978 matches
-
măreț în faimoasa cultură ciocoiască. și așa un Manole trei fasole, cercetător de făcătură într-o cultură de maculatură a zăpsit mișelia și l-a dat pe goarnă pe lotru. Mai este și un profesor de filozofie de prin părțile Bărăganului, care, suferind nevolnicul de insolație și prostie siderală, a devenit repede pupincuristul magistrului făcîndu-se părtaș la această nelegiuire criminală. Le zic acestor culturnici de trei parale și ace-lea bortilite/chioare și o apă de closet, că acținnea lor este
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
1952) ; Nepoții gornistului (1953) ; Brigada lui Ionuț, Răsare soarele (1954) ; Desfășurarea, Directorul nostru, Alarmă în munți (1955) ; Nufărul roșu, Pe răspun‑ derea mea (1956) ; La Moara cu noroc, Râpa dracului, Citadela sfărâmată, Vultur 101, O mică întâmplare, Erupția (1957) ; Ciulinii Bărăganului, Bijuterii de familie (1958) ; Viața nu iartă, Mingea (1959) ; Valurile Dunării, Furtuna (1960) Evoluții cinematografice Prin naționalizarea mijloacelor de producție (11 iunie 1948), trec în proprietatea statului comunist companiile de producție cinematografică, sălile de cinema, laboratoarele de prelucrare a peliculei
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
Ionuț, Alarmă în munți, Vultur 101). - Închiaburirea, îmburghezirea unor membri ai noilor conuceri, stopată la timp de comuniști cinstiți și responsabili ( Desfășurarea, Directorul nostru, O mică întâmplare). - Decadența orânduirii burghezo-moșierești, inevitabilitatea destrămării ei sub asaltul vremurilor noi (Nepoții gornistului, Ciulinii Bărăganului, Citadela sfărâmată, Bijuterii de familie). - Individualismul sortit eșecului în fața vieții și muncii în colectiv (Nufărul roșu, Pe răspunderea mea). În intervalul de relativ dezgheț de după moartea lui Stalin și strângerea din nou a șurubului după 1956, chiar și conducerea superioară
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
literare publicate, verificate, trecute deja prin filtrul cenzurii : Moara cu noroc (I. Slavici), Citadela sfărâ‑ mată (H. Lovinescu), Pasărea furtunii (P. Dumitriu), O mică întâmplare (Sütő András), Ora H (Nicuță Tănase), Vultur 101 (Nicolae Tăutu), Două lozuri (I.L. Caragiale), Ciulinii Bărăganului (Panait Istrati), Viața nu iartă (Al. Sahia) etc. Cele câteva scenarii originale acceptate sunt două comedii benigne până la inepție (Alo ?... ați greșit numărul !, Băieții noștri), un film de acțiune montană (Avalanșa), o poveste pedagogică despre nevoia de comunism și comuniști
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
Cerul începe la etajul III (1967) 115, 193 Cerul n‑are gratii (1963) 111, 115 Cine are dreptate? (1990) 234 Cine mă strigă? (1980) 192, 196, 243 Ciocolată cu alune (1979) 192, 196 Citadela sfărâmată (1957) 61, 68, 70 Ciulinii Bărăganului (1958) 61, 68 Civilization (1916) 26 Clanul sicilienilor (Le Clan des Siciliens) (1969) 189 Clasa muncitoare merge în paradis (La classe operaia va in paradiso) (1971) 188 Clipa (1979) 192 Clipa de răgaz (1985) 234, 244 Codin (1963) 115 Columna
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
glosează pe tema divinității, a idealului, a sensului vieții etc. Pătrunderea nu îi lipsește lui N. și nici cultura, destul de bogată, încât atunci când își strunește pornirile retorice și când izbutește o focalizare a gândului (ca în Stânca, Pârâul, Marea, Lebăda, Bărăganul) îl anticipează pe Panait Cerna. Dintre tălmăciri, reușite sunt cele, destul de numeroase, din Lenau, îndeosebi ciclul Cântec de pădure, de nefericitul poet german apropiindu-l o afinitate profundă. SCRIERI: Poezii postume, București, 1921; Poezii, pref. Ion Petrovici, București, 1944. Repere
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288371_a_289700]
-
populația regatului românesc era relativ omogenă din punct de vedere etnic, cea cu care avea de-a face statul maghiar era mult mai eterogenă. Violența ideologică a fost similară de ambii versanți ai Carpaților, în Panonia ca și în câmpia Bărăganului. Ce a diferit a fost supliciul identitar al naționalităților minoritare supuse violenței naționalizării uniformizatoare, mult amplificat în Ungaria datorită compoziției caleidoscopice etnic a populației. Statul român, devenit România Mare în dauna unei Ungarii frustrate în urma Trianonului, avea să își ia
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Semnificația Ardealului (1944), evocare a trăsăturilor unei generații și caldă pledoarie pentru valoarea notelor definitorii ardelenești prezente în specificul etnic românesc. Câteva dintre articolele publicate în reviste (de pildă, Orașe dunărene, 1939) conțin, în sinteză, idei din eseul neterminat Spațiul Bărăganului, proiectat de B. ca studiu complementar la Spațiul mioritic (care-i este dedicat), pentru a releva semnificațiile spațiului de câmpie în complexul de trăsături ale mentalului românesc. După 1960, în evocările și interpretările sale revin cu insistență figuri spirituale determinante
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285599_a_286928]
-
Ileana Băncilă, Brăila, 1994; Duhul sărbătorii, București, 1996; Copilărie și miracol brăilean, Brăila, 1996; Corespondență Vasile Băncilă-Basil Munteanu, îngr. Zamfir Bălan, Brăila, 1997; C. Rădulescu-Motru, îngr. Ileana Băncilă, Constanța, 1997; Filosofia vârstelor, îngr. și introd. Ileana Băncilă, București, 1997; Spațiul Bărăganului, îngr. Dora Mezdrea, București, 2000; Vasile Băncilă-Lucian Blaga. Corespondență, îngr. Dora Mezdrea, București, 2001; Artă și cunoaștere, îngr. Dora Mezdrea, București, 2002; Opere, îngr. Dora Mezdrea, Brăila, 2003. Repere bibliografice: Vrabie, Gândirismul, 325-330; N. Bagdasar, Istoria filosofiei românești, București, 1941
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285599_a_286928]
-
mai mult de plante mustoase decât de flori gingașe, mai mult de reptile decât de vietăți paradisiace. Lexicul e pe măsura reprezentărilor: cuvinte dure, pământoase, bolovănoase, colțuroase, zgrunțuroase, țepoase, deseori clocotitoare, vuitoare. Frecvente sunt neaoșismele suculente, regionalismele cu înfățișare de bărăgan bălărios și bulgăros. În versurile din cărțile următoare provincialismele se răresc, fără a dispărea. Cu asemenea material poetul compune pregnante gravuri, de proporții, cu priveliști când statice, precum cele din Pe muntele Obârșia, unde „zănoage găunoase cu ochiuri de zăpadă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
contururile priveliștilor tind să devină lichide, masivitatea cedează supleței, sculpturalul face loc picturalului. Poetul preferă acum linia zveltă, unduitoare, peisajul campestru și marin. Versului clasic i se substituie adesea cel polimetric liber. Cu această - în parte - nouă tehnică, V. zugrăvește bărăgane învăluite în umbrele înserării (Bărăgan în amurg), șesuri și coline (Dobrogea-n amiază de vară, În cimitirul turcesc din Mangalia), autumnale (Plâns de toamnă, Toamna la baltă, După cules, Făurăria toamnei), marine (Haitele mării, Efigii marine), uneori în tablouri de-
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
Dobrogea-n amiază de vară, În cimitirul turcesc din Mangalia), autumnale (Plâns de toamnă, Toamna la baltă, După cules, Făurăria toamnei), marine (Haitele mării, Efigii marine), uneori în tablouri de-a dreptul memorabile, în verde, albastru și aur, precum imaginea Bărăganului topit în azur: „În aur de pojarnic și spumă de scumpie, / Rostogolind apusul la margini de pământ, / Își joacă Bărăganul talazu-i de câmpie / Cu iezere de ierburi zănatice în vânt”. Foarte izbutite sunt o seamă de invernale, icoane în argint
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
toamnei), marine (Haitele mării, Efigii marine), uneori în tablouri de-a dreptul memorabile, în verde, albastru și aur, precum imaginea Bărăganului topit în azur: „În aur de pojarnic și spumă de scumpie, / Rostogolind apusul la margini de pământ, / Își joacă Bărăganul talazu-i de câmpie / Cu iezere de ierburi zănatice în vânt”. Foarte izbutite sunt o seamă de invernale, icoane în argint, ca Iarnă scitică, Colind uitat, Iarna de altădată sau Gânduri de iarnă. Orientat spre idilic, spre bucolic, spre stilizare, poetul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
Macedonski, St. O. Iosif. Proza este prezentă în două ipostaze, fie apar fragmente scurte, precum Emil Gârleanu, În timpul fericit al copilăriei mele, Al. T. Stamatiad, Simfonie tristă ș.a., fie se reproduc fragmente din scrieri consacrate, cum se întâmplă cu Stepa Bărăganului din Pseudo- cynegeticos de A. I. Odobescu și cu paginile din Viața la țară de Duiliu Zamfirescu. În foileton apar piesele Cocoșul negru de Victor Eftimiu și Ultima zi de Caton Theodorian. Cronica literară este susținută de Ionescu-Caion, care se referă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287726_a_289055]
-
prăpăstii negricioase Cu zgomote și urlet ce umple de fior. El caută "poezia ce muge ca furtuna", biciuind pe tirani, iar neliniștea blazată a lui Childe Harold se preface la el într-o ardoare valahă de explorație pe munte, bălți, bărăganuri: Dar sufletul meu vecinic spre negre țărmuri zboară, El vrea mișcări, sensații de-acele ce doboară Și-n lupte ne târăște cu-a soartei vijelii, Întocmai ca vulturul ce nu vrea câmpul verde, Câmpia înflorită... o lasă, și se pierde
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
nebăgare de seamă, pasagii traduse din texte străine, spre a se denunța la urmă. Ca artist, Odobescu este, în linia lui Eliade, un peisagist al imensității prăfoase melancolice, un Th. Rousseau român, câmpia munteană impunîndu-i o astfel de viziune. Descrierea Bărăganului rămâne mereu inimitabilă, cu toată sărăcia de detalii, prin aerul de măreție surprins prin câteva pete definitiv patinate. N. FILIMON Caracterele romanului popular sunt de la primele pagini evidente în Ciocoii vechi și noi de N. Filimon (1819-1865). Scriitorul are un
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
franc împrumutat plecă la treburile sale. C. SANDU-ALDEA C. Sandu-Aldea (1874-1927) e un diletant care-și propune să descrie viața din satele depărtate de "orașele în care s-a încuibat maimuțăreala idioată a unei vieți străine de sufletul romînesc". Șesurile Bărăganului, regiunea mlăștinoasă a Dunării sunt descrise cu o vie percepție. Nuvelele aduc tot oameni aprigi: hoți de cai, hoți de porci, dezertori, vechili. Continuând idei din Lipitorile satului și Tănase Scatiu, Sandu-Aldea a căutat să expună în Două neamuri lupta
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
încetat să bată Și clipa netrăită a înghețat pe el. Dar prin iatac adesea te-apucă și te fură Miresmele cosite a florilor de fân, Păstrate sub răcoarea pânzetului de in. Înlocuindu-se havuzurile cu balta și pășunile franceze cu Bărăganul, căpătăm o pictură superioară de-un impresionism fumuriu și dezolat ca al pânzelor lui Andreescu. Seara la Miorcani aduce aminte, prin vastitatea orizontului, de Zburătorul: Ritmic lanuri nesfârșite mișcând valul lor de spice, Îl pornesc din capul zării ca să-l
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
aprigă: Străbunii mei vânjoși, cu tulnice și ghioage, Pe aici și-or fi păscut cirezile blajine, Cioporul de mioare bălane, herghelia, Pe-aici, pe unde azi gem grelele tractoare. Mai cu seamă el este un poet al ierburilor tari de bărăgan pe care le evoacă în toate tonurile și al vieții aspre cîmpenești: Da: am crescut cu macii și strugurii pe câmp. Da: mai păstrez, ca iarba, și-acum, sub pleoape rouă. Da: m-am scăldat în râul cu cânepi la
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
teritoriu mai vast și mai arid. Alecsandri nu l-a ocolit, versurile sale se deschid În chip frecvent spre „dulcea liniște” a șesului. Însă șesul fără hotare precise nu mai este un spațiu atît de securizant ca lunca. Imensitatea, pustietatea Bărăganului deprimă pe poet: „Pe cea cîmpie lungă a cărei tristă zare Sub cer, În fund, departe, misterios dispare, Nici casă, nici pădure, nici rîu răcoritor, Nimic nu-nveselește pe bietul călător. Pustietatea goală sub arșița de soare În patru părți
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
mănăstirile lor. De exemplu, Drumul Făgărașului de mai târziu, cobora la Târgoviște și urma valea Ialomiței până la Târgul de Floci sau Piua-Pietrii. Exceptând acești factori, reprezentarea din copilărie a monahului dobrogean corespunde unui relief de câmpie, deschis vânturilor potrivnice ale Bărăganului. În Prefața scrisă la Epistola către Succesus a Sfântului Chiril al Alexandriei, tradusă în latinește, Dionisie Exiguul aduce un adevărat elogiu oamenilor și meleagurilor din care s-a ridicat: „Poate pare lucru nou celor neștiutori că Scythia, care se arată
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
pronunța ferm pentru ameliorarea contactelor dintre cele două state: "să înlăturăm tot ce poate stânjeni îmbunătățirea relațiilor. Noi am luat măsuri și vom mai lua". Aceste măsuri constau în principal în permiterea reîntoarcerii etnicilor sârbi și germani deportați în câmpia Bărăganului și despăgubirea acestora pentru suferințele și deposedările pricinuite de către regim (Moraru în Cătănuș, Buga: 2006, 198). În plan ideologic însă, situația se prezenta cu totul altfel. Iugoslavii erau acuzați că insistă asupra diferențelor existente între diferitele căi de "construire a
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
Județul BRĂILA *Font 8* --------------------------------------------------------------------------------------------- IMOBILUL Denumirea Adresa ------------------------------------------------ Nr. circumscripției imobilului Numărul Suprafață Suprafață terenului, crt. sanitare (localitatea) de inventar desfășurată a exclusiv suprafață veterinare actuale M.F.P. clădirii (mp) ocupată de clădire (mp) --------------------------------------------------------------------------------------------- 0 1 2 3 4 5 --------------------------------------------------------------------------------------------- 1. C.S.V. Bărăganul Bărăganul 34.238 198 352 2. C.S.V. Bertestii Bertestii 34.239 243 1.404 de Sus de Sus 3. C.S.V. Ciocile Ciocile 34.240 198 1.442 4. C.S.V. Grădiștea Grădiștea 34.243 135 6.000 5. C.S.V. Ianca Ianca
EUR-Lex () [Corola-website/Law/169432_a_170761]
-
BRĂILA *Font 8* --------------------------------------------------------------------------------------------- IMOBILUL Denumirea Adresa ------------------------------------------------ Nr. circumscripției imobilului Numărul Suprafață Suprafață terenului, crt. sanitare (localitatea) de inventar desfășurată a exclusiv suprafață veterinare actuale M.F.P. clădirii (mp) ocupată de clădire (mp) --------------------------------------------------------------------------------------------- 0 1 2 3 4 5 --------------------------------------------------------------------------------------------- 1. C.S.V. Bărăganul Bărăganul 34.238 198 352 2. C.S.V. Bertestii Bertestii 34.239 243 1.404 de Sus de Sus 3. C.S.V. Ciocile Ciocile 34.240 198 1.442 4. C.S.V. Grădiștea Grădiștea 34.243 135 6.000 5. C.S.V. Ianca Ianca 34
EUR-Lex () [Corola-website/Law/169432_a_170761]
-
Brașov 38.647 158 18. C.S.V. Râșnov Râșnov 38.646 186 Județul BRĂILA IMOBILUL Denumirea Adresa Numărul Suprafața Nr. circumscripției imobilului de inventar desfășurată crt. sanitare (localitatea) M.F.P. a clădirii veterinare (m,) actuale ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 0 1 2 3 4 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 1. C.S.V. Bărăganul Bărăganul 34.238 198 2. C.S.V. Berteștii Berteștii de Sus 34.239 243 de Sus 3. C.S.V. Ciocile Ciocile 34.240 198 4. C.S.V. Grădiștea Grădiștea 34.243 135 5. C.S.V. Ianca Ianca 34.245 198 6. C.S.V. Salcia Tudor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/162618_a_163947]