurajării educației, a cultivării unui mod de viață auster și prin promovarea de strategii pe termen lung în care statul are un rol de jucat. „Micii tigri" sau „dragonii"" Asiei de Sud-Est (Singapore, Hong-Kong, Taiwan, Coreea de Sud) au demonstrat că țări mici pot deveni forțe economice de prim rang, prin
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
vieții ne scapă."' "...Da, doamnă! murmurai într-un târziu. Așa este..." Tot gîndind: e și filozoafă pe deasupra; s-o fi molipsit de la Petrică, dar într-un sens exact contrariu, văzând viața ca pe-un ospăț, în timp ce Petrică era un idealist auster, amenințat de scepticism agresiv. Am gîndit: hedonismul tău. Matilda, miroase a apropierea toamnei... cum ești și analfabetă, ai putea fi împinsă să faci ceva necugetat... Ne întoarserăm și plimbarea se termină în aceeași tăcere. La despărțire îmi întinse mâna, pe
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
ironie senină și începu foarte încet să se dezbrace. Mișcările ei îmi păreau sacre, atât erau de sigure și de armonioase. Începui să fac la fel și când ritualul se termină, o luai în brațe, o dusei în patul meu auster în care dormise atâția ani o fată (prima mea cititoare!) și, urmărit de scena de odinioară când ne iubisem întîia oară noi doi și întîia oară eu cu o fată, o retrăii cu putere această magică inițiere și nici o clipă
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
ziua era pe sfârșite, reușise să nu se uite în oglindă de dimineață. Așa era mai bine, fiindcă înfățișarea ei neglijentă ar fi deprimat-o și mai mult. Apartamentul era mai prezentabil, cu câteva tușe decorative, cât să nu pară auster. Cu toate acestea, nici un element de decorație nu era personal. Și era lesne de înțeles. Ripley își lăsase în urmă existența anterioară. Chiuveta era plină ochi cu veselă murdară, deși spălătorul de vase era gol. Purta un halat care, parcă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
mai uite prin vizor. Imobilul era bine supravegheat. Și apoi, după cele prin care trecuse, n-o speriau amenințările orașului pământean. Carter Burke era acolo, cu același zâmbet trist. Alături, stătea un bărbat mai tânăr, grav, îmbrăcat în uniforma neagră, austeră a ofițerilor corpului marinei coloniale. ― Bună seara, Ripley. (Burke i-l arătă pe însoțitorul său.) Locotenentul Gordon de... Ușa, închizându-se, îi tăie vorba. Ripley se rezemase de ușă dar uită să închidă interfonul și vocea lui Burke ajunse la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
în orașul ăsta fără terase și cafenele, se făcea doar la „Caffé Latte“, pe Schitu Măgureanu. Nu găseai niciodată loc, trebuia să te strecori printre Audi și BMW-uri parcate la bordură, de la A6 și 525 în sus. Spațiul arăta auster, perete lângă perete, lumea nu venea pentru aspect. Înăuntru, înghesuite la mesele rotunde cu tăblia din plastic albastru, adunai costumele bărbătești și picioarele pe tocuri ce le-nsoțeau, parcă legate cu-o lesă invizibilă. După tejghea, o echipă veselă de ospătari
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
a ferit multă vreme să mi-l arate), într-un ușor contrast cu eleganța și stilul ei, venite parcă dintr-o altă lume. Cele trei camere păreau blânde și primitoare, dar singura pe care-o îndrăgeam rămânea ultima: albă, proaspătă, austeră, cu un pat mic, de-o singură persoană, la colț și-un crucifix catolic pe perete. Îți dădea încredere, nu-ți puteai imagina chestii petrecându-se acolo (cât de mirat am fost să aflu, din poveștile Mariei, că lucrurile stăteau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
bomboane de la ciocolateriile din centru: Leonidas, Chateau Blanc, Jeff de Bruges. Nu ne permiteam mai mult. Denumirile ne lăsau gura apă, arhitectura orașului se contopea cu cea a tartelor și prăjiturilor, crostate, gianduje și crepe bretone revărsându-se peste clădiri austere și nume sobre de străzi: Brezoianu, Justiției, Schitu Măgureanu. Mirosea a istorie cu vanilie și caramel. Toate scenariile prin care pluteam, toate intersecțiile posibile de gânduri, corpuri și clădiri se însuflețeau în adâncimea Bucureștiului, soioasă și vie. Oriunde am fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
că și el știa ce face. M-am uitat de mai multe ori în spate; nimeni. Strada părea pustie, oamenii se pregăteau de sărbătoare. În geamuri zăreai coronițe de brad și lumănări de plastic în V, cu becurile mici și austere. Perdeluțele fuseseră suspendate discret, protestant, descoperind și-acoperind în același timp: nimeni nu te privea din spatele lor, nici tu nu căutai să vezi ce-i înăuntru. Un sentiment de reținere și sobrietate plutea peste oraș, contrazis doar de clădirile zdrobitoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
fortes"41. Din cauza "sentimentalismului" pe care il cultivau în operele lor (Empfindelei e cuvântul pe care îl folosește în Critică facultății de judecată în contextul unui comentariu indirect pe această temă), și-au atras toți antipatia celebrului profesor, cunoscut ca auster prin temperament și formație intelectuală, si pentru care, prin urmare, "românele, dramele lacrimogene ce înclină inima spre melancolie și o îndepărtează de la severă prescripție a datoriei", nu au nimic de-a face cu frumusețea, cu atat mai puțin cu noblețea
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
Terezii. [3 aprilie 1881] MOARTEA LUI NICOLAE I Vorbind de moatea țarului ne servim de o broșură oficială, scrisă în limba rusească și intitulată: Ultimele ore ale vieții împăratului Nicolae I. Acest prinț a fost un suveran foarte religios, un auster părinte de familie, un om politic mult atașat tradițiunilor națiunii sale. Fiind puțin accesibil ideilor de progres, el s-a arătat foarte ostil teorielor și faptelor pe cari revoluțiunea franceză de la 1830 și 1848 le răsp\ndise sau provocase în
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
se pregăti să primească sacramentele. La două ore după miezul nopții medicul, pe care împăratul îl onora cu încrederea sa, pierduse orice speranță de a prelungi viața bolnavului. Animat și în același timp îngrozit de sentimentul {EminescuOpXII 126} marei și austerei datorii ce avea de împlinit și pe care venea să i-o amintească un bilet scris în grabă de unul dimprejurul împăratului, el se hotărî să declare adevărul augustului muribund. El începu să vorbească de întîlnirea sa cu duhovnicul Maj
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]