2,818 matches
-
Cora Irineu, ALA, 1922, 105; Camil Petrescu, „Scrisori bănățene” de Cora Irineu, RVVR, 1924, 4; Sadoveanu, Cărți, I, 164-165; Perpessicius, Opere, II, 101-103, 261-262; Iorga, Ist. lit., II, 335; Predescu, Encicl., 445; Petre Pascu, Cuvânt înainte, în Cora Irineu, Scrisori bănățene, Timișoara, 1975, 5-17; Șerban, Ispita, 223-225; Veronica Porumbacu, „Scrisori bănățene”, RL, 1975, 31; D.M. [Dumitru Micu], „Scrisori bănățene”, CNT, 1975, 33; Ungureanu, Imediata, I, 8-28; Kalustian, Simple note, IV, 49-62; Dicț. scriit. rom., II, 637; Constantin Beldie, Memorii. Caleidoscopul unei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287619_a_288948]
-
Cora Irineu, RVVR, 1924, 4; Sadoveanu, Cărți, I, 164-165; Perpessicius, Opere, II, 101-103, 261-262; Iorga, Ist. lit., II, 335; Predescu, Encicl., 445; Petre Pascu, Cuvânt înainte, în Cora Irineu, Scrisori bănățene, Timișoara, 1975, 5-17; Șerban, Ispita, 223-225; Veronica Porumbacu, „Scrisori bănățene”, RL, 1975, 31; D.M. [Dumitru Micu], „Scrisori bănățene”, CNT, 1975, 33; Ungureanu, Imediata, I, 8-28; Kalustian, Simple note, IV, 49-62; Dicț. scriit. rom., II, 637; Constantin Beldie, Memorii. Caleidoscopul unei jumătăți de veac în București (1900-1950), pref. P. Leonăchescu, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287619_a_288948]
-
164-165; Perpessicius, Opere, II, 101-103, 261-262; Iorga, Ist. lit., II, 335; Predescu, Encicl., 445; Petre Pascu, Cuvânt înainte, în Cora Irineu, Scrisori bănățene, Timișoara, 1975, 5-17; Șerban, Ispita, 223-225; Veronica Porumbacu, „Scrisori bănățene”, RL, 1975, 31; D.M. [Dumitru Micu], „Scrisori bănățene”, CNT, 1975, 33; Ungureanu, Imediata, I, 8-28; Kalustian, Simple note, IV, 49-62; Dicț. scriit. rom., II, 637; Constantin Beldie, Memorii. Caleidoscopul unei jumătăți de veac în București (1900-1950), pref. P. Leonăchescu, București, 2000, passim. V.D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287619_a_288948]
-
din ziarul „Tribuna” de la Sibiu. Cântecele bătrânești culese sunt transcrise cu deosebită grijă de a respecta întocmai textul obținut de la informator. Însă, din dorința de a le face mai accesibile, culegătorul a preferat să renunțe la particularitățile fonetice ale graiului bănățean. Cântecelor vechi, C. le recunoaște nu numai o valoare poetică, ci și una lingvistică. Din prefață se rețin câteva detalii asupra împrejurărilor în care s-au cules baladele, a ocaziilor în care acestea se cântă, precum și observații privind melodiile cântecelor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286414_a_287743]
-
una dintre puținele culegeri de balade întocmite metodic la acea vreme. SCRIERI: Mijloace de înaintare, Budapesta, 1904. Culegeri: Balade poporale, Caransebeș,1899. Repere bibliografice: Gh. T. Niculescu-Varone, Folkloriștii români, „Izvorașul”, 1940, 2; Bârlea, Ist. folc., 306-307; I. Bălan, Un folclorist bănățean: Avram Corcea, în Actele simpozionului dedicat reciprocităților iugoslavo-române în domeniul literaturii populare, Pancevo, 1974, 103-112; Dicț. lit. 1900, 216. L.Bd.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286414_a_287743]
-
la viața literară pragheză, în apropierea lui Franz Kafka, în contact cu Franz Werfel , Willy Hass și Paul Kornfeld, în zona de influență a lui Rainer Maria Rilke, modelul de neegalat al încercărilor ei poetice. În urma căsătoriei cu un comerciant bănățean se mută în 1913 la Timișoara, intrând în relații cu oamenii de litere din acest oraș (Franz Xaver Kappus, Franz Liebhard, Franyó Zoltán). Atrasă de opera poetică a lui Ady Endre, traduce din versurile acestuia. În anul 1950 se stabilește
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287721_a_289050]
-
Vasiliu, Adnotări fulgurante, DL, 1995, 16; Vasile Dan, Un poet de la „Hestia”, „Arca”, 1995, 10-12; Robert Șerban, Cartea poetului, O, 1996, 3; Radu Ciobanu, Construcții lirice, „Rostirea românească”, 1996, 7-8; Ion Marin Almăjan, Este dragostea o pasăre de pradă?, „Renașterea bănățeană”, 1996, 1 838; Berca, Dicț. scriit. bănățeni, 138-139; Gheorghe Mocuța, „Dragoste și alte păsări de pradă”, „Arca”, 1997, 1-3; Rodica Opreanu, Capcanele limbajului, „Orient latin”, 1997, 12; Valeriu Drumeș, „Ziua tip vagon”, ALA, 1997, 379; Dan Silviu Boerescu, „Cavalerul după-amiezii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289571_a_290900]
-
Dan, Un poet de la „Hestia”, „Arca”, 1995, 10-12; Robert Șerban, Cartea poetului, O, 1996, 3; Radu Ciobanu, Construcții lirice, „Rostirea românească”, 1996, 7-8; Ion Marin Almăjan, Este dragostea o pasăre de pradă?, „Renașterea bănățeană”, 1996, 1 838; Berca, Dicț. scriit. bănățeni, 138-139; Gheorghe Mocuța, „Dragoste și alte păsări de pradă”, „Arca”, 1997, 1-3; Rodica Opreanu, Capcanele limbajului, „Orient latin”, 1997, 12; Valeriu Drumeș, „Ziua tip vagon”, ALA, 1997, 379; Dan Silviu Boerescu, „Cavalerul după-amiezii”, „ArtPanorama”, 1999, 14; Al. Florin Țene, „Cavalerul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289571_a_290900]
-
1965). Și-a luat doctoratul în filologie în 1976. În 1990 devine profesor la Facultatea de Jurnalistică a Universității din Timișoara. Pentru o scurtă perioadă de timp (1990-1991) a fost și directorul Teatrului Național din Timișoara. A colaborat la „Scrisul bănățean” („Orizont”), „Echinox”, „Viața românească”, „România literară”, „Caiete critice” ș.a. Debutează cu însemnări critice în „Scrisul bănățean” (1963). Sporadic, la începutul activității publicistice, a semnat cu numele Dan Cornavin. Editorial, debutul său îl constituie aparatul critic la Povestea vorbei de Anton
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287057_a_288386]
-
Jurnalistică a Universității din Timișoara. Pentru o scurtă perioadă de timp (1990-1991) a fost și directorul Teatrului Național din Timișoara. A colaborat la „Scrisul bănățean” („Orizont”), „Echinox”, „Viața românească”, „România literară”, „Caiete critice” ș.a. Debutează cu însemnări critice în „Scrisul bănățean” (1963). Sporadic, la începutul activității publicistice, a semnat cu numele Dan Cornavin. Editorial, debutul său îl constituie aparatul critic la Povestea vorbei de Anton Pann, ediție apărută în 1967. Continuă cu traduceri din Paul Valéry și Francis Carco. Fidel muncii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287057_a_288386]
-
primi în coloanele sale cele mai bune scrieri originale ce va găsi în deosebitele jurnaluri românești. Așadar foaia noastră va fi un repertoriu general al literaturei românești, în carele ca într-o oglindă se vor vede scriitori moldoveni, munteni, ardeleni, bănățeni, bucovineni, fieștecarele cu ideile sale, cu limba sa, cu chipul său. Urmînd unui asemine plan, Dacia nu poate decît să fie bine primită de publicul cetitor. Cît pentru ceea ce se atinge de datoriile redacției, noi ne vom sili ca moralul
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
în 1906, continuând să colaboreze susținut la un număr relativ mare de periodice, între care „Drapelul” (Lugoj), „Izvorașul”, „Șezătoarea”, „Foaia diecezană” (Caransebeș), „Tudor Pamfile”, „Neamul românesc”, „Conștiința națională” (Craiova). Publică, între 1925 și 1933, numeroase broșuri cuprinzând culegeri de folclor bănățean, dintre care majoritatea în colecția „Biblioteca folcloristică a Banatului”, al cărei director era. În zona acelorași preocupări se situează și două studii de dimensiuni mai mari, Graiul bănățean (I-II, 1926-1934) și Studii asupra folclorului bănățean (I, 1930). Prima lucrare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286443_a_287772]
-
Craiova). Publică, între 1925 și 1933, numeroase broșuri cuprinzând culegeri de folclor bănățean, dintre care majoritatea în colecția „Biblioteca folcloristică a Banatului”, al cărei director era. În zona acelorași preocupări se situează și două studii de dimensiuni mai mari, Graiul bănățean (I-II, 1926-1934) și Studii asupra folclorului bănățean (I, 1930). Prima lucrare se ocupă de „dialectul bănățean” și conține și un glosar cuprinzând explicarea unui mare număr de termeni regionali. Cea de a doua intenționează o abordare a morfologiei și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286443_a_287772]
-
cuprinzând culegeri de folclor bănățean, dintre care majoritatea în colecția „Biblioteca folcloristică a Banatului”, al cărei director era. În zona acelorași preocupări se situează și două studii de dimensiuni mai mari, Graiul bănățean (I-II, 1926-1934) și Studii asupra folclorului bănățean (I, 1930). Prima lucrare se ocupă de „dialectul bănățean” și conține și un glosar cuprinzând explicarea unui mare număr de termeni regionali. Cea de a doua intenționează o abordare a morfologiei și esteticii folclorului din zona de vest a țării
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286443_a_287772]
-
colecția „Biblioteca folcloristică a Banatului”, al cărei director era. În zona acelorași preocupări se situează și două studii de dimensiuni mai mari, Graiul bănățean (I-II, 1926-1934) și Studii asupra folclorului bănățean (I, 1930). Prima lucrare se ocupă de „dialectul bănățean” și conține și un glosar cuprinzând explicarea unui mare număr de termeni regionali. Cea de a doua intenționează o abordare a morfologiei și esteticii folclorului din zona de vest a țării, cu referiri la principalele direcții tematice și cu prezentarea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286443_a_287772]
-
comedia într-un act Trei pălării de damă de Paul Siraudin și A. Brentano (1926) și Tălmăciri din liricii germani contimporani (1926), o antologie mediocră din versurile a 63 de poeți germani. SCRIERI: Cântecele mele, I-II, București, 1922-1924; Graiul bănățean, I-II, Timișoara, 1926-1934; Priveliști și reverii, Timișoara, 1929; Studii asupra folclorului bănățean, I, Timișoara, 1930; Câteva note despre inducția poetică, Timișoara, 1930; Scriitorul bănățean Mihail Gaspar, Craiova, 1930; Astrale, Craiova, 1931; Muguri, Craiova, 1935; De prin secoli..., Craiova, 1936
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286443_a_287772]
-
Brentano (1926) și Tălmăciri din liricii germani contimporani (1926), o antologie mediocră din versurile a 63 de poeți germani. SCRIERI: Cântecele mele, I-II, București, 1922-1924; Graiul bănățean, I-II, Timișoara, 1926-1934; Priveliști și reverii, Timișoara, 1929; Studii asupra folclorului bănățean, I, Timișoara, 1930; Câteva note despre inducția poetică, Timișoara, 1930; Scriitorul bănățean Mihail Gaspar, Craiova, 1930; Astrale, Craiova, 1931; Muguri, Craiova, 1935; De prin secoli..., Craiova, 1936; Peisagii și simfonii, Craiova, 1936; Din viața scriitorilor, I-II, București, [1937]; Monografia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286443_a_287772]
-
din versurile a 63 de poeți germani. SCRIERI: Cântecele mele, I-II, București, 1922-1924; Graiul bănățean, I-II, Timișoara, 1926-1934; Priveliști și reverii, Timișoara, 1929; Studii asupra folclorului bănățean, I, Timișoara, 1930; Câteva note despre inducția poetică, Timișoara, 1930; Scriitorul bănățean Mihail Gaspar, Craiova, 1930; Astrale, Craiova, 1931; Muguri, Craiova, 1935; De prin secoli..., Craiova, 1936; Peisagii și simfonii, Craiova, 1936; Din viața scriitorilor, I-II, București, [1937]; Monografia satului Lisaura (în colaborare cu Gh. Mihuță), Suceava, 1939; Activitatea poetică a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286443_a_287772]
-
1925; Basme, istorioare, legende și anecdote, București, 1926; Balade, Timișoara, 1927; Basme și istorioare, Timișoara, 1927; Doine și romanțe, Balade, legende, strigături la joc, Timișoara, 1927; Legende, Timișoara, 1927; Snoave, Timișoara, 1927; Anecdote din popor pentru popor, Timișoara, 1928; Balade bănățene, Craiova, 1938; Ghicitorile bănățene, Craiova, 1941; Anecdote, snoave, legende, Craiova, f.a. Traduceri: Paul Siraudin și A. Brentano, Trei pălării de damă, București, 1926; Tălmăciri din liricii germani contemporani, Timișoara, 1926. Repere bibliografice: Perpessicius, Opere, XII, 518; Al. Bran-Lemeni, „Astrale”, „Năzuința
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286443_a_287772]
-
și anecdote, București, 1926; Balade, Timișoara, 1927; Basme și istorioare, Timișoara, 1927; Doine și romanțe, Balade, legende, strigături la joc, Timișoara, 1927; Legende, Timișoara, 1927; Snoave, Timișoara, 1927; Anecdote din popor pentru popor, Timișoara, 1928; Balade bănățene, Craiova, 1938; Ghicitorile bănățene, Craiova, 1941; Anecdote, snoave, legende, Craiova, f.a. Traduceri: Paul Siraudin și A. Brentano, Trei pălării de damă, București, 1926; Tălmăciri din liricii germani contemporani, Timișoara, 1926. Repere bibliografice: Perpessicius, Opere, XII, 518; Al. Bran-Lemeni, „Astrale”, „Năzuința” (Brașov), 1931, 3-6; Traian
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286443_a_287772]
-
cu povestirea Duminică la tropice (1968) în revista „Orizont”, iar editorial cu volumul de proze scurte Să arunci cu pietre în soare (1974). Volumul de debut aduce în fața cititorului o lume pe care au explorat-o literar și alți scriitori bănățeni (Virgil Birou, Sorin Titel). Comunitățile rurale din zona de munte a Banatului evidențiază un specific care își pune amprenta pe caracterele personajelor și face ca întâmplările mărunte și aparent nesemnificative să fie învestite cu semnificații majore. Prozatorul alege eroi care
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285605_a_286934]
-
alcătuiește din jocul amintirii și al rememorării, fiecare personaj fiind o oglindă în care autorul însuși se poate reflecta, purtând cu sine memoria și istoria unei întregi colectivități. B. îmbină tehnici ale noului roman cu o bună tradiție a prozei bănățene. Reportajele sale sunt impregnate de lirism și abordează subiecte locale. SCRIERI: Să arunci cu pietre în soare, București, 1974; Anotimp al ninsorilor albastre, București, 1975; Semințele dimineții, București, 1976; Ierni peste tei, București, 1978; Orele orașului Arad (în colaborare), București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285605_a_286934]
-
de nivel universitar prin hrisovul de organizare a învățământului dat de voievodul Mihail Sturza la 8 noiembrie 1840. Cele trei facultăți recomandate erau de filosofie, de legi și de teologie. Facultatea de Legi, care îi avea printre profesori pe juristul bănățean Damaschin Bojinca, a fost închisă în 1848 și reorganizată prin Așezământul Școalelor, dat în 1851 de domnitorul Grigore Ghica. Steagul acestei instituții s-a păstrat, având inscripția „Facultatea de Dritu din Iassi 6 Octomvri 1855”, și a adunat sub însemnele
[Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
Karl Brunner Europa Haus (Austria), 2001 - Munca (București), 1988 - Neue Banater Zeitung (Timișoara), 1985 - Neuer Weg (București), 1973, 1988 - Noi Tinerii (Reșița), 1990 - Noul Val (Reșița), 25 octombrie 2004 - Orizont (Timișoara), 1988 - Prima Oră (Timișoara), 2002 - Reflex (Reșița), 2000 - Renaștera bănățeană (Timișoara), 1993, 1994 - Revista noastră (Reșița), 1993 - Revista Artei Naive (Reșița), 1993, 2002 - Scânteia (București), 1972, 1981 - Sud Vestul (Reșița), 2005, 2006 - Timpul (Reșița),1991-1993, 1995, 1998, 2000, 2001, 2002, 2003, 2004, 2005, 2006 - Tinerii (Reșița), 1991 Albume și cataloage
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
București, Reșița, Pitești, Iași, Botoșani și peste premiul II (1985) și III (1986)...... Lucrările poartă aceeași marcă a determinărilor cromatice în tușe vesel-tragice, recuperarea unor tipologii ale tradiției în secvențe dominate de ideea naivă, de exprimarea voluntaristă a vieții satului bănățean de munte." Ionel Bota scriitor și critic „O bijuterie de biserică, suită pe un măr uriaș. Credința însăși pare să se bazeze pe fructul cunoașterii." Nicolae Sârbu scriitor și ziarist Costel Iftinchi Pășind prin artă Artistul Pășind prin artă, călcând
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]