1,708 matches
-
fiind de la sine înțeles că noțiunea de sector public cuprinde și alte elemente decât cele care formează obiectul proprietății publice. Dacă după intrarea în vigoare a Constituției din 1991 nu se mai poate reține înțelesul ce se dădea noțiunii de avut obștesc, fiind contrar prevederilor art. 41 alin. (2) din Constituție, dar nu există nici temei legal pentru a identifica avutul obștesc cu proprietate publică, inseamna ca dispozițiile legale din Codul penal referitoare la avutul obștesc și atacate în fața Curții sunt
EUR-Lex () [Corola-website/Law/109193_a_110522]
-
Dacă după intrarea în vigoare a Constituției din 1991 nu se mai poate reține înțelesul ce se dădea noțiunii de avut obștesc, fiind contrar prevederilor art. 41 alin. (2) din Constituție, dar nu există nici temei legal pentru a identifica avutul obștesc cu proprietate publică, inseamna ca dispozițiile legale din Codul penal referitoare la avutul obștesc și atacate în fața Curții sunt neconstituționale și, ca atare, în întregime abrogate și este necesară intervenția legiuitorului. Această cu atat mai mult cu cât prin
EUR-Lex () [Corola-website/Law/109193_a_110522]
-
înțelesul ce se dădea noțiunii de avut obștesc, fiind contrar prevederilor art. 41 alin. (2) din Constituție, dar nu există nici temei legal pentru a identifica avutul obștesc cu proprietate publică, inseamna ca dispozițiile legale din Codul penal referitoare la avutul obștesc și atacate în fața Curții sunt neconstituționale și, ca atare, în întregime abrogate și este necesară intervenția legiuitorului. Această cu atat mai mult cu cât prin soluția adoptată prin deciziile atacate, de abrogare parțială a unor dispoziții din Codul penal
EUR-Lex () [Corola-website/Law/109193_a_110522]
-
o situatie și mai puțin conciliabila cu Constituția decât situația existentă. Este, fără discuție, necesar că proprietatea privată să fie ocrotita în mod egal, indiferent de titular, dar pe plan penal trecerea automată, mecanică, de la regimul anterior de ocrotire a avutului obștesc la regimul - de asemenea anterior - al ocrotirii avutului personal, în condițiile în care regimul comunist acordase foarte puțină atenție protecției acestuia din urmă, ar produce societății prejudicii mai mari, în sensul încurajării fenomenului infracțional, din moment ce nu există o concordanță
EUR-Lex () [Corola-website/Law/109193_a_110522]
-
situația existentă. Este, fără discuție, necesar că proprietatea privată să fie ocrotita în mod egal, indiferent de titular, dar pe plan penal trecerea automată, mecanică, de la regimul anterior de ocrotire a avutului obștesc la regimul - de asemenea anterior - al ocrotirii avutului personal, în condițiile în care regimul comunist acordase foarte puțină atenție protecției acestuia din urmă, ar produce societății prejudicii mai mari, în sensul încurajării fenomenului infracțional, din moment ce nu există o concordanță între periculozitatea infracțiunilor săvârșite și sancțiunile aplicabile. Este de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/109193_a_110522]
-
protecției acestuia din urmă, ar produce societății prejudicii mai mari, în sensul încurajării fenomenului infracțional, din moment ce nu există o concordanță între periculozitatea infracțiunilor săvârșite și sancțiunile aplicabile. Este de notorietate faptul că după decembrie 1989 a sporit numărul infracțiunilor privind avutul obștesc, căpătând amploare fenomenul de scurgere a valorilor din proprietatea regiilor autonome și societăților comerciale cu capital de stat către societățile comerciale ale unor persoane fizice, precum și fenomenul de corupție. Aceste fenomene sunt condamnate de toate forțele politice, indiferent de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/109193_a_110522]
-
fie respinsă ca nefondată. Cu referire la art. 249 alin. 1 din Codul penal, este de observat că între ipotezele avute în vedere de text se află și aceea care se referă la faptul că s-a cauzat "o pagubă avutului obștesc", astfel încât, cu privire la acest aspect, pentru motivele arătate în prezența decizie, excepția de neconstituționalitate este întemeiata și urmează să fie admisă. Pentru motivele arătate, în temeiul art. 41 alin. (2), art. 144 lit. c), art. 145 alin. (2) și art.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/109193_a_110522]
-
Nelu, în dosarul nr. 6393/1992, aflat pe rolul Judecătoriei Tulcea, cu privire la art. 223 din Codul penal și la art. 249 alin. 1 din același cod, dar în cazul acestuia din urmă text numai pentru dispoziția care vizează pagubă adusă avutului obștesc. 2. Se stabilește termenul de 30 noiembrie 1993 pentru a da Parlamentului posibilitatea modificării dispozițiilor din Codul penal menționate la pct. 1, care contravin prevederilor art. 41 alin. (2) din Constituție. 3. În cazul în care, până la termenul stabilit
EUR-Lex () [Corola-website/Law/109193_a_110522]
-
fi confundată cu neconstituționalitatea legii; competența soluționării unei asemenea spețe revine instanțelor judecătorești. Cât privește cel de-al doilea motiv de recurs, invocat în subsidiar, el se argumentează prin: structura Codului penal; gradul de pericol social sporit al infracțiunilor împotriva avutului obștesc; faptul că legea vorbește de infracțiuni contra avutului și nu contra proprietății; faptul că termenul avut folosit în terminologia legii penale are același înțeles că și termenul patrimoniul folosit în dreptul civil; faptul că noțiunea de avut din Codul penal
EUR-Lex () [Corola-website/Law/109193_a_110522]
-
spețe revine instanțelor judecătorești. Cât privește cel de-al doilea motiv de recurs, invocat în subsidiar, el se argumentează prin: structura Codului penal; gradul de pericol social sporit al infracțiunilor împotriva avutului obștesc; faptul că legea vorbește de infracțiuni contra avutului și nu contra proprietății; faptul că termenul avut folosit în terminologia legii penale are același înțeles că și termenul patrimoniul folosit în dreptul civil; faptul că noțiunea de avut din Codul penal are un conținut și o sferă mult mai largă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/109193_a_110522]
-
proprietate ori alt drept asupra bunului care a făcut obiectul material al infracțiunii. După ce se explică înțelesul dat de legea penală expresiei avut obștesc se conchide că infracțiunile din Codul penal nu sunt denumite infracțiuni contra proprietății, ci infracțiuni contra avutului, noțiunea de avut fiind folosită în sensul larg de patrimoniu. Se arătă, de asemenea, că pedepsele mai severe pentru infracțiunile contra avutului obștesc sunt o problemă de politică penală. Solicitând admiterea recursului, Procuratura Generală consideră că prevederile Codului penal referitoare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/109193_a_110522]
-
avut obștesc se conchide că infracțiunile din Codul penal nu sunt denumite infracțiuni contra proprietății, ci infracțiuni contra avutului, noțiunea de avut fiind folosită în sensul larg de patrimoniu. Se arătă, de asemenea, că pedepsele mai severe pentru infracțiunile contra avutului obștesc sunt o problemă de politică penală. Solicitând admiterea recursului, Procuratura Generală consideră că prevederile Codului penal referitoare la infracțiunile contra avutului obștesc nu sunt neconstituționale. Examinarea motivelor de recurs, a dosarelor și deciziilor date permite câteva constatări: a) judecarea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/109193_a_110522]
-
fiind folosită în sensul larg de patrimoniu. Se arătă, de asemenea, că pedepsele mai severe pentru infracțiunile contra avutului obștesc sunt o problemă de politică penală. Solicitând admiterea recursului, Procuratura Generală consideră că prevederile Codului penal referitoare la infracțiunile contra avutului obștesc nu sunt neconstituționale. Examinarea motivelor de recurs, a dosarelor și deciziilor date permite câteva constatări: a) judecarea cauzelor de către Curtea Constituțională s-a făcut cu respectarea dispozițiilor constituționale și legale în materie; ... b) deciziile au fost motivate prin analizarea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/109193_a_110522]
-
IV. Curtea Constituțională, că instanța de fond, a constatat că instanțele au trimis spre soluționare excepții de neconstituționalitate ridicate de părți, fără a se pronunța dacă textele art. 223 și 224 din Codul penal, care pedepsesc delapidarea și furtul din avutul obștesc, mai sunt sau nu în vigoare. Prin urmare, în mod corect, Curtea Constituțională, că instanța de fond, s-a declarat competența să soluționeze și această problemă, pronunțându-se și asupra abrogării parțiale a art. 223 și 224 din Codul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/109193_a_110522]
-
nu există constituțional. Într-o interpretare juridică riguroasă se poate constata că proprietatea privată, la dimensiunile sale juridice reale, a fost reconstruită prin Constituția actuala. De aceea, rezolvarea problemelor juridice trebuie realizată prin raportare la această Constituție. Dacă noțiunea de avut obștesc rămâne constituțională, nu este mai puțin adevărat că proprietatea privată (în noua să construcție juridică) este egal ocrotita de lege, indiferent de titular [art. 41 alin. (2)], si ca orice extindere a categoriei avut obștesc la proprietatea privată, daca
EUR-Lex () [Corola-website/Law/109193_a_110522]
-
dacă proprietarul este statul, societatea comercială sau cetățeanul. S-a discutat foarte mult în legătură cu determinarea conținutului noțiunilor: proprietate, patrimoniu, avut, iar Procuratura Generală, în recursul sau, conchide că trebuie aplicate în continuare prevederile art. 145 din Codul penal, care definesc avutul obștesc astfel: Prin termenul obștesc se înțelege tot ce interesează organizațiile de stat, organizațiile obștești sau orice organizații care desfășoară o activitate utilă din punct de vedere social și care funcționează potrivit legii". Este de observat că noțiunea de avut
EUR-Lex () [Corola-website/Law/109193_a_110522]
-
le afectează numai pe acestea, nu și statul care nu are drepturi de proprietate în societățile comerciale, ci numai o parte din capitalul social. Iată de ce aplicarea în continuare a prevederilor art. 223 și 224 cu privire la delapidare și furt din avutul obștesc ar constitui o ignorare flagrantă și inadmisibilă a prevederilor legale amintite mai sus, potrivit cărora toate bunurile regiilor autonome și ale societăților comerciale constituie proprietatea exclusivă a acestora. VI. Așa văzute lucrurile, apreciem că deciziile date în fond, de către
EUR-Lex () [Corola-website/Law/109193_a_110522]
-
în fond, de către completele Curții Constituționale în dosarele în discuție, sunt temeinice și legale. Prin decizia adoptată în recurs, cu majoritatea celor trei judecători, se dispune extinderea caracterului neconstituțional, arătându-se că "nu există nici un temei legal pentru a identifica avutul obștesc cu proprietatea publică" și că "dispozițiile legale din Codul penal referitoare la avutul obștesc și atacate în fața Curții sunt neconstituționale și, ca atare, în întregime abrogate", fiind "necesară intervenția legiuitorului". O asemenea extindere este însă defavorabilă protecției proprietății publice
EUR-Lex () [Corola-website/Law/109193_a_110522]
-
Prin decizia adoptată în recurs, cu majoritatea celor trei judecători, se dispune extinderea caracterului neconstituțional, arătându-se că "nu există nici un temei legal pentru a identifica avutul obștesc cu proprietatea publică" și că "dispozițiile legale din Codul penal referitoare la avutul obștesc și atacate în fața Curții sunt neconstituționale și, ca atare, în întregime abrogate", fiind "necesară intervenția legiuitorului". O asemenea extindere este însă defavorabilă protecției proprietății publice și, mai mult, ea nu se sprijină pe dispozițiile constituționale, avantaj ce trebuie recunoscut
EUR-Lex () [Corola-website/Law/109193_a_110522]
-
aplice. O asemenea soluție ridică serioase semne de întrebare privind fundamentarea să constituțională, precum și efectele sale în timp și asupra persoanelor. Prin ea însăși, această soluție este contradictorie. Din moment ce dispozițiile din Codul penal privind răspunderea penală în cauzele ce privesc avutul obștesc sunt declarate neconstituționale, aplicabilitatea lor încă o perioadă de timp este evident în contradicție cu abrogarea lor. Un text legal, a cărui abrogare în baza art. 150 alin. (1) din Constituție a fost constatată, nu mai produce efecte din
EUR-Lex () [Corola-website/Law/109193_a_110522]
-
1970 - Legea organizării și disciplinei muncii în unitățile socialiste de stat, publicată în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 27 din 27 martie 1970, cu modificările și completările ulterioare; - Decretul nr. 63/1981 privind modul de recuperare a unor pagube aduse avutului obștesc, publicat în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 17 din 25 martie 1981; - Legea nr. 30/1990 privind angajarea salariaților în funcție de competență, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 125 din 16 noiembrie 1990; - Legea nr. 2/1991
EUR-Lex () [Corola-website/Law/217138_a_218467]
-
infracțiunea din care provine bunul tăinuit. Tăinuirea săvârșită de soț sau de o rudă apropiată nu se pedepsește. Sancționarea tentativei Articolul 222 Tentativa infracțiunilor prevăzute în art. 208-212, 215, 215^1, 217 și 218 se pedepsește. Titlul IV INFRACȚIUNI CONTRA AVUTULUI OBȘTESC Articolul 223 Abrogat. Articolul 224 Abrogat. Articolul 225 Abrogat. Articolul 226 Abrogat. Articolul 227 Abrogat. Articolul 228 Abrogat. Articolul 229 Abrogat. Articolul 230 Abrogat. Articolul 231 Abrogat. Articolul 232 Abrogat. Articolul 233 Abrogat. Articolul 234 Abrogat. Articolul 235 Abrogat
EUR-Lex () [Corola-website/Law/234236_a_235565]
-
naștere la o a treia "funcție similară". 52. Anterior intrării în vigoare a Legii-cadru nr. 284/2010 , regulile sistemului de salarizare referitoare la trecerea dintr-o tranșă de vechime în alta stabileau un spor de vechime mai mare decât cel avut anterior, astfel încât, la o treaptă de vechime mai mare, se aplică un spor de vechime mai mare. 53. Odată cu adoptarea Legii-cadru nr. 284/2010 , a intervenit o schimbare de optică a legiuitorului, potrivit căreia, pentru tranșele de vechime în muncă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/269053_a_270382]
-
Articolul I Pentru apărarea avutului obștesc, care constituie temelia materială a propășirii economice și a instruirii socialismului în Republica Populară Română; Pentru întărirea răspunderii în gospodărirea avutului obștesc și în executarea oricăror alte sarcini ce revin funcționarilor în îndeplinirea Planului de Stat; Pentru asigurarea bunului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/233660_a_234989]
-
Articolul I Pentru apărarea avutului obștesc, care constituie temelia materială a propășirii economice și a instruirii socialismului în Republica Populară Română; Pentru întărirea răspunderii în gospodărirea avutului obștesc și în executarea oricăror alte sarcini ce revin funcționarilor în îndeplinirea Planului de Stat; Pentru asigurarea bunului mers al unităților și organizațiilor obștești și în vederea unificării dispozițiunilor din diverse legi speciale, privitoare la apărarea și buna gospodărire a avutului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/233660_a_234989]