1,481 matches
-
nevoie de o metodă clară care să îndrepte intelectul spre cunoaștere. Metoda aleasă de Bacon este metoda inductivă. În Novum Organum se realizează două lucruri: cenzura imaginarului prin eliminarea idolilor și reconstrucția acestuia printr-o nouă metodă. Cenzura realizată de Bacon și surprinsă de noi este una inițiatică. Purificarea realizată prin cenzură este asemenea unei morți și renașteri în universul gnoseologic. Tot acest demers seamănă cu mitul lui Acteon povestit de Giordano Bruno. Aici este descrisă aventura omului în încercarea sa
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
la sfâșierea omului de către propriile sale mijloace de cunoaștere. Adevărul nu poate fi văzut (iar în cazul lui Acteon nu era vorba de adevăr, ci numai de o reflexie a acestuia) decât prin autosacrificare, prin moarte și renaștere 71. La Bacon, pentru a putea cunoaște realitatea trebuie să renunțăm la vălurile ce acoperă adevărul, văluri fabricate de propriul nostru intelect. Renunțarea la ele este un act de sacrificiu, căci ele sunt parte integrantă a omului, a ego-ului său. Omul trebuie să
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
propriul nostru intelect. Renunțarea la ele este un act de sacrificiu, căci ele sunt parte integrantă a omului, a ego-ului său. Omul trebuie să renunțe la ceea ce ține de lumesc pentru a putea descoperi știința adevărată. Ceea ce îl separă pe Bacon de Renaștere este fuga după realitate, după sensibil și nu caută adevărul la nivelul ideii, al rațiunii pure. Căutarea realului în zona sensibilului va deveni un laitmotiv al întregii științe moderne. Indiferent de metoda aplicată, indiferent de curentul din filosofie
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
nevoie de o astfel de cenzură pentru a putea găsi "noua realitate", "adevărata natură". Cenzura era necesară pentru a putea schimba o imagine asupra realității cu alta, mai apropiată de real, adevărată. În jocul cenzurii și al construcției imaginarului științific Bacon și idolii săi au jucat un rol esențial. Prin el s-a cenzurat o veche imagine și s-a început construcția unei imagini noi. Putem concluziona că Francis Bacon realizează o cenzură totală a imaginarului eliminând toate sursele erorii. Dar
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
de real, adevărată. În jocul cenzurii și al construcției imaginarului științific Bacon și idolii săi au jucat un rol esențial. Prin el s-a cenzurat o veche imagine și s-a început construcția unei imagini noi. Putem concluziona că Francis Bacon realizează o cenzură totală a imaginarului eliminând toate sursele erorii. Dar, deoarece aceste surse sunt identificate cu anumite modalități de percepție a realității, iar cei patru idoli acoperă în mod sistematic toate posibilitățile de cunoaștere, nu mai rămâne nici un element
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
medievale. Cenzura acestei metode începe încă din perioada medievală când o parte dintre concepțiile privind lumea, dar și o parte a metodelor sunt marginale în relație cu filosofia aristotelică. Aici trebuie amintite direcții cum ar fi cea a lui Roger Bacon care punând accentul pe experiență dezvoltă o filosofie a naturii pornind de la principii empirice, gândirea lui Duns Scotus, unde găsim primele elemente ale unei inducții incomplete, nominalismul lui Occam, direcția lui Raimund Lullus, și nu în cele din urmă gândirea
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
realizată de către Petrus Ramus. Toate acestea încearcă să regăsească construcția metodică necesară modificării imaginii despre lume, astfel că secolul al XVII-lea se află în plină încercare de reformă metodică. Între cele mai cunoscute, dar sunt cele realizate de către Francis Bacon și René Descartes, metode acceptate ca fundament pentru modernitate. Aceștia neagă în mod deschis modalitate de a face știință de până la ei, încercând să o modifice, lucru care reprezintă o cenzură a unui imaginar inacceptabil din punctul de vedere al
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
lucru care reprezintă o cenzură a unui imaginar inacceptabil din punctul de vedere al omului modern. Construcția realității trebuia făcută printr-o nouă metodă căci altfel schimbarea ar fi fost una de suprafață, fondul rămânând același. 2.4.1. Francis Bacon și necesitatea unei noi metode După ce Francis Bacon realizează o cenzură totală privind modalitățile noastre de cunoaștere, el se oprește și asupra unei cenzuri particulare, cea a metodei. Este indiscutabil că filosoful englez nu a fost agnostic, ci dimpotrivă considera
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
inacceptabil din punctul de vedere al omului modern. Construcția realității trebuia făcută printr-o nouă metodă căci altfel schimbarea ar fi fost una de suprafață, fondul rămânând același. 2.4.1. Francis Bacon și necesitatea unei noi metode După ce Francis Bacon realizează o cenzură totală privind modalitățile noastre de cunoaștere, el se oprește și asupra unei cenzuri particulare, cea a metodei. Este indiscutabil că filosoful englez nu a fost agnostic, ci dimpotrivă considera că există o cale de urmat și nu
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
de a dezvolta o imagine asupra lumii pornind de la "nimicul" realizat prin cenzură. Chiar dacă ai o direcție de urmat este absolut necesară și cunoașterea drumului metodic. Fără o metodă concretă nu pot obține rezultate reale astfel că, până atunci, considera Bacon, descoperirile cu adevărat importante sunt puține la număr și s-au făcut întâmplător. De aceea este nevoie de un ajutor pentru cei ce o cercetează: "Nici mâna singură, nici intelectul lăsat în voia lui, nu pot prea mult; lucrarea se
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
aceștia încercau să pună ordine în mental și nu în științe, deoarece omul era considerat centrul universului, iar cunoașterea rațională ca fiind singura eficientă. Erau metode care țineau numai de rațiune, fără consecințe asupra științelor empirice. Nici încercările empiriste, consideră Bacon, nu au avut un real succes. El critică toate aceste direcții pentru ineficiență: "Căci empiricii, după exemplul furnicilor, adună doar faptele și nu se folosesc decât de experiența dobândită; raționaliștii, dimpotrivă, după exemplul păianjenilor, țes pânze după propria lor închipuire
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
propune trebuia să depășească limitările celor două tradiții. El vrea să folosească și răbdarea furnicii pentru a observa natura și a strânge informații, dar și să țeasă o "pânză teoretică" pe baza acestor experiențe dobândite. Albina este exemplul ales de Bacon pentru a arăta modul în care trebuie să acționeze un om de știință: "Albina ne reprezintă o dreaptă cale de mijloc de urmat: ea adună sucul mierii din florile câmpului, ca și din cele ale grădinilor, dar în același timp
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
din experiențele mecanice, ci o face să suporte în inteligență modificări și schimbări"75. Metoda baconiană este o combinare între metoda experimentală și inducția incompletă, care duce la descoperirea legilor (formelor) universale cu care lucrează știința. Când vorbește despre experiment Bacon dă câteva sfaturi și își ia măsuri de precauție. El recomandă ca experimentele să nu se mai facă în modul în care se făceau până la el, urmărindu-se natura la suprafață, ci să pătrundă în adâncimea ei pentru a-i
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
domeniul logicii tradiționale și el nu încearcă să realizeze o reformă a aristotelismului. El dezvoltă o metodologie științifică iar, punând bazele unei noi epistemologii. Scopul metodei sale era descoperirea formelor, de a cerceta adevărata natură. Logica clasică studia rațiunea, pe când Bacon dorește să studieze natura. Metoda sa este doar un instrument al intelectului, iar folosirea sa duce la cunoașterea formelor. Bacon reproșează logicii clasice faptul că cercetează doar operația, fără a fi interesată de rezultatul final. Datorită acestui proces, fără a
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
bazele unei noi epistemologii. Scopul metodei sale era descoperirea formelor, de a cerceta adevărata natură. Logica clasică studia rațiunea, pe când Bacon dorește să studieze natura. Metoda sa este doar un instrument al intelectului, iar folosirea sa duce la cunoașterea formelor. Bacon reproșează logicii clasice faptul că cercetează doar operația, fără a fi interesată de rezultatul final. Datorită acestui proces, fără a pune sub semnul întrebării ipotezele inițiale logica nu face decât să întărească erorile noastre: Logica de care se abuzează acum
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
semnul întrebării ipotezele inițiale logica nu face decât să întărească erorile noastre: Logica de care se abuzează acum servește mai mult să statornicească și să fixeze erorile (care se ascund în noțiunile ei obișnuite) decât să cerceteze adevărul"78. Pe Bacon îl interesează în primul rând rezultatul metodelor sale și dacă acest rezultat este în concordanță sau nu cu natura (folosind termenii de "adevărat" sau "fals" pentru propoziții științifice). În cazul unui silogism, adevărul concluziei depinde de adevărul premiselor. Dacă Bacon
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
Bacon îl interesează în primul rând rezultatul metodelor sale și dacă acest rezultat este în concordanță sau nu cu natura (folosind termenii de "adevărat" sau "fals" pentru propoziții științifice). În cazul unui silogism, adevărul concluziei depinde de adevărul premiselor. Dacă Bacon dorea să schimbe știința, el trebuia să schimbe, pe lângă metodă, și premisele (trebuia să pornească de la premise noi, certe). El nu pune în antiteză inducția cu deducția și nu-i neagă valoarea științifică a celei de-a doua, însă pentru
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
certe). El nu pune în antiteză inducția cu deducția și nu-i neagă valoarea științifică a celei de-a doua, însă pentru a ajunge la propoziții adevărate, el trebuia să găsească o metodă prin care să obțină aceste premise noi. Bacon nu avea de ales decât din două operații: inducția și deducția. Știința lucrează cu propoziții universale, iar pentru a ajunge de la particularul experienței la generalul specific teoriei putea să folosească doar inducția. Acesta este motivul pentru care a ales o
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
și deducția. Știința lucrează cu propoziții universale, iar pentru a ajunge de la particularul experienței la generalul specific teoriei putea să folosească doar inducția. Acesta este motivul pentru care a ales o metodă inductivă, ea fiind singura capabilă de generalizare. Până la Bacon, inducția a fost puțin folosită, deoarece nu a fost considerată ca un ajutor real ce putea fi dat filosofiei și științei. Socrate pare a fi "inventatorul" inducției. El o utiliza pentru a defini noțiuni clare ce țineau de domeniul filosofiei
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
doilea. Forma finală a definiției este: "nedreptatea înseamnă să faci rău prietenilor, spre a le cauza daune"81. Metoda inductivă socratică este o inducție incompletă și reprezintă de asemenea o primă parte din metoda pe care o va dezvolta ulterior Bacon. La Aristotel, inducția este o cale spre (epapogé) o înaintare de la lucrurile singulare la universale. El subliniază că nu se pot contempla universaliile decât prin inducție 82. Cu toate acestea, Aristotel consideră că deducția este operația logică ce oferă certitudinea
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
calul și catârul trăiesc multă vreme. Toate animalele fără fiere sunt omul, calul și catârul. Toate animalele fără fiere trăiesc mult timp. Concluzia este riguroasă pentru că a inventariat toate cazurile din exemplu. Dar lucrul acesta este imposibil în științele naturii. Bacon considera că această formă de inducție este o "joacă de copil"83. O metodă deosebită de inducția completă aristotelică a fost enunțată de către Duns Scotus în Despre cunoașterea umană. Atunci când prezintă cunoașterea experimentală, el precizează că "chiar dacă cineva nu are
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
o inducție incompletă simplă, în care chiar dacă nu cunoaștem totalitate indivizilor care respectă o anumită regulă aceasta poate fi considerată ca adevărată pe baza principiului regularități din interiorul naturii. Acest tip de inducție nici nu a fost amintit de Francis Bacon și nici criticat, astfel încât putem să-l considerăm în măsura în care a fost cunoscut de către acesta ca sursă de inspirație pentru ceea ce va fi metoda inducției incomplete. Metoda baconiană are la bază inducția incompletă, dar ea nu se rezumă la simpla inducție
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
să-l considerăm în măsura în care a fost cunoscut de către acesta ca sursă de inspirație pentru ceea ce va fi metoda inducției incomplete. Metoda baconiană are la bază inducția incompletă, dar ea nu se rezumă la simpla inducție, ci este mai mult. Deoarece Bacon a criticat silogismul aristotelic și a folosit inducția i-a făcut pe exegeții operei baconiene să spună că metoda sa este în opoziție cu metoda aristotelică, ceea ce este adevărat. Prin opera amintită, Bacon nu nega numai teoriile aristotelice, ci întreaga
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
simpla inducție, ci este mai mult. Deoarece Bacon a criticat silogismul aristotelic și a folosit inducția i-a făcut pe exegeții operei baconiene să spună că metoda sa este în opoziție cu metoda aristotelică, ceea ce este adevărat. Prin opera amintită, Bacon nu nega numai teoriile aristotelice, ci întreaga concepție asupra științei din vremea sa. Metoda lui trebuia să scoată știința din mrejele fantasticului în care fusese introdusă de către Aristotel și cei care i-au interpretat opera. Prin metoda sa, Bacon încearcă
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
amintită, Bacon nu nega numai teoriile aristotelice, ci întreaga concepție asupra științei din vremea sa. Metoda lui trebuia să scoată știința din mrejele fantasticului în care fusese introdusă de către Aristotel și cei care i-au interpretat opera. Prin metoda sa, Bacon încearcă să se îndepărteze de orice tradiție. Vorbind despre modul în care se studia natura, el numește cele două căi "anticipații ale naturii" și "explicarea naturii"85. Anticipațiile naturii sunt concluzii (reguli) la care se ajunge în urma unui număr insuficient
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]