1,021 matches
-
intră și ies pe ușa inimii noastre. Și câteodată noi, stăpânii cuvintelor în lumea această efemeră, rămânem fără ele ... Oare cine este cu adevărat 61 stăpânul cuvintelor ? Dau ele cândva vreodată răspuns cuiva sau sunt într-un continuu și infinit balans ? Ce frumos ar fi însă dacă am așeza în cuvinte și acea candoare a copiilor pe care mulți dintre noi o pierdem pe zi ce trece. Sfântul Antonie cel Mare spune că sfiala înfrumusețează pe oameni cu judecată mai frumos
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
rostogoli pe pietriș, În timp ce mașina se Îndepărta Într-un nor de praf. * * * - De data asta, ai mers prea departe, jigodie! Ziarul, aruncat pe terenul de golf, chiar alături de suportul pentru mingi, Îl opri pe bărbatul lansat În plină mișcare de balans. Pierre-Marie de Kersaint, stupefiat, lăsă să-i cadă de-a lungul corpului brațul Înarmat cu o crosă din fier de calibru 7 și, cu mîna Înmănușată În piele, culese de pe jos exemplarul din Télégramme de Brest pe care ea i-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
ea știa deja de mult cât de bolnav este, sau avea să fie, ea care le știa pe toate. Se ridică cu greutate și iese ușurat pe hol. Se oprește în fața oglinzii. Grimasează. Ridică o mână, apoi cealaltă, face un balans. Oglinda îi răspunde de data aceasta fidelă. Își plimbă o mână peste barba abia mijită, peste părul pieptănat într-o parte, pentru a ascunde un început de calviție, își zâmbește satisfăcut. Săgețile din spate încep să-l secere, se curbează
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
egetic. O studiam cu bruschețe și cu seninătate după draperiile de rogoz, gri cu roz. Eram preocupat de antecedentele, de antagonismele pe care le ascundea. Urmăream cum plutea, cum se abandona dizolvată în fragmente de dans. Imita curcubeul și-n balans, râdea, bucurându-se. Fluturându-și rochia în apus. Imposibil de sus. Nor sau grădină exotică, o descopeream definitiv într-o expediție mentală fără prejudecată. Cu petale de ciocolată. MARIANA CIUREZU M-am născut la Iași, în 17 decembrie 1956. Studiile
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
nsingurată, Se izbește de-al meau suflet Și mă doare înc-o dată. Suflet rătăcit în ceața Vobelor înșelătoare, Pustiită-ți este viața, De-nfloriri triste, amare! Pe-o tristă piatră de hotar ... Pe-argintul unui colț de stea, într-un balans cam... inegal, Stau față-n față, viața mea Cu ne-mplintu-i ideal. într-un pariu fără de minte Și-o miză ce-i din start pierdută, Destinul râde într-un dinte Pe o ruină de redută. Sub maluri ce se prăbușesc, Ca
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
nu uiți Tu niciodată să nu-mi uiți privirea O tălmăcire a gândului hoinar Sub pleoape ce ascund nemărginirea Pe când un suflet se zbuciumă-n zadar Nici ochii mei cu geometrii impure Privindu-ți urma de impleticite gambe Ca un balans prin spațiile pure Sau prin apus de colorate stambe Să nu uiți ziua cu fundă de arnici Când amețit de-o nefirească fugă Ca într-un vis de toamnă apus aici Genunchi-mi plec ca într-o rugă Nici șoaptele
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
și puțin rotunjiți, astfel încât pieptul să fie lejer. „Înălțați-vă ca un pin” înseamnă că trebuie să vă mențineți coloana dreaptă ca un pin, din creștetul capului până la coccis. Mențineți pelvisul lejer, „neblocat” și împins în față, pentru a îndrepta balansul de la nivelul părții inferioare a coloanei. Poziția șezând Există două posturi șezând fundamentale: „lotus”, cu picioarele încrucișate, și poziția pe scaun sau taburet. Lotusul are trei variante: lotus ușor, lotus mediu și lotus complet (figura 3.5). Lotusul mediu este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
fi văzut și simțit coapsele calde ale Eleonorei eliberate brusc din chingile Mustangului ei de velur negru, pâlpâind În Întuneric ca o amforă de fildeș. Se mai auzi șuieratul stins al unui fermoar, un țipăt scurt apoi, urmat de un balans insesizabil al mansardei. Ca Într-un cutremur de mică intensitate pe scara Richter cu epicentrul În Vrancea, provocat cum bine se știe de ciocnirea a două plăci tectonice, și Înregistrat doar de o aparatură sofisticată la Centrul de seismologie a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
În loc să le ofere celorlalți oaspeți motiv de amuzament Încercând să urce pe ea pe alee, În văzul celor de la ferestre și balcoane, o duse de ghidon, scoțând-o din curtea hotelului, până pe Meadfoot Road. După un start greșit și câteva balansuri alarmante porni bicicleta și Începu să pedaleze hotărât. Era o după-amiază plăcută, Însorită, cu o briză ușoară dinspre sud, care, Întețită de mișcarea pe care o făcea tăind aerul, Îi flutura barba și Îi răcorea plăcut obrajii. Ca Întotdeauna, viteza
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
din 78 câte mai erau de predat până la sfârșitul anului... Iar din cele 140 de mașini minunate care aproape 94 au ieșit pe poarta întreprinderii..." Cu pași mlădioși și lingușiți, necunoscutul alunecase deja la coada mașinii, unde își trecu, cu balans, bastonul la subțioara brațului stâng, descleștând, c-o iscusită lovitură de pod al palmei, portbagajul. Rămase apoi nemișcat, aparent somnolent, cu geamparalele jucîndu-i totuși haos în cap, nemaireușind însă să-l clintească nici o unghie... - "...Iar editurile vor veghea nedomolite ca
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
vorbești tu la telefon, n-ai putut să-i iei tu acțiunii, în nici un fel, pulsul. Ce scrie în manualul, în curs de elaborare, al unui F.A.M.? Când locatarul deranjat îți întredeschide ușa, de preferat o atitudine dezangajată, neutră, balans când pe-un picior, când pe altul, aparența unui individ căzut fără vină pe-acolo și tânjind la spart lemne. Acolo spărgea ușa. "Is anybody in there?" Babă țicnită, ureche de plută, eu sânt cel care-ți aduce ție solo
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
simțindu-i oasele tari și proeminente acoperite de carnea lui, și amândoi erau o singură ființă, una cu patru mâini, patru picioare, două capete, și erau înlănțuiți într-un zâmbet. Sânii ei erau la fel de mici ca două smochine uscate în balans, iar ai lui erau cărnoși ca două lubenițe. Penisul bărbatului atârna scurt și gras în căușul aspru al mâinii ei. — Să nu slăbești, îi zise ea. Să nu slăbești niciodată. Rămâi gras. Rămâi Virgil. Cu constituția mea, nici nu prea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
era azi rară, soarele cald și aerul vibra de bâzâitul albinelor, ce-și cedeau de treburile lor. Iată: un fluture scânteiază și fâlfâie din aripi printre săgețile de lumină ce străpung umbra. O zi elegiacă, grațioasă precum leagănul în plin balans, proaspătă și curată precum pâinea scoasă din cuptor, delicată ca dantela pe pielea unei femei palide, o zi pe măsura frumuseții femeilor de lângă leagăn. Vultur-în-Zbor s-a trezit în zori, odihnit și cu ochii larg deschiși. Dormise bine și nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
de 50 de ani, englezoaicele dintr-o anumită clasă socială nu mai au ceea ce se numește sâni, ci sân sau chiar, În funcție de Întinderea proprietăților funciare și de vechimea ascendenței, bust. Bustul e incompatibil cu decolteul sau cu orice fel de balans. Sânii sunt Întotdeauna doi, pe când bustul e unul singur. Dacă sânii par să spună Hai, vino să te joci cu noi!, bustul spune, asemenea botului bont al unei mașinuțe din parcul de distracții, Dă-te din calea mea! Regina posedă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
capul, aprobând tăcut. Parcă se temea că vorbele lui, oricât de puține, ar fi putut diminua, cu zgomotul lor inutil, gravitatea sumbră a situației ori ar fi făcut să explodeze Învelișul casant al speranței care menținea Încă lucrurile Într-un balans fragil. - Nu exagerați cumva? am Întrebat. Îmi e greu să mă pronunț cât de fezabilă este, la modul practic, ideea domnului Redford, dar, În principiu, nu mi se pare că ar avea În ea ceva reprobabil. Dacă Pământul poate ieși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
nu mai țin minte ce substitut am inventat pe măsura idilei lui. Totuși cam În aceeași perioadă mi-a ieșit În cale o aventură romantică adevărată. Acum voi face un lucru foarte dificil, un fel de dublu salt mortal cu balans velș (bătrânii acrobați știu la ce mă refer) și, vă rog, să păstrăm liniște perfectă. 3 În august 1910, fratele meu și cu mine eram la Bad Kissingen cu părinții și preceptorul nostru (Lenski); după aceea, tata și mama au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
chinuie doar în dureri atroce, cu buzele încleștate, ultimă, disperată dovadă că a rămas viu și nu vrea să se lase învins, biruit. Privea și Ester într-acolo, înfrigurată, strângându-mă de braț ori de câte ori bila aceea imensă, după un lung balans, lovea zidul care se îndârjea să rămână în picioare, aruncându-i demolatorului, din când în când, câte o bucată de tencuială, o ciozvârtă de zidărie sau câte o halcă de pietroaie. „Dăm peste câte o făcătură de-asta“, a oftat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
lovindu-mă, când sus, când jos, de pereți vâscoși, gelatinoși, un fel de spongii ale nimicniciei. Sunt clipe din acestea, când un declic al Lumii din jur te azvârle în zădărnicii de gânduri și temerități de dorințe, gratuite precum însuși balansul jucăriei atârnate de un gumilastic. „O votcă m-ar aduce iar aici“, am gândit, semețindu-mă cu puterea de a nu-mi duce gândul până la capăt, transformându-l în bine știutul răsfăț al buzelor abia atingând licoarea arzătoare, jucându-se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
ce abia se consumase. L-am urmărit duios cum, rotindu-se încet, cât era de înalt, cu o mână sprijinită în șold, privea circular peisajul din jur. Era parcă pe puntea unei corăbii în plin tangaj și scruta, în plin balans, orizontul înspre care avea să îndrepte nava spre a o salva de iminenta scufundare. Când s-a decis s-o ia, bărbătește, direct prin inima soclului, dând să se apere cu servieta diplomat de un val năprasnic, de un aisberg
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
viață știi că se încrustează în ceva, trăiești permanent trecerea din efemer în veșnicie și iarăși revenirea în vremelnic și iarăși dusul în nemurire. Trăiești minunea colbuirii. Calcinarea clipelor, zilelor, cuvintelor, amintirilor tale. Te lași prelins în țărâna Bibliotecii... Un balans care îți ostoiește răni, îți îmblânzește zilele, te face să privești ca și cum n-ar fi mizeriile zilelor de zi cu zi, te face să știi că ai totuși un rost pe lume, că vii dintr-un necuprins și te pierzi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
legăna încet, nehotărât, părelnic, mișcat de șoptita cântare a bătrânului cu cărțulia jerpelită și a orbului cu muzicuța lui. Toiagul acela alb, lucind stins în zvâcnetele de lumină ale lumânărilor, părea că, atârnat de fir pogorât din cer, cadența în balansul lui dusul unei minuni, când Însuși Pescarul aruncase nada și chema sufletele să se avânte spre El. Țăranii îi țineau isonul bătrânului, cântând atât de sfântul și tainicul „Hristos a înviat“. Cred că niciodată nu am trăit mai intens minunea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
kirlângice și tecnele și alte minuni de corăbii gonind spre schela Balcicului din el. Luat de cântarea stinsă, se lăsa dus cu zburătăcitul roatelor de ciulini în pustietatea vreunei câmpii arse de brumă sau pur și simplu moțăia furat de balansul bastonului de orb, legănându-se în trecerea muzicii prin odaia aceea prăbușită în tăcere. Departe, undeva spre fluviu, lătrau niște câini, a străin, a deznădejde, a capăt de speranțe și, poate, a prăbușire de timp. Eu tot încercasem să socotesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
Copleșit Într-un cer de purpură în râpa înghețată un balans furibund își strecoară acordul în recunoașteri. Oscilând cercul magic se-nchide dincolo de făpturi, tăinuit se-avântă în umbre și golul tot pâlpâie, revine mai greu întortochind dilemele. Suferința parcurge căi neștiute printr-un procedeu plin de ignoranță, încurcat în fire
Cople?it by Aurel Avram Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83723_a_85048]
-
oameni din ăștia... Iubesc strada, forfota, locurile publice. Pereții îi apasă. Mă rog, așa cred... Au fost amândoi niște originali. ― Originali, repetă Cristescu scuturând țigara, probabil vă gândiți și la alte aspecte? Grigore Popa își ascunse pumnii la subsuori încetînd balansul. ― Îngrozitor de frig... N-am întîlnit încă un cuplu care să le semene. Ea e dactilografă. N-a vrut să se angajeze niciodată. Lucrează acasă pentru diverși particulari, de dimineață până seara, uneori, dar ideea de a-și lua un serviciu
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
banchete, venea un miros de vin roșu și ieftin, iar pe podea zăceau câteva bucăți de pâine acrită. Când ajunse aproape de closet, se Întoarse. Mirosul Îl făcu să renunțe. În spatele lui ușa se deschise brusc și se-nchise iar de la balansul trenului. Aici mi-e locul, se gândi el fără convingere. Ar trebui să călătoresc cu clasa a treia. Nu vreau să fiu ca un membru al partidului laburist care-și ia biletul la clasa Întâi ca să voteze Într-un parlament
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]