1,999 matches
-
Mitică Sinu își continuă șirul amintirilor care-l răvășiseră vizibil. „O frumoasă floare vine” Însă răul nu întreabă pe nimeni, atunci când vine... A treia nenorocire, pe care nea Mitică n-o poate uita, s-a petrecut în casa lui tetea (badea) Ion Vulc, fostul primar. Acesta avea trei copii (Ana, Maria și Ion). Maria a trecut în lumea drepților tânără, pe când împlinise 21 de ani. A murit de tuberculoză. La înmormântarea ei a fost și nea Mitică, care își mai amintește
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 293 din 20 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354359_a_355688]
-
timp de trei decenii un punct de referință și de întâlnire a multor personalități transilvănene: dr. Vasile Lucaciu, Vasile Goldiș, Ion Rațiu, Teodor Mihali, identificarea cu năzuințele neamului românesc aducându-l și pe marele istoric Nicolae Iorga în casa lui badea George din Băsești. Documente de familie, fotografii, obiecte personale recompun viața și activitatea marelui patriot George Pop de Băsești. Desigur, toate aceste frumuseți sunt puse în valoare de harnicii și ospitalierii codreni, oameni care prin sufletul lor cald și prin
PLAIURI CODRENEŞTI de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1508 din 16 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353207_a_354536]
-
Ajunge pe coclauri, prin Moldova, unde-i mâna de lucru ieftină și oameni inteligenți. I se sparge un colier, de-i fierbe apa în motor. Pustiu. Nimeni. În sfârșit, vede pe cineva și-l întreabă: - E vreun service prin apropiere, bade? - Nea Costel tractoristu‘ se mai pricepe! livrează omul informația, uimit cât de bine știa ochi oblici românește!... Se uită Costel la motor, ia o sârmă din gard, înlocuiește colierul și... - Dă-i cheie! Merge! Să fii sănătos! Cum ajunge japonezul
TABLETA DE WEEKEND (59): ŞI CU SERGENTUL ZECE ! de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1164 din 09 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353673_a_355002]
-
Doar că în urmă cu niste de ani. Parcă a fost ieri. Tocmai editasem a doua mea carte, cea mai grozavă, care m-a făcut cunoscută în toată lumea. Pe atunci nu se utiliza internetul, așa că trebuia să străbați munții, precum Badea Cârțan, cu sacul de cărți în spate. Așa a ajuns și la sârbi. Cartea se numea „Primăvară face pozne” și era adorabila. A pătruns prin toate bibliotecile școlare, orășenești, municipale, județene, comunale, sindicale. O adevarată călătoare. Dacă ar fi s-
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 444 din 19 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354658_a_355987]
-
Mon bon Monsieur, Apprenez que tout flatteur Vit aux depens de celui qui l'ecoute: Cette leçon vaut bien un fromage, sans doute. Le Corbeau, honteux et confus, Jura, mais un peu tard, qu'on ne l'y prendrait plus.” „Bade, Ligușitorii-nu știai, se pare Trăiesc pe seama cui le dă crezare. Dar lecția pe care o-nvățași O fi făcând cât boțul tău de caș! Înmărmurit, croncanul juratu-s-a cumplit Că n-o să se mai lase de-acum păcălit.” (Jean
ALEXANDRU STĂNCIULESCU-BÂRDA -BĂTAIA PE CAŞCAVAL de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 510 din 24 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/347039_a_348368]
-
buștenii aveam în sat, dar să nu uit, și două cazane zdravene de țuică!” - mi-a spus râzând nea Mitică. Apoi, după ce a stat o clipă să-și le reamintească întocmai, a recitat versurile unui cântec popular de plugărie: Ară badea cu plugu’ / Câtu-i câmpu’ de-a lungu’ / Și ară și samănă / Și din gură cuvântă: / Să te faci, grâule, faci / Ca iarba printre copaci, / Să stai bine la tăiat / Ca mândra la sărutat, / Să stai bine la cosit, / Ca mândruța
SATUL NATAL, COPILĂRIA, TRADIŢIILE ŞI PĂMÂNTUL PATRIEI (CAPITOLUL XXV) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357041_a_358370]
-
capetele bărbații ...și numai ei știu câte gânduri stăteau ascunse sub ele”... Nu uitase amicul meu octogenar nici cel mai mic amănunt în descrierea costumelor populare din satul său: toate obiceiurile și tradițiile îi rămăseseră vii în minte! „Când vii bade-n șezătoare...” Din noiembrie și până pe la sfârșitul lui februarie, femeile din Sebeșul lui nea Mitică se adunau la o casă și petreceau serile împreună; torceau firul de lână sau coseau iile sau cătrințele lor atât de frumoase, cămășile bărbaților
SATUL NATAL, COPILĂRIA, TRADIŢIILE ŞI PĂMÂNTUL PATRIEI (CAPITOLUL XXV) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357041_a_358370]
-
neveste pentru că în șezători, le puteau vedea cel mai bine virtuțile. Ba de multe ori se mai incingea și câte-o horă de uitau de fus și furcă și jucau până în zori. Spune un cântec popular din Ardeal: „Când vii bade-n șezătoare / Nu sta la ușă-n picioare / Ci te uită-n șir de-a rându’ / Și te-așează un’ ți-e gându’/ De ți-e gându-n altă parte / Du-te bade mai departe. Așa era și la șezătoarea
SATUL NATAL, COPILĂRIA, TRADIŢIILE ŞI PĂMÂNTUL PATRIEI (CAPITOLUL XXV) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357041_a_358370]
-
un cântec popular din Ardeal: „Când vii bade-n șezătoare / Nu sta la ușă-n picioare / Ci te uită-n șir de-a rându’ / Și te-așează un’ ți-e gându’/ De ți-e gându-n altă parte / Du-te bade mai departe. Așa era și la șezătoarea din satul lui nea Mitică! Mai era o doină frumoasă în care se arăta dorința feciorului de a ajunge la șezătoare și ale cărei versuri sunau cam așa: De-ar veni luna lu
SATUL NATAL, COPILĂRIA, TRADIŢIILE ŞI PĂMÂNTUL PATRIEI (CAPITOLUL XXV) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357041_a_358370]
-
din Timișoara Banat și Societatea literar-artistică Tibiscus din Uzdin Serbia Prof. MARIANA STRUNGĂ, Timișoara • Satul tradițional în literatura română Jurist HORIANA ȚÂRU, Primăria municipului Timișoara • Eminescu și Caragiale - făuritori de limbă și conștiință națională Pr. HORIA ȚÂRU, parohul Bisericii din Badea Cârțan • Între obiceiuri, tradiții ... și superstiții Av. drd. DANIEL LUCA, Timișoara • Marginalitatea în romanele lui Panait Istrati MARIA MARTINESCU SADOVAN, Timișoara • Tradiția în satul românesc Ing. MIHAI ȚOPA, Timișoara • Din tradițiile localității Lipnic, Basarabia. Scritorul IOSIF KOVACI, Timișoara • Puterea cuvântului
CONGRESUL INTERNAŢIONAL de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357181_a_358510]
-
în: Ediția nr. 305 din 01 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului Pe drumul ce ducea la moară... 1 Noiembrie 2011. Pe drumul ce ducea la moară, Pe drumul stins ca un ecou, L-am întâlnit în fapt de seară Pe Badea George din Hordou. I-am dat Poetului binețe, Cum i se dă unui creștin Și-așa, precum în tinerețe, Am vrut nainte-i să mă-nchin... Venea cu el din depărtare Un cântec trist, cum altul nu-i- „ Țară avem și noi
PE DRUMUL CE DUCEA LA MOARĂ... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 305 din 01 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357264_a_358593]
-
ascultă pe poeți, Cine mai cântă în Balade Trecutul unui neam român? Atâtea versuri cumsecade La vama somnului rămân! Pe drumul ce ducea la moară, Pe drumul vechi- nu-i altul nou! M-am întâlnit în fapt de seară Cu Badea George din Hordou... Referință Bibliografică: Pe drumul ce ducea la moară... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 305, Anul I, 01 noiembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Nicolae Nicoară Horia : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
PE DRUMUL CE DUCEA LA MOARĂ... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 305 din 01 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357264_a_358593]
-
noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului Este rău și rău de bine, Binele se lasă așteptat Și vin savanții peste mine În minele de sare și minele de tanc. Iar norul se acoperă cu ploaie. Meteoritul se grăbește și strănuta, Așa cum badea Gheorghe are-o oaie Iar moș Ilie, are guta. Decentă troglodiților, se sparge șuvoi Mâhnirile sterpe se oglindesc... cohorte, Doar florile din curte ce se usuca-n noi Urmate în alai peste destin și vorbe. Referință Bibliografica: Decentă Troglodiților Mioritici
DECENTA TROGLODITILOR MIORITICI de PETRU JIPA în ediţia nr. 305 din 01 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357320_a_358649]
-
Neamțului. De câte ori se întâlnea cu flăcăul, îi repeta cu hotărâre înțelegerea asta: - Ioane, o vorbă avem noi doi!...Să nu cumva să ieși din cuvântul ista, că am palmă grea ... Și când spun asta, mă uit la obrazul tău, Ioane ... - Bade Ghiță, cuvântul meu îi mai greu dicât palma dumitali. Știi doar că Ruxandra mi-i ca și ochii din cap ... - Știu eu multi, flăcăule ... Chiar și pe aceea care zice că ochii verzi niciodată să nu-i crezi. Și-a
ION IONAŞCU ŞI-A...FURAT NEVASTĂ (AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 472 din 16 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357609_a_358938]
-
atât?” Apoi Dumitru Sinu își continuă șirul amintirilor care-l răvășiseră vizibil. „O frumoasă floare vine” Însă răul nu întreabă pe nimeni, atunci când vine ... A treia nenorocire, pe care n-o poate uita, s-a petrecut în casa lui tetea (badea) Ion Vulc, fostul primar. Acesta avea trei copii (Ana, Maria și Ion). Maria a trecut în lumea drepților tânără, pe când împlinise 21 de ani. A murit de tuberculoză. La înmormântarea ei a fost și nea Mitică, care își mai amintește
NEA MITICĂ... de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 504 din 18 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358842_a_360171]
-
scurtă pauză, așa cum m-a învățat mama, am continuat ca una ce știa ceva: „Dragi copii din țara asta,/Vă mirați voi, cum se poate,/Moș Crăciun, din cer, de-acolo,/De le știe toate, toate?/ Iată cum: vă spune badea...”. Dar nu a putut badea să explice cum se face că moșul le știe pe toate, pentru că învățătoarea, îngrozită de ce auzea, m-a întrerupt. Octavian Goga era unul dintre poeții interziși de autoritatea comunistă și în perioada aceea de epurări
CRĂCIUNUL COPIILOR de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 352 din 18 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358900_a_360229]
-
învățat mama, am continuat ca una ce știa ceva: „Dragi copii din țara asta,/Vă mirați voi, cum se poate,/Moș Crăciun, din cer, de-acolo,/De le știe toate, toate?/ Iată cum: vă spune badea...”. Dar nu a putut badea să explice cum se face că moșul le știe pe toate, pentru că învățătoarea, îngrozită de ce auzea, m-a întrerupt. Octavian Goga era unul dintre poeții interziși de autoritatea comunistă și în perioada aceea de epurări și arestări absurde era suficient
CRĂCIUNUL COPIILOR de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 352 din 18 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358900_a_360229]
-
insulă Elena Grigore - metal sculpture, Mihaela Chiriac - pictură și Ramona Chirnogeanu - pictură. Dar n-aș vrea să uit, pentru nimic în lume, o minune de fetiță, care la numai trei anișori a reușit să smulgă publicului ropote de aplauze cântând “Bade palărie nouă”, de-ți venea s-o mănânci! Alături de membri comunității române din Cipru participanți la eveniment a fost prezent Consulul României la Nicosia, domnul Valentin Ciprian Muntean, precum și trimisul special al Patriarhiei Române în Cipru, preotul dr. Petre Matei
ŞI ÎN CIPRU ROMÂNII AU TALENT MINI MISS & MISTER DIASPORA ROMÂNĂ DIN CIPRU 2012 de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 697 din 27 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359407_a_360736]
-
sunt - ales pe viață, nu propus ori uns cu aranjamente de „vot în unanimitate” - și sfat le dau dumnealor, politicienilor: «Luați cel mai fain exemplu, bun de urmat, cum facem la noi în sat!» «Alianță și speranță... la crâșma lui badea Cleanță». «Drept vă spunem și probăm, Bem, da-n în stambă nu ne dăm!» Cu aleasă stimă și-o țuică de la slăvină!” Vă salut cu veselie, Moș Ilie Strigălie ------------------------ ALIANȚĂ ȘI SPERANȚĂ La nea Pârvu-n prăvălie, La opt fix
SCRISOARE DESCHISĂ CĂTRE POLITICIENII ŢĂRII de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1161 din 06 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360281_a_361610]
-
l-a cunoscut cînd era învățător în satul ei, cântecul care a făcut-o cunoscută este „Dragu mi-i la strâns de fân”, îi aparțin și muzica și textul: „Dragu mi-i la strâns de fân/ Pe coasta la Urisâu,/Badea tânăr, nu bătrân,/ El să cânte, eu să strâng./ El să cânte din guriță/ Eu s-adun fânul căpiță./ El să cânte, eu să trag/Să ne tracă dă năcaz./ El mi-o cânta cu gura,/Eu cu grebla oi
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1175 din 20 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360255_a_361584]
-
nu bătrân,/ El să cânte, eu să strâng./ El să cânte din guriță/ Eu s-adun fânul căpiță./ El să cânte, eu să trag/Să ne tracă dă năcaz./ El mi-o cânta cu gura,/Eu cu grebla oi grebla./ Badea mi-o cânta de dor/ Și lucrul mi-o fi cu spor./ Și când fânul l-om găta/La umbră ne-om așeza./ Și-atâta ne-om săruta/ Pân-o crește otava./ Că mi-i drag a strânge fân/Pe
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1175 din 20 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360255_a_361584]
-
bătută, joc specific Văii Beicii, cu influențe ungurești, face parte dintr-o suită de dansuri: „De-a lungul”, „Țigăneasca”, „Bătuta”, „Învârtita”, „Corcioșa”: „Drag mi-i mie a juca/ Când îi joc duminica./ Și mi-i drag să mă-nvârtesc/Cu badea care-l iubesc./ Ceterașul bine zice/Fetele gura i-o mânce/Nevestele buzele/ Că fain zici cu strunele./ Ceteraș, cetera ta/Rău mă tem că s-a strica/ S-a strica de capul tău/ Că nu zici pe placul meu
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1175 din 20 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360255_a_361584]
-
Auzi, Crețule, cică un inginer agronom dă de un țăran bătrân pe câmp: „Ce faci aici moșule?” Zice țăranul:”-Noa, măsor temperatura cu dosul, ca să știu când e bine de semănat!” Zice inginerul „ Asta se făcea acum cincizeci de ani, bade! De atunci lucrurile s-au schimbat, acum facem totul cu cap” Și ce crezi că zice țăranul?... „Văd și eu că ceea ce fac eu cu dosul, voi faceți cu capul!” Bună, nu!? Referință Bibliografică: Domnișoara / Mihaela Alexandra Rașcu : Confluențe Literare
DOMNIŞOARA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1434 din 04 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360422_a_361751]
-
public, a întrebat-o pe mama: -Cheți dragă, cu ce ai făcut leveșea asta așa de bună? -Iezact așe, domnă preoteasă, că tare-o fost bună!, a completat cantorul. - Am mai avut niște burtă ținută în sare de la vaca lui badea Nicolae, a răspuns mama, cu gândul ca la prima spovedanie să-și mărturisească preotului din satul vecin minciuna-păcat. - Dumnezo s-o alduiască pă vaca lui Niculaie!, a completat curatorul. Turtele și vinul hibrid, i-a făcut să uite de ciorbă
ZUPA DE OPINCI de AUREL LUCIAN CHIRA în ediţia nr. 2306 din 24 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/360147_a_361476]
-
morală pentru prezent, îndemn către tineretul viitorului. Așa a fost când l-au lăsat să trăiască dușmanii seminției sale. În castelul său care era o căsuță, între țăranii săi cari îi erau frați, bătrânul George Pop. Nația i-a zis badea George.” În curtea casei cu iz de vechime, amintirile sunt vii, ca și castanii înfloriți în plină toamnă și copacii plantați de către revoluționarii Ioan Rațiu, Vasile Goldiș, Dimitrie Comșa, Vasile Lucaciu, înainte de 1918. Și cum Băseștiul a fost parcă menit
ZILELE ORAŞULUI ULMENI 2011 de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 290 din 17 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359578_a_360907]