1,813 matches
-
foarte important în cadrul TCC, pentru că ele sunt în același timp puncte de plecare și rezultate așteptate ale învățării. Este vorba, în principiu, despre o reorganizare a acelorași teme prezentate anterior în funcție de valorile la a căror formare contribuie. Tabelul 4. Categorizarea axiologică Indiferent de modalitatea și criteriile de clasificare ce conduc la o paletă extrem de diversă de TCC, pot fi identificate două caracteristici extrem de importante, care constituie încă un argument pentru caracterul de complementaritate în raport cu curriculumul tradițional: atenția specială acordată valorilor și
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
spirituală Înaltă. M. Scheler merge mai departe cu această analiză, stabilind o corelație Între valorile reprezentate de model și tipurile psihomorale de personalitate care Îi corespund. Astfel, autorul citat remarcă existența unei ierarhii valorice a modelelor-tip, o veritabilă scară axiologică reprezentată prin următoarele valori: aă agreabilul sau valorile de lux, cărora le corespunde tipul artistului; bă utilul sau valorile de civilizație, cărora le corespund tipul pionierului civilizator; că nobilul, sau valorile vitale având drept corespondent tipul eroului; dă valorile spirituale
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
că eul personal manifestă patru categorii de tendințe fundamentale, care stau la baza formării tipurilor psihomorale: 1Ă tendința de superioritate În raport cu valorile supraeului moral, caracterizată prin dorința de putere, autoritate, dominanță, dorința de a se impune În fața celorlalți. În plan axiologic, acest tip ilustrează și Împlinește valorile ideale, sacrificiul de sine, expansivitatea și eroismul; Tendință de superioritate Zona tipurilor teoretice (pasiveă Tendință anxioasă EUL Tendință la inferioritate Tendință agresivă Zona tipurilor pragmatice (activeă 2. tendința de inferioritate se raportează la pulsiunile
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
scenariilor ritualice”, desfășurarea lor are loc la date fixe, reprezentate prin „zile memorabile” care comemorează „evenimente” sau „personaje” exemplare din viața cetății. Aceste „scenarii colective” repetă sau reactualizează evenimentele cu caracter valoric pozitiv având ca efect restaurarea și Întărirea ordinii axiologice și psihomorale atât a persoanei, cât și a cetății. Ele au un rol educativ-moral prin readucerea trecutului În prezent ca o formă de „retrăire”, de factură simbolică, fiind În egală măsură și ritualuri de retrăire dar și de restaurare psihomorală
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
este permis, de ceea ce nu trebuie făcut și nu este permis. Imoralistul este persoana perversă, slabă, care nu-și poate satisface/Împlini nevoile și aspirațiile decât prin polarizarea actelor sale către scopuri negative. Ea nu este numai o polarizare slabă axiologic, ci și o personalitate negativă, cu o cenzură morală slabă a actelor sale, datorită unui supraeu imatur. Imoralistul este o persoană frământată și neliniștită. Constrânsă de o conștiință perversă, aceasta trăiește sub presiunea complexelor sale de inferioritate, care o Împiedică
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
detenție, exil, deportare etc.Ă. Asistăm, În aceste cazuri, la o schimbare În timp, care va reprezenta, În final, o veritabilă conversiune (iămorală de factură valorică negativă a persoanelor respective. Rezultă de aici faptul că persoana umană are dubla disponibilitate axiologică de a fi În egală măsură, și bună, și rea. Această constatare ne amintește de afirmația lui L. A. Seneca, care spunea: Binele și răul nu au sedii distincte În noi. Ele nu sunt altceva decât firea omenească Înclinată către bine
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
nebuniei, trebuie precizat faptul că imaginea acesteia reprezintă „limbajul simbolic” al unui mod de „a-fi-alt-fel” comparativ cu normalul care este considerat și acceptat ca fel de a fi În cetate. Diferența dintre persoana normală și nebun este dată de semnificațiile axiologice morale și de natura psihologică a acestora. Așa cum am mai arătat și cu alte ocazii, nebunia este negativul axiologic al normalului; un mod de „a-fi-alt-fel”. De aici diferențele, refuzul reciproc și conflictul dintre normalitate și nebunie. În cazul analizei imagologice
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
este considerat și acceptat ca fel de a fi În cetate. Diferența dintre persoana normală și nebun este dată de semnificațiile axiologice morale și de natura psihologică a acestora. Așa cum am mai arătat și cu alte ocazii, nebunia este negativul axiologic al normalului; un mod de „a-fi-alt-fel”. De aici diferențele, refuzul reciproc și conflictul dintre normalitate și nebunie. În cazul analizei imagologice a nebuniei morale, se discută două aspecte: cum se vede Nebunul pe sine și cum este văzut de către ceilalți
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
morții se raportează la conștiința realistă a actului morții, ca eveniment biologic (E. Morină. Această conștiință traumatică este cea care generează ceea ce E. Morin numește „complexul pierderii identității, mai exact, „traumatismul morții”. Aceasta reprezintă, În planul conștiinței morale, o dezînvestire axiologică a Persoanei. Este semnificativ faptul că putem face o analogie interesantă Între „traumatismul morții”, menționat de E. Morin, și „traumatismul nașterii”, despre care a vorbit O. Ranck. Ambele teme aparțin, În egală măsură, și psihologiei morale. Trebuie să acceptăm ideea
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
morală, acea voce interioară a etosului, „daimonul”-ul meu interior. Conștiința morală este cea care mă judecă ca ființă morală, ca valoare. Pentru ea, moralitatea persoanei constă În valoarea acesteia, este dată de etosul personal, cel care-mi atribuie calitatea axiologică (valoarea moralăă de a fi astfel (bună sau de a fi altfel (răuă. Acțiunea psihologică a etosului se manifestă prin conștiință. În privința acesta, I. Kant spune: „Legea din noi se numește conștiință. Ea ne dictează purtarea pe care trebuie să
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
esențială pentru persoană, prin analiza destinului acesteia, Înțeles ca ceea ce a făcut persoana, cum a fost și cum și-a trecut viața. Acest proces nu trebuie Înțeles ca o judecată decât În sens mitologic. Ca esență, el este o evaluare axiologică a individului, raportat la modelul arhetipului suprem, al Persoanei lui Dumnezeu - modelu: Tatălui. În această Întâlnire, sunt puse față-n față două conștiinței: Conștiința mea, a persoanei umane, și conștiința divină, a Persoanei lui Dumnezeu, arhetipul suprem, modelul perfecțiunii morale
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
este un ghid de orientare în topografia modernității, semnalând erorile și iluziile proiective alimentate de înțelegerea și definirea ei, vreme de un veac și mai bine. Asupra conceptului de modernitate, C. operează o triplă proiecție semantică. Mai întâi, un decupaj axiologic, implicând un plus sau un minus valoric. (Modernismul s-a născut ca un concept peiorativ, spre exemplu.) După aceea, unul istoric, postulând acoperirea termenului cu un segment anume din timpul cultural. (Modernitatea începe aproximativ în 1850, an convențional, după care
CALINESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286042_a_287371]
-
propriilor calități și pe asumarea răspunderii privind valorificarea ei. După P. Popescu-Neveanu (1978), vocația implică o sinteză coerentă de forțe instrumentale și valori sociale, o interacțiune optimă între aptitudinile pentru ceva și atitudinile față de același obiect în cadrul unei înalte conștiințe axiologice și în baza unei viguroase tendințe de autodepășire. VOJTA (nume propriu) - Metodă utilizată în tratamentul sechelelor motoare ale encefalopatiilor infantile. K. Vojta, neuropsihiatru pediatric de origine cehă, este cunoscut pentru modul în care a aplicat tratamentul sechelelor motoare ale encefalopatiilor
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
că așa-i românu’, familist, cam tradiționalist și patriarhal carevasăzică. Nu sînt convins că este (doar) asta. Această investire preferențială în familie merge mînă în mînă și își capătă adevărata semnificație doar în complementaritatea sa cu relativa dezimplicare, afectivă și axiologică, din sfera publică, în primul rînd politică, dar și economică. Iar distanța dintre cele două sfere pare să se adîncească. Această tensiune este deci edificatoare, și nu locul în sine al „familismului”. S-ar părea deci că spațiul domestic (re
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
în 2003, cînd martirii și eroii autoproclamați timp de un deceniu provocaseră nu numai ironii, ci și respingere în rîndul publicului bulgar”, menționează autoarea. Carevasăzică așa : pe la începutul anilor 2000, în Bulgaria era deja de bonton o astfel de „neutralitate axiologică” a amintirilor despre comunism, expresie, s-ar înțelege, și a unei saturații publice față de discursul puternic încărcat moral al anilor precedenți. Mă întreb - și ne întrebăm cu toții, românii prezenți la această conferință despre memoria comunismului - dacă acest lucru s-a
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
ansamblului arhitectural. Conlucrarea acestor factori la nivelul profunzimilor conștiinței celui credincios determină răsturnarea coordonatelor existențiale fundamentale în raportul dintre imanent și transcendent. Astfel, pentru cel asimilat trăirii religioase întru reculegerea mistică, templul ca vie circumscriere a sfințeniei relevă o poziționare axiologică inversată față de cea indicată și impusă în mundaneitatea cotidiană, o poziționare a valorii ființării umane întru și pentru Divinitate. Aici survin imaginea unui destin uman proiectat doar tranzitoriu în efemeritatea temporală dublată de finitudinea poziționărilor spațiale. Acest destin nu-și
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
și să-i intrăm în mecanismul propriu și să ne conformăm acestui mecanism, pentru a putea crește numărul de materiale informative difuzate sau publicate, de asemenea mijloace de comunicare în masă. Altfel spus, trebuie să încercăm să comunicăm în sistemul axiologic al acestora. 2 mass-media care nu publică, sau nu difuzează deloc, în mod constant nici un material informativ trimis de un anumit sistem. Aici există o pro-blemă în general axată pe o anumită sferă de interese, care stă sub umbrela anumitor
by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Science/1035_a_2543]
-
persoanele din conducerea sistemului. Pentru realizarea unei asemenea imagini, consilierul PR trebuie să fie capabil să empatizeze, pînă în cele mai mici detalii cu felul de a fi al jurnalistului și să creeze un tot unitar de imagine în sistemul axiologic al acestuia. După ce toate aceste aspecte sînt puse la punct, asamblarea imaginii în stand va deveni doar o simplă formalitate. D) Consilierul PR trebuie să se gîndească și la conferințele de presă care au loc în timpul tîrgului. Aceste conferințe de
by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Science/1035_a_2543]
-
valabilitatea lor general-umană și în funcție de rolul istoric al valorilor în diferite etape istorice, mutația valorilor și receptarea lor practic-critică, semnificațiile lor date de diferite grupuri sociale în timpuri și locuri deosebite. Perspectiva asupra culturii sportive implică, în mod necesar, dimensiunea axiologică a culturii. Transformarea valorilor culturale în bunuri culturale și raportarea lor la baza economică și la tipul de relații socio-economice pe care se dezvoltă nu pot fi analizate decât într-o perspectivă socio-axiologică. Viziunea axiologică asupra culturii este la fel de necesară
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
implică, în mod necesar, dimensiunea axiologică a culturii. Transformarea valorilor culturale în bunuri culturale și raportarea lor la baza economică și la tipul de relații socio-economice pe care se dezvoltă nu pot fi analizate decât într-o perspectivă socio-axiologică. Viziunea axiologică asupra culturii este la fel de necesară cercetărilor și studiilor asupra culturii, ca și cea socială. Psihicul, ca determinare esențială a ființei umane, alături de cea socială, biologică și istorică, participă la remodelarea naturii prin receptarea și prelucrarea mesajelor primite, condiție a facultăților
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
lumea cea aievea, și, mai ales, lumea-nchipuirii, așa cum le numește Eminescu în Memento mori, cele două coordonate ale universului oricărui creator de frumos, ale căror date sunt tezaurizate aici, indiferent de locul pe care le așază în ierarhia sa axiologică ochiul comun. Aproape involuntar, când este abordată creația artistică a cuiva, consacrat drept critic literar, sunt actualizate în minte considerațiile lui Titu Maiorescu, din studiul Poeți și critici (1886), după care între natura poetului și natura criticului este o incompatibilitate
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
cu febre / e un ou cald de care se apropie copita, cu alte cuvinte, o matrice spirituală, de o fragilitate evidentă, supusă întâlnirilor, fie și tangențiale, cu contondența unei realități strivitoare, incapabilă să alcătuiască o ierarhie a lumii pe criterii axiologice sau, măcar, să deceleze adevăratele ei valori. Dubla identitate a lumii, asemenea fețelor lui Ianus (literele din biblii și, sub ele, mușuroaie de lut), îi induce eului liric, vorbind în numele său și al semenilor - și apelând, pentru aceasta, la persoana
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
pentru orice vizitator sensibil la faptele de civilizație ale acestui neam, pagini nemuritoare ale geniului creator, ale dorului de libertate și neatârnare. Ea simbolizează eforturi pornite din adâncuri de conștiință spre a înveșnici dragostea de frumos și de adevăr, sensibilitatea axiologică a unor cărturari de mare prestigiu precum Mitropoliții Varlaam și Veniamin Costachi care s-au identificat cu tot ceea ce a produs mai nobil acest generos popor atât în rarele sale clipe de liniște, cât și în cumplitele sale restriști. Fie
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
Sorin Titel din capitală, și tot aici am avut unul dintre prietenii cei mai dragi mie: "bucureșteanul" Mircea Nedelciu. De aceea suntem cu toții de acord cu ideea profesorului Mircea Martin după care, în cultură singura abordare cu putință în judecata axiologică este una de tip, să-i zicem, centralist, așadar nu avem a ne revendica pentru noi un soi de pășunism gata sa facă din provincie un alibi fata de ierarhiile valorice, cum se mai întâmplă prin mediile culturale provinciale, mediocre
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
Epuran (1975) formulează trei direcții în care se manifestă funcționalitatea educației fizice și sportului: 1. Funcție CONATIVĂ de satisfacere a condițiilor acționale, a trebuinței de mișcare (de care sînt legate și alte tendințe și trebuințe de ordin psihic). 2. Funcție AXIOLOGICĂ, de dezvoltare fizică și mentală a omului, exprimată în dezvoltarea fizică armonioasă, starea de sănătate și dezvoltare psiho-motrică. 3. Funcție INTEGRATIVĂ SOCIAL, funcție de sinteză (afirmare profesională, afiliere, comunicare, securitate, emulație). Urmărind opiniile specialiștilor în domeniu, putem spune că educația fizică
Metodica predării Educației Fizice și Sportului (ediția a II-a) by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]