2,854 matches
-
pedepsi el un asemenea comportament. În felul acesta, nimeni nu se mai juca în clasă, fiindcă ne era teamă că domnul Watkins ne va face și nouă ce-a făcut cu cărțile. În orice caz, într-o zi, la prânz, băiețelul care stătea lângă mine mi-a spus că era absolut convins că domnul Watkins va da foc oricui se va purta urât în clasa soției sale. După ce s-a împrăștiat zvonul acesta, doamna Watkins a avut cea mai liniștită clasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2063_a_3388]
-
capitală. Din ureche îi ieșea un șnur care-i atârna pe rochie. Una dintre femeile care au depus mărturie la cuvântarea lui Bobbie Lee Taylor în seara în care am fost și eu stătea în spate și vorbea cu un băiețel care era probabil al ei. Bruce, băiețelul la care m-a trimis tata în vizită, termina și el școala o dată cu mine. Am văzut-o pe mama lui în față, m-a văzut și ea pe mine și am început să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2063_a_3388]
-
care-i atârna pe rochie. Una dintre femeile care au depus mărturie la cuvântarea lui Bobbie Lee Taylor în seara în care am fost și eu stătea în spate și vorbea cu un băiețel care era probabil al ei. Bruce, băiețelul la care m-a trimis tata în vizită, termina și el școala o dată cu mine. Am văzut-o pe mama lui în față, m-a văzut și ea pe mine și am început să ne uităm unul la altul. Când tata
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2063_a_3388]
-
a uitat cu atenție la mine, cu ochii lui ca de stafidă holbați la mine. Pe asta nu o știai, nu-i așa? Nu știi de fapt așa multe cum crezi tu că știi. Nu știi despre băieții lui. Despre băiețeii lui, de fapt. A chicotit și s-a întins după sticla de whisky, împins de propria revelație să își toarne singur în pahar. —îi plac să fie numai buni. încă un râset pe nas. începea să îmi aducă aminte de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
dar totuși câtă bucurie resimțise după acceptarea ei! De Sabat, Feifel se afla din nou în sinagogă - tocmai sosiseră evrei din Rusia, care aveau nevoie de ajutor. Feifel a făcut cunoștință cu o tânără pianistă din Moscova, Tamara. Ea și băiețelul ei doreau să rămână în Suedia, dar fuseseră refuzați, trebuiau să părăsească imediat țara. - O să mă sinucid, a spus Tamara plângând. Feifel îi remarcase deja ochii verzi ca smaraldul. - Te voi ajuta, a spus Feifel precipitat. Și ca și cum n-ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
îi remarcase deja ochii verzi ca smaraldul. - Te voi ajuta, a spus Feifel precipitat. Și ca și cum n-ar fi fost de ajuns, a adăugat: - Mă căsătoresc cu tine! - Mulțumesc! a răspuns Tamara și ochii mai mici, tot de smarald, ai băiețelului ei s-au umplut de lumină. Tamara a primit imediat adresa și numărul de telefon al lui Feifel. După asta, el a părăsit în grabă sinagoga. Ajuns în stradă, și-a spus: „Ești nebun, Feifel, de ce ai cerut-o de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
încă o dată, cu vădită amărăciune, că eșuase cu tot ce făcuse în viață. Avea nouăzeci de ani bătuți pe muchie, dar se simțea plin de jar sărind cele câteva trepte care duceau la camera lui de lucru, exact ca un băiețel sprinten pus pe șotii. Era scund și avea acea chelie care amintea catolicilor pe călugării lor. Se îmbrăca în fiecare dimineață cu veston și cravată, foarte elegant, ca și cum ceva neașteptat trebuia să aibă loc în fiecare zi. Se putea spune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
mai aveam nici o dorință trupească, dar mă simțeam pradă unei încăpățânări amare și durerii fierbinți a celui care a fost refuzat pe nedrept și care nu se poate întoarce acasă înfrânt. Cunoșteam din copilărie acest sentiment dificil. Pe când eram un băiețel în clasa I, în clasa noastră a venit un elev nou care mi-a plăcut foarte mult. Suferind încă de pe atunci de timiditatea în manifestarea propriilor stări sufletești, nu știam cum să mă apropii de acest elev și cum să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
care mi-a plăcut foarte mult. Suferind încă de pe atunci de timiditatea în manifestarea propriilor stări sufletești, nu știam cum să mă apropii de acest elev și cum să mi-l fac prieten. Într-o zi, în timpul micului dejun, pe când băiețelul respectiv își scotea pachețelele și-și desfăcea chifla, dorind să încep relațiile noastre cu o glumă, mă apropiai de el și mă prefăcui că vreau să-i smulg din mână chifla. Spre mirarea mea, însă, nou-venitul se feri speriat, se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
viteză de deplasare acceptabilă și totodată să mențină mașina pe drum. Fiind noapte, oglinda retrovizoare nu îl ajuta aproape deloc și fu nevoit să o regleze astfel încât să vadă bancheta din spate. Acolo, nevastă-sa, Ileana, adormise strângând la piept băiețelul lor de numai un an. Din când în când, Cristi își arunca privirea în oglindă ca să se asigure că acolo, în spate, totul este în ordine. Niciodată nu-i plăcuse să circule noaptea. Iar dacă mai și ploua, drumul se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
îi refuza pe colegii care îl mai invitau la o ieșire cu băieții. Aveau un copil bun și cuminte. Cristi auzise că sugarii plâng mult, mai ales noaptea și nu îi lasă pe părinți să doarmă. Nu era cazul lor, băiețelul era liniștit și nu le făcuse niciodată probleme. Seamănă cu taică-său, se lăuda Cristian oricui stătea să-l asculte, e cuminte și ascultător, ca și mine. Ileana se mulțumea să dea din cap aprobator și să zâmbească înțelegător: Sigur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
în timpul zilei și apoi pe seară. Pentru Toma era o enigmă ce pot să discute două femei atât de mult la telefon dar ridica indiferent din umeri, văzându-și soția atât de fericită după ce stătea de vorbă cu maică-sa. Băiețelul creștea frumos și sănătos. Era un copil normal, de loc bolnăvicios și nu plângea mai mult decât alți copii, ba dimpotrivă. Asta până în urmă cu o săptămână. De atunci începuse să fie agitat. Plângea aproape toată noaptea și nu se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
meu, Întocmai cum mi-o notasem acolo, pe un spațiu de cîteva alineate, era atît de densă, Încît, În sprijinul aceluia care o citea, apărea deodată, ca-ntr-o vrajă, lumina soarelui care Învăluia priveliștea, apoi brusc schimbarea imaginii. Un băiețel de trei ani În dogoarea soarelui, pe o cărăruie de munte, era cu bunicul dinspre mamă, iar ceva mai În jos, În planul al doilea și al treilea -, ca să zic așa, se zăreau armatele, intendența, jandarmii; se auzeau salve de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
dacă-mi aduc bine aminte, suna cam așa: „Aceștia vor fi cei mai frumoși ani din viața lui“. Urmau apoi imagini condensate ale copilăriei, reduse, ca să spun așa, la semne ideografice: numele Învățătorului, ale colegilor, „cei mai frumoși ani“ ai băiețelului În succesiunea anotimpurilor; chipul radios pe care șiroiau picăturile de ploaie, scalda la rîu, datul cu săniuța pe dîmbul troienit, vînătoarea de păstrăvi, ca apoi imediat - sau În același timp, dacă așa ceva este posibil - Întoarcerea ostașilor de pe cîmpurile de luptă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
radios pe care șiroiau picăturile de ploaie, scalda la rîu, datul cu săniuța pe dîmbul troienit, vînătoarea de păstrăvi, ca apoi imediat - sau În același timp, dacă așa ceva este posibil - Întoarcerea ostașilor de pe cîmpurile de luptă europene, bidonul din mînuțele băiețelului, masca de gaze cu vizorul spart, de la marginea drumului. Și din nou nume, biografii. Întîlnirea văduvului Marko cu viitoarea lui nevastă, Sofia Rebrać originară din Komogovina, alaiul nunții, În chiuituri, În goana cailor, cu fîlfîit de steaguri și cocarde colorate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
Și din nou nume, biografii. Întîlnirea văduvului Marko cu viitoarea lui nevastă, Sofia Rebrać originară din Komogovina, alaiul nunții, În chiuituri, În goana cailor, cu fîlfîit de steaguri și cocarde colorate, ceremonialul schimbării verighetelor, hora și cîntul În bătătura bisericii, băiețelul e acum În costum de sărbătoare, cu cămașă albă și cu o crenguță de rozmarin la rever. Aici, În carnetul meu, scrie doar „Kraljevčani“, dar de fapt este o perioadă căreia Enciclopedia i-a rezervat mai multe paragrafe dense, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
carnetul meu, scrie doar „Kraljevčani“, dar de fapt este o perioadă căreia Enciclopedia i-a rezervat mai multe paragrafe dense, cu nume și date, fiind notat chiar momentul trezirii, ora la care cucul din perete anunța scularea de dimineață, cînd băiețelul tresărea năuc din somn. SÎnt trecute numele birjarilor, numele vecinilor pe care-i condusese pînă la poartă, portretul domnului Învățător și vorbele adresate de acesta noii mame a băiețelului, povețele preotului, spusele celor rămași la hotarul satului, cînd el le-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
ora la care cucul din perete anunța scularea de dimineață, cînd băiețelul tresărea năuc din somn. SÎnt trecute numele birjarilor, numele vecinilor pe care-i condusese pînă la poartă, portretul domnului Învățător și vorbele adresate de acesta noii mame a băiețelului, povețele preotului, spusele celor rămași la hotarul satului, cînd el le-a mai făcut odată cu mîna În semn de rămas bun. Nu cred că lipsește ceva, n-a scăpat nimic; nici priveliștea drumului, nici nuanța cerului, iar inventarul gospodăriei lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
nici numele autorilor vechilor manuale și cărți de citire pline de Învățăminte Înduioșătoare, povești moralizatoare și parabole biblice. Fiecare perioadă din viață, fiecare eveniment, toate fuseseră Înregistrate, fiecare pește prins În undiță, fiecare pagină citită, numele fiecărei plante culese de băiețel. Iată-l acum pe tata adolescent, prima lui pălărie, prima lui plimbare cu trăsura În zorii zilei. Iată și cîteva nume de fete, iată cuvintele cîntecelor care se cîntau pe atunci, și textul unei scrisori de dragoste, și ziarul pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
casă îl izbi tăcerea nepământeană și la început crezu că e părăsită. Apoi o văzu pe Ata. Ședea pe vine în șopronul care-i slujea de bucătărie, având grijă de o supă care fierbea într-o oală. Lângă ea un băiețel se juca fără zgomot în noroi. Ata nu-i zâmbi doctorului. — Am venit să-l văd pe Strickland. — Am să mă duc să-i spun. Se duse până la casă, urcă cele câteva trepte care duceau la verandă și intră. Dr.
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
de deasupra capului. Tăcerea era intensă. Cu un oftat de ușurare ajunse în sfârșit la căsuța nevopsită, acum într-un hal îngrozitor de dărăpănare și neîngrijire. Dar și aici era aceeași tăcere insuportabilă. Urcă până în prag, și la vederea lui un băiețel care se juca nepăsător la soare tresări și se îndepărtă în fugă. Pentru el orice străin era un dușman. Dr. Coutras avu senzația că băiețelul îl iscodește pe furiș dindărătul unui copac. Ușa era larg deschisă. Strigă, dar nu-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
Dar și aici era aceeași tăcere insuportabilă. Urcă până în prag, și la vederea lui un băiețel care se juca nepăsător la soare tresări și se îndepărtă în fugă. Pentru el orice străin era un dușman. Dr. Coutras avu senzația că băiețelul îl iscodește pe furiș dindărătul unui copac. Ușa era larg deschisă. Strigă, dar nu-i răspunse nimeni. Păși înăuntru. Bătu la o ușă, dar din nou nici un răspuns. Răsuci clanța și intră. Mirosul care-l întâmpină agresiv îi întoarse stomacul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
ușor tristă. Unicul său copil a fost purtat În pântece Într-un anotimp lânced și a venit pe lume Într-o zi de primăvară, În nouăzeci și șase. La cinci ani, pentru ea Amory era deja un Însoțitor agreabil. Un băiețel cu părul castaniu și ochi mari, frumoși, care, pe măsură ce creștea, Îi stăteau tot mai bine, cu o minte ageră, imaginativă, și o Înclinație spre hainele extravagante. Între patru și zece ani a făcut țara, Împreună cu maică-sa, de la Coronado, unde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
o formă ușoară, aproape contagioasă, de tuberculoză. Micul necaz i-a convenit, iar mai târziu l-a folosit drept ingredient al atmosferei ce o Înconjura - mai ales după câteva Înghițituri dintr-un mirabil elixir. Așa se face că, În vreme ce alți băieței bogați, mai mult sau mai puțin norocoși, se răzvrăteau Împotriva guvernantelor pe plaja de la Newport sau primeau scatoalce și erau supravegheați ca să citească din Fă și Îndrăznește sau din Frank pe Mississippi, Amory Îi mușca pe groomii Îngăduitori de la hotelul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
legănându-se, șușotind și Împingându-se unul pe altul jos. Pe urmă mai este și o nebună de fată căreia nu-i stau ochii În cap - a produs o imitație teribilă - și care vorbește cumva dur cu Însoțitoarea. — Ești un băiețel așa de amuzant! s-a minunat Myra. — Ce vrei să spui? Amory, simțindu-se În sfârșit pe teren sigur i-a acordat imediat atenție. — O... mereu spui lucruri deșuchiate. De ce nu vii mâine la schi, cu Marylyn și cu mine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]