10,353 matches
-
se dezvolta. Cele mai bune culturi premergătoare sunt cele care lasă în urmă un nivel bun de substanțe nutritive reziduale și au un efect înăbușitor asupra buruienilor. în multe privințe, stratul de iarbă, trifoi și lucernă sunt ideale, dar mineralizarea azotului poate fi rapidă atunci când se ară. Există unele dubii legate de faptul că, cultura de grâu poate prelua toamna suficient azot ca să prevină pierderile prin scurgeri, în special, pentru solurile ușoare, nisipoase. Dacă culturile de primăvară ar fi fezabile, ar
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
au un efect înăbușitor asupra buruienilor. în multe privințe, stratul de iarbă, trifoi și lucernă sunt ideale, dar mineralizarea azotului poate fi rapidă atunci când se ară. Există unele dubii legate de faptul că, cultura de grâu poate prelua toamna suficient azot ca să prevină pierderile prin scurgeri, în special, pentru solurile ușoare, nisipoase. Dacă culturile de primăvară ar fi fezabile, ar fi de preferat să se are primăvara, urmând cu o cultură precum cartoful și apoi grâul. Este potrivit ca grâul să
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
decât cel de toamnă din cauza distanței dintre culturile de cereale succesive. Dacă cultura de primăvară urmează unei culturi recoltate în toamnă, totuși, ar trebui folosit apoi un îngrășământ verde rezistent pentru a proteja solul și pentru a reduce scurgerea de azot. Există un argument cum că varietățile mai vechi crescute în condiții mai apropiate de cele ale agriculturii organice, se comportă mai bine în sisteme organice. Paiul lung care a contribuit la eliminarea lui din sistemele convenționale nu e o problemă
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
cum că varietățile mai vechi crescute în condiții mai apropiate de cele ale agriculturii organice, se comportă mai bine în sisteme organice. Paiul lung care a contribuit la eliminarea lui din sistemele convenționale nu e o problemă legată de disponibilitatea azotului. Stoppler(1988) a descoperit că producțiile mari din sistemele organice erau strâns legate de biomasa înaltă de deasupra solului și de producția de paie înalte și că acești factori erau asociați cu o dezvoltare și penetrare mai mare a rădăcinilor
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
ulterior, acoperirea foarte bună a suprafeței cu nămol. Porumbul se seamănă în luna aprilie iar la 5-6 zile de la semănat, terenul se poate grăpa deoarece germenii sunt la doi centimetri adâncime în sol. Lucrările ulterioare cu cultivatorul aerisesc solul, mineralizează azotul și ajută la menținerea sub control a buruienilor dintre rânduri. Buruienile de pe rând sunt încă o problemă importantă, deși se distrug prin prașilele dintre rânduri sau prin pliviri. Există o gamă largă de culturi potrivite pentru semănarea printre rândurile de
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
se distrug prin prașilele dintre rânduri sau prin pliviri. Există o gamă largă de culturi potrivite pentru semănarea printre rândurile de porumb. Astfel, trifoiul are un efect eficient în controlul buruienilor, concurează bine cu porumbul și fixează cantități mari de azot în sol. în general plantele care cresc repede fac față porumbului și suportă mai ușor umbrirea. Cultivarea împreună cu leguminoasele pentru boabe servește unui scop similar iar cercetările au arătat că această practică mărește producția totală în comparație cu porumbul și fasolea cultivate
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
practică, totuși este posibil să se cultive rapița în sistem organic. Dacă rapița ar fi inclusă într-o rotație organică, ea ar urma în mod ideal după trifoi sau alte culturi asemănătore care lasă în urmă un nivel ridicat de azot rezidual. La rândul ei rapița este o bună premergătore pentru cereale, deoarece rădăcinile ei extinse și recoltarea timpurie fac ca solul să poată fi foarte bine pregătit. Cerința cea mai mare de azot se înregistrează abia mai târziu, în primăvară
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
lasă în urmă un nivel ridicat de azot rezidual. La rândul ei rapița este o bună premergătore pentru cereale, deoarece rădăcinile ei extinse și recoltarea timpurie fac ca solul să poată fi foarte bine pregătit. Cerința cea mai mare de azot se înregistrează abia mai târziu, în primăvară și vară, când solul este mai activ din punct de vedere biologic iar substanțele nutritive sunt mineralizate. în această perioadă este necesară fertilizarea cu îngrășământ lichid. îngrășămintele trebuie distribuite cu grijă, deoarece împrăștierea
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
problemă, la fel ca și riscul contaminării cu fusarium pe solurile umede sau compacte. Soia este larg răspândită în multe părți ale lumii, printre care și România. Soiurile noi pot fi potrivite pentru Anglia, dar capacitatea lor de a fixa azotul este mai scăzută decât cea a fasolei de câmp și nu sunt o alternativă ideală. 2.2.8. Mazărea Mazărea este asociată de obicei cu terenurile variate de la nisipo-lutose până la luto-argiloase, cu fertilitate ridicată. Mazărea este recoltată ca o cultură
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
eficiența mai mare la cultivare și un control mai bun al bolilor și dăunătorilor se poate aplica si pentru aceste amestecuri. în plus amestecul de ovăz, orz și mazăre susține cultura de mazăre. Mai există un beneficiu privind fixarea de azot, lucru care poate duce la un conținut mai mare de proteine la cereale. 2.2.10. Lupinul Cultivarele moderne de lupin dulce nu mai conțin alcaloizi, fapt care permite ca această valoroasă leguminoasă să poată fi folosită cu succes în
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
evita adunarea buruienilor specifice culturilor de sfeclă care au semințe ce pot supraviețui mai mulți ani, chiar dacă nu sunt îngropate. Tehnicile de lucrări minime ale solului tind să aibă mai mult succes în controlarea acestei probleme. Un nivel ridicat al azotului rezidual și utilizarea fertilizatorilor poate reduce conținutul de zahăr, iar din această cauză sfecla pentru zahăr se cultivată mai degrabă după cereale decât după leguminoase perene și anuale. 2.2.13 Culturile furajere într-o fermă mixtă, într-o rotație
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
de fân necesare animalor din fermă. Leguminoasele sunt o componentă esențială a nutrețurilor în fermele organice, iar valoarea lor este din ce în ce mai mult recunoscută în agricultura convențională unde pajiștile de iarbă/trifoi oferă o alternativă necostisitoare pentru pajiști, care necesită mult azot. Abilitatea de fixare a azotului de către leguminoase este cel mai mare beneficiu adus de includerea lor în amestecuri, deoarece ele ajută la creșterea productivității speciilor de iarbă incluse și deasemenea, furnizează un nivel ridicat de fertilitate reziduală spre beneficiul culturilor
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
fermă. Leguminoasele sunt o componentă esențială a nutrețurilor în fermele organice, iar valoarea lor este din ce în ce mai mult recunoscută în agricultura convențională unde pajiștile de iarbă/trifoi oferă o alternativă necostisitoare pentru pajiști, care necesită mult azot. Abilitatea de fixare a azotului de către leguminoase este cel mai mare beneficiu adus de includerea lor în amestecuri, deoarece ele ajută la creșterea productivității speciilor de iarbă incluse și deasemenea, furnizează un nivel ridicat de fertilitate reziduală spre beneficiul culturilor ulterioare. Pajiștile bazate pe trifoiul
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
beneficiu adus de includerea lor în amestecuri, deoarece ele ajută la creșterea productivității speciilor de iarbă incluse și deasemenea, furnizează un nivel ridicat de fertilitate reziduală spre beneficiul culturilor ulterioare. Pajiștile bazate pe trifoiul alb pot fixa anual 150-200 kg azot la hectar și păscute sau conservate sunt baza unei producții de lapte și carne ridicate. Calitatea mâncării și digestibilitatea majorității leguminoaselor furajere destinate pășunatului sau conservării sunt foarte ridicate, trifoiul roșu având un conținut de proteine cuprins în medie între
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
o parte, iar pe de altă parte contribuie la combaterea eroziunii solului, deoarece menține terenul acoperit și au un control mai bun asupra buruienilor, bolilor și dăunătorilor. îngră șămintele verzi care cresc repede, cum ar fi muștarul sau rapița, conservă azotul, care în alte condiții s-ar putea pierde, în schimb descompunerea este foarte rapidă, având un efect mic asupra humusului din sol. Materialul proaspăt conduce chiar la un declin al substanțelor organice din sol, stimulând activitatea biologică a solului. îngrășămintele
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
mic asupra humusului din sol. Materialul proaspăt conduce chiar la un declin al substanțelor organice din sol, stimulând activitatea biologică a solului. îngrășămintele verz, care au o mare contribuție asupra humusului s-ar putea să nu elibereze așa de mult azot, așa că decizia cu privire la ce îngrășământ verde trebuie folosit depinde de prioritatea fermierului. în general, îngrășămintele verzi vor tinde să contribuie mai mult la valoarea nutritivă și mai puțin la fracțiunea stabilă a materiei organice din sol. îngrășămintele verzi pot, de
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
șămintele verzi oriunde există o pauză între culturile recoltate toamna și culturile semănate primăvara, iar pajiștile se seamănă printre ele dacă este posibil. De asemenea se pot folosi amestecuri de leguminoase pentru boabe pentru a ajuta la menținerea nivelurilor de azot, dacă se are în vedere concentrarea pe culturi destinate vânzării. Alte exemple de rotații arabile: c) Grâu, îngrășământ verde (trifoi anual/ iarbă/plante însilozabile), Porumb pentru siloz sau cartof/rădăcinoase, Orz, Amestecuri anuale de trifoi/ graminee furajere, Grâu, îngrășământ verde
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
ani; doi ani de cereale și un an de leguminoase (un amestec de fasole, trifoi roșu și alb, sau alte plante anuale). Leguminoasele sunt tăiate la intervale regulate în timpul sezonului de creștere și lăsate pe pământ. Această rotație furnizează suficient azot pentru culturile de cereale și asigură un nivel bun de control al buruienilor. Paiele sunt încorporate pentru a evita materia organică excesivă și pierderea potasiului. Problema acestei rotații o reprezintă menținerea viabilității ei financiare, în condițiile în care o treime
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
poate dovedi limitată și este puțin probabil să existe o fertilitate reziduală suficientă pentru următoarele două culturi de cereale pentru a minimaliza riscul paraziților la leguminose și problemele bolilor. Leguminoasele, precum lucerna și trifoiul roșu, pot fixa cantități mari de azot, dar într-un sistem fără șeptel ele nu au nici un folos real, altul decât conservarea sub forma fânului și apoi vândut. în această situație, cantități foarte mari de azot și potasiu sunt îndepărtate din fermă și este îndoielnic dacă acest
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
Leguminoasele, precum lucerna și trifoiul roșu, pot fixa cantități mari de azot, dar într-un sistem fără șeptel ele nu au nici un folos real, altul decât conservarea sub forma fânului și apoi vândut. în această situație, cantități foarte mari de azot și potasiu sunt îndepărtate din fermă și este îndoielnic dacă acest deficit poate fi susținut prea mult timp. în sfârșit paiele conțin cantități semnificative de potasiu , iar ținta ar fi întotdeauna reâncorporarea lor înapoi în sol, decât tentația de a
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
pentru siloz (ovăz și măzăriche) urmat de rapiță și măzăriche, Morcov, Ceapă, Mixturi de plante pentru siloz, Varză, sfeclă și porumb dulce. Cele două pauze (mixturi) fac posibil controlul buruienilor si dau solului posibilitatea de a respira. în această rotație, azotul disponibil de la amestecurile mai sus menționate este limitat, astfel încât culturile de legume vor depinde de îngrășământul sau gunoiul de grajd adus din altă parte. Altă rotație, din nou de la o fermă care are șeptel dar nu și culturi furajere, arată
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
asigurat în mare parte. Acest sistem este dependent de îngrășământ sau de alte substanțe nutritive aduse din alte părți ale fermei. Dacă pârloaga ar implica ca leguminoasele cu producție mare să fie tăiate și lăsate să putrezească, atunci stocul de azot ar fi mărit considerabil și ar putea să existe și alte beneficii în ceea ce privește înlocuirea materiei organice, permițând în același timp controlul buruienilor. CAPITOLUL III FERTILIZAREA CULTURILOR AGRICOLE 3.1. Ciclul nutrienților Principiul operării cu un sistem închis pentru fertilizarea culturilor
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
utilizării intrărilor de nutrienți din afara fermei, ca sursă pentru acoperirea pierderilor de nutrienți din interiorul sistemului organic. Nutrienții sunt constant scoși din fermă prin intermediul produselor acesteia, iar pierderile trebuie minimizate prin utilizarea proceselor de reciclare naturală și fixare biologică a azotului în sol. Un sol sănătos, biologic activ este baza acestui proces de reciclare, fiind necesară completarea cu materie organică a pierderilor de nutrienți înregistrate prin valorificarea recoltelor. Succesul acestei operații în sistemul organic presupune înțelegerea tuturor aspectelor legate de ciclul
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
în general foarte lentă, mai ales în cazul fosforului. Aceasta înseamnă că rădăcinile plantelor cresc în direcția zonelor unde există nutrienți. Rădăcinile plantei pot fi foarte active în acest proces, dar câteodată trebuie stimulate de prezența nutrienților, în special a azotului și fosforului pentru a se ramifica și explora noi areale. Fertilizarea de suprafață, când nutrienții rămîn cantonați aproape de suprafața solului, încurajează înrădăcinarea superficială a culturilor care astfel devin vulnerabile la condițiile nefavorabile de secetă. în sistemul fermei organice, pentru ca nutrienții
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
hidroponic. 3.1.5. Rolul leguminoaselor și ierburilor perene Maximalizarea ciclului intern al nutrienților și minimalizarea ieșirilor exterioare utilizînd un sistem organic este de regulă ușor de realizat în sistemul mixt de agricultură care utilizează leguminoase pentru intrările majore de azot și care presupune un ajutor considerabil pentru “inventarul viu” care reciclează alți nutrienți. Fertilitatea primară a solului este stadiul care trebuie construit preponderent în etapa din cadrul rotațiilor organice în care terenul este cultivat cu ierburi/trifoi peren care implică un
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]