976 matches
-
precipitații” cele în care se înregistrează cantități ≥ 1,0 mm. Numărul mediu anual de zile cu precipitații variază pe teritoriul țării între sub 100 și 200. Cele mai puține astfel de zile (<100) se înregistrează în estul Dobrogei și centrul Bărăganului. În regiunile de câmpie din sud, Podișul Bârladului și extremitatea vestica a Câmpiei Aradului, numărul anual de zile cu precipitații se ridică la 125 iar în Câmpia și Dealurile Vestice, Podișul Transilvaniei, în Subcarpați și Piemontul Getic, în Subcarpații Moldovei
Clima României () [Corola-website/Science/304777_a_306106]
-
a unor lucrări hidrotehnice de ansamblu au fost proiecte întocmite cu mijloace proprii de diferiți ingineri români. Dintre acestea se pot menționa studiile pentru îndiguirea luncii Dunării ale Prof. Anghel Saligny și studiile unui canal magistral din Siret pentru irigarea Bărăganului al Prof. Alexandru Davidescu. Deși aceste studii nu se ocupau de problemele de ansamblu ale unor bazine hidrografice, prin mărimea teritoriilor studiate și prin complexitatea problemelor abordate ele depășeau cadrul unor proiecte având ca obiect rezolvarea unor probleme locale. Privite
Planuri de amenajare a apelor din România () [Corola-website/Science/305586_a_306915]
-
mai mari din sudul țării sunt: Jiu, care străbate cele două bazine carbonifere, Petroșani și Rovinari-Motru; Oltul, care ferăstruiește Carpații în mai multe defilee; Argeșul, care traversează Muntenia în diagonală, iar afluentul sau, Dâmbovița, trece prin București; Ialomița, care străbate Bărăganul de la vest la est. În estul țării, Șiretul adună mari afluenți din Carpați (între care Moldova, Bistrița, Buzăul) și din Podișul Moldovei (Bârladul), înregistrând, aproape de vărsarea în Dunăre, cel mai mare debit al râurilor interioare; Prutul e cel mai mare
Hidrografia României () [Corola-website/Science/314602_a_315931]
-
Ciulinii Bărăganului este un film românesc din 1957 regizat de Louis Daquin și Gheorghe Vitanidis. Scenariul este scris de Alexandru Struțeanu, Antoine Tudal și Louis Daquin, pelicula fiind o ecranizare a romanului cu același nume al lui Panait Istrati. Filmul a fost
Ciulinii Bărăganului (film) () [Corola-website/Science/314083_a_315412]
-
Tudal și Louis Daquin, pelicula fiind o ecranizare a romanului cu același nume al lui Panait Istrati. Filmul a fost inclus în cinemateca cinematografiei românești. A fost nominalizat la premiile Festivalului de la Cannes, secțiunea "scenariu și dialog" în 1958. Ciulinii Bărăganului se concentrează pe motive și obiceiuri ale satului românesc, în perioada răscoalelor de la începutul secolului. Povestea lui Matache începe odată cu venirea toamnei, când în câmpia Bărăganului ciulinii smulși de vânt se lasă purtați pe drumuri și copiii pornesc în cursa
Ciulinii Bărăganului (film) () [Corola-website/Science/314083_a_315412]
-
fost nominalizat la premiile Festivalului de la Cannes, secțiunea "scenariu și dialog" în 1958. Ciulinii Bărăganului se concentrează pe motive și obiceiuri ale satului românesc, în perioada răscoalelor de la începutul secolului. Povestea lui Matache începe odată cu venirea toamnei, când în câmpia Bărăganului ciulinii smulși de vânt se lasă purtați pe drumuri și copiii pornesc în cursa ciulinilor. După obicei, copiii satului pleacă în lume sa își înfrunte destinul. Matache va pleca, după aflarea veștii morții tatălui sau; în drumul sau asistă la
Ciulinii Bărăganului (film) () [Corola-website/Science/314083_a_315412]
-
sau 78-80 t/ha masă verde. În Republica Moldova, iarba de sudan se mai numește și "sudanca". Schimbările climaterice, care afectează România, și începutul [[deșert]]ificării unor zone din județele Buzău și Ialomița, implică o regândire a structurii culturilor din [[Câmpia Bărăganului]]. Deoarece porumbul și grâul sunt culturi care nu rezistă la secetă prelungită, este posibil ca în viitor să se cultive iarba de Sudan sau [[mei]]ul ca plante furajere, care sunt mai rentabile decât culturile tradiționale, fapt ce ar permite
Iarbă de Sudan () [Corola-website/Science/314112_a_315441]
-
pamat, nisip, sticla, scame, celule de piele moartă, acarieni, si multe alte particule pierdute și spulberate în jur. Praful ajunge peste tot și poate el este componentă de bază a Bucureștiului. Proveniență lui este dublă. Provine din marea Câmpie a Bărăganului, dovadă a eroziunii pământului și deșertificării. Dar provine și din tranșeele șantierelor care pustiesc măruntaiele capitalei. Blocurile, străzile, acoperișurile sale nu mai sunt privite printr-o peliculă sepia care să îi confere o prețiozitate falsă. Nicolae Comănescu reușește să redea
Nicolae Comănescu () [Corola-website/Science/314922_a_316251]
-
satisfacă cerințele de apă ale irigațiilor. Cu toate ca Hotărîrea Consiliului de Miniștri Nr. 1182 din 13 noiembrie 1950 care aprobă realizarea Lacului Izvorul Muntelui enumeră, printre obiectivele proiectului "combaterea inundațiilor și a secetei de-a lungul văii Șiretului și în nordul Bărăganului, dezvoltarea culturilor agricole intensive, bazată pe folosirea irigațiilor și energiei electrice în vederea stabilirii unei recolte stabile și abundente, și pregătirea condițiilor pentru pregătirea unei arii de navigație între Moldova și Dunăre". Este de remarcat, ca în acea perioadă zona de
Canalul Siret–Bărăgan () [Corola-website/Science/319895_a_321224]
-
folosirea irigațiilor și energiei electrice în vederea stabilirii unei recolte stabile și abundente, și pregătirea condițiilor pentru pregătirea unei arii de navigație între Moldova și Dunăre". Este de remarcat, ca în acea perioadă zona de irigat din Siret se limită la Bărăganul de nord, situat între râul Siret și răul Buzău și că navigația era avută în vedere în lungul Șiretului. Hotărîrea nu menționa în mod specific un canal Siret-Bărăgan. Totuși, în anii următori nu s-au luat măsuri pentru realizarea obiectivelor
Canalul Siret–Bărăgan () [Corola-website/Science/319895_a_321224]
-
nu mai era de actualitate. Utilizarea resurselor de apă ale bazinului Siret au fost analizate în perioada 1959-1962 în cadrul Planului de Amenajare al bazinului Siret și apoi al Planului Național de Amenajare a Apelor din România. Studiile referitoare la irigarea Bărăganului au fost reluate în perioada 1969-1972 în cadrul Institutului de Cercetări și Proiectări pentru Gospodărirea Apelor (ICPGA) și a Institutului de Studii și Proiectări pentru Îmbunătățiri Funciare (ISPIF) de Andrei Filotti pentru partea de gospodărire a apelor și de Leonida Caraiani
Canalul Siret–Bărăgan () [Corola-website/Science/319895_a_321224]
-
pentru lacurile de acumulare ale sistemului de irigații de pe Mostiștea nu au fost prevăzute amplasamente pentru ecluze, iar amplasamentul lacului de acumulare de pe Ialomița a fost deplasat amonte de confluenta cu Prahova, făcând imposibilă utilizarea lui pentru tranzitarea debitelor spre Bărăganul Central. Execuția canalului dinspre Siret spre Bărăgan a fost amânată, fiind reluată abia mult mai tarziu, în 1986. În anul 2012 erau realizați 20 de kilometri din proiect.
Canalul Siret–Bărăgan () [Corola-website/Science/319895_a_321224]
-
netrimisa, adresată lui Romain Rolland. Acesta este avertizat și îi răspunde imediat încurajându-l să urmeze carieră să de scriitor. Povestirea "Chira Chiralina" a fost publicată în 1923 cu o prefață semnată chiar de Romain Rolland. A publicat românele: Ciulinii Bărăganului, "Leș Récits d'Adrien Zograffi" („Poveștile lui Adrian Zograffi”). Nicolae Iorga nu l-a apreciat deloc pe Panait Istrati. Într-un interviu luat de Ioan Massoff și apărut în ziarul "Rampă" din 12 noiembrie 1924, Iorga declară: În 1927 a
Panait Istrati () [Corola-website/Science/297617_a_298946]
-
rezultând un eseu de sine-stătător (de unde și titlul, de o subtilă ironie, "Pseudokynegeticos" - „Fals tratat de vânătoare”). Simulând improvizația (dar de fapt opera este atent elaborată) autorul asociază, într-un savuros sistem de digresiuni, peisaje (printre care faimosul tablou al Bărăganului), savante dispute filologice (despre denumirea graurilor și a sturzilor în limbile romanice), mostre de critică de artă (comparația dintre "Diana cu ciuta" de la Muzeul Luvru și "Diana" lui Goujon), un basm cult și numeroase referințe literare, muzicale, plastice, ba chiar
Alexandru Odobescu () [Corola-website/Science/297620_a_298949]
-
și de capitală înlesnește legăturile cu întreaga țară și cu Europa. Toate aceste elemente conferă Brăilei accesibilitate și deschiderea către întreaga țară. În ciuda faptului că este dominat de câmpie, relieful Județului Brăila este divers și interesant. Peste întinsa Câmpie a Bărăganului numeroase forme se constituie în relief: mici movile, adâncituri care păstrează apa, dune de nisip, largi confluențe ale râurilor, meandre, ostroave, grinduri. Ele conferă acestor ținuturi unicitate și un farmec aparte. Fluviul Dunărea și râurile care străbat teritoriul județului au
Județul Brăila () [Corola-website/Science/296652_a_297981]
-
sârbi" și 3 "ceangăi" plus câte un tătar, ceh, slovac, croat și armean. 27 au alte etnii, iar 7 nu și-au declarat etnia. Suprafața totală a județului Călărași, de 5,088 km², face parte din partea de sud a câmpiei Bărăganului. face parte din bazinul hidrografic al fluviului Dunăre, pricipalul curs de apă al județului. Alte cursuri de apă importante sunt: râul Argeș, care se varsă în Dunăre la Oltenița, râul Dâmbovița, care se varsă în Argeș la Budești și salba
Județul Călărași () [Corola-website/Science/296654_a_297983]
-
oraș în județul Buzău, Muntenia, România, format din localitățile componente Căldărăști și (reședința). Are o populație de de locuitori (2011). Economia locală este predominant agricolă. Orașul Pogoanele este așezat în Câmpia Română, în partea central-sudică a județului Buzău, în cadrul Câmpiei Bărăganului de Mijloc. Orașul este așezat la intersecția drumurilor Urziceni-Brăila (drum ce face legătura între DN2 și DN2B) și DN2C care leagă Buzău de Slobozia. Orașul este situat la aproximativ de municipiul Buzău, iar partea sa sudică este străbătută de linia
Pogoanele () [Corola-website/Science/297097_a_298426]
-
care conduce la irigarea mai ales în timpul vegetației plantelor cultivate. Cantitatea medie anuală de precipitații atmosfrice este de . Cantitatea medie în periada caldă este de iar cea din perioada rece, de , iar grosimea stratului de zăpadă este de . Caracteristica zonei Bărăganului este lipsa acută de precipitații în anumite sezoane ale anului, care conduce la un mare deficit de umezeală în sol. Localitatea se caracterizează din punct de vedere geomorfologic ca fiind amplasată conform hărții geologice pe formațiuni cuaternare, predominant fiind nisipul
Pogoanele () [Corola-website/Science/297097_a_298426]
-
pe formațiuni cuaternare, predominant fiind nisipul de dună, acoperite cu o pătură de loess cu o grosime de . Din punct de vedere al reliefului, orașul Pogoanele este situat în totalitate în zona de câmpie. Relieful zonei face parte din Câmpia Bărăganului, subunitatea Câmpul Pogoanele, întinzându-se până la Valea Călmățui. Suprafața câmpiei este relativ plană, cu zone foarte largi, ridicate sau coborâte, rezultate în special în urma acumulărilor eoliene. Din loc în loc pe suprafața câmpiei au apărut mici crovuri formate prin prăbușiri locale
Pogoanele () [Corola-website/Science/297097_a_298426]
-
cosași, greieri. Solurile predominante în zona localității Pogoanele sunt cernoziomurile, acestea fiind cele mai fertile soluri din România. Cele mai răspândite sunt cernoziomurile levigate, urmate spre sudul zonei de cernoziomurile ciocolatii și castanii. Ca resurse ale subsolului, amplasat în Câmpia Bărăganului, orașul Pogoanele dispune de structură de gaze în orizontul geologic C. Satul Pogoanele s-a înființat în anul 1853, după ce Costea Musceleanu, proprietarul moșiilor Caragele și Țuguiatu a început să vândă țăranilor clăcași de pe moșie câte 5 pogoane de pământ
Pogoanele () [Corola-website/Science/297097_a_298426]
-
industrie a dus la concentrarea ei în anumite zone și a lăsat regiuni întregi ale României să rămână în urmă cu dezvoltarea economică. Agricultura românească a fost impulsionată prin utilarea cu mașini agricole achiziționate din țările din vestul dezvoltat. Câmpia Bărăganului, care era o întinsă stepă, a fost colonizată și cultivată, devenind cel mai însemnat grânar al Europei. Grâul românesc era vândut în afară, împreună cu alte culturi, ca porumbul, sfecla de zahăr și cartoful. Tratatul comercial cu Austro-Ungaria, semnat în 1875
Regatul României () [Corola-website/Science/297113_a_298442]
-
pe malul drept al râului Buzău, la contactul sau limitele a trei mari subunități ale Câmpiei Române: Câmpia piemontană a Râmnicului (la nord și nord vest), câmpia de subsidență a Buzăului (la vest și sud vest) și câmpia Brăilei sau Bărăganul de Nord (la est și sud est). Din punct de vedere administrativ, orașul Făurei se află așezat în vestul județului Brăila, la o distanță de 60 km de municipiul Brăila, la 40 km de municipiul Râmnicu Sărat, 40 km de
Făurei () [Corola-website/Science/297215_a_298544]
-
mult mai mare în zona de deal și de munte, zonele de câmpie din Muntenia fiind foarte puțin populate datorită vastelor păduri ale Teleormanului și ale Vlăsiei care se întindeau de la râul Olt până pe teritoriul Bucureștiului de astăzi și a Bărăganului, în care predomina la acea vreme vegetația de stepă care se termina brusc spre sud cu întinderi de nisipuri mișcătoare apoi mlăștinoase în jurul Dunării. Muntenia este regiunea din sudul României care a format împreună cu Oltenia principatul medieval al Țării Românești
Muntenia () [Corola-website/Science/296691_a_298020]
-
dovezi că în acea perioadă au intrat în conflict cu romanii și nici nu există urme că deplasarea lor s-ar fi desfășurat către limesul roman. Sunt însă suficiente dovezi clare ca au străbătut în raidurile lor de pradă câmpiile Bărăganului și Buzăului și că romanii au înființat pentru ei o episcopie la Silistra. Conflictul deschis al goților cu romanii s-a declanșat mai degraba după trecerea goților peste Dunăre și acceptarea lor temporară ca federați. Aurelian încheie un tratat cu
Muntenia () [Corola-website/Science/296691_a_298020]
-
este arestat prima dată. Deși este eliberat după câteva luni, continuă să fie urmărit de regimul comunist și după o nouă detenție (perioada în care este adus și la Canal) i se fixează domiciliu obligatoriu în câteva sate din câmpia Bărăganului. Este arestat a treia oară, în anul 1957, și plimbat prin mai multe închisori până în anul 1964. De la eliberarea din detenție și până la pensionare va lucra ca simplu muncitor pe diverse șantiere de construcții. S-a stins din viață, fulgerător
Nicolae Caratană () [Corola-website/Science/318002_a_319331]