916 matches
-
1998, obține premiul II la Salonul de Primăvară al Asociației Artiștilor Plastici din Iași cu lucrarea "Răstignirea", urmat În 1999 de un prestigios premiu I la Salonul de Toamnă al aceleiași asociații, organizat la galeriile Fundației "Emil Alexandrescu", pentru lucrările "Balerină" și "Taraf". În 2000 obține premiul II pentru lucrarea "Omul cu pipa" la Salonul de Primăvară și premiul I la Salonul de Toamnă al Asociației Artiștilor Plastici Iași, participă la Expoziția Națională de Artă Naivă din Pitești, Salonul de Primăvară
PAGINI DE ARTĂ NAIVĂ IEŞEANĂ by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Science/91838_a_93005]
-
au o oarecare importanță în economia filmului, deoarece ele constituie factori care-i împiedică pe cei doi să aibă o relație "normală". Părinții lui Răzvan sunt mai artiști, ascultă muzică clasică, au cărți în casă, iar fiica lor e prim-balerină la Opera din München. Băiatul însuși ezită între mai multe zone de studiu pe care le-ar putea urma (a început vreo trei facultăți), dar între timp pictează, ba chiar și mai scrie din când în când. Timpul și-l
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
jocul lor cel straniu. Da, încep să-i recunosc: delicata sonată ce se dezbrăcase, în toamnă, și făcea top-model în vitrina luxoasă, zurliii din Trupa Moon, femeia din Renault, urmărită, cu Honda lui năucitoare, de soțul hipergelos, marele pirotehnist, delicata balerină care voia să se arunce de pe pasarelă, grăsanul care n-o lua spre Tibet pînă nu dădea jos de pe el cel puțin douăzeci de pfunduri, Marea Trăpașă, superba dilie din saună, Firfirică, irezistibilul acroșeur, apucații din sabatul de sîmbătă, cu
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
simpatic în dialogurile dincolo de sediu și de catedră. Trecînd strada (el, de data asta) să mă salute, îi remarc galant aeru-i hollywoodian al ținutei. La care, cu rictusul lui celebru, cam înfricoșător altădată, îmi cere să-i dăruiesc tabloul cu balerină, cel promis (cînd?). Îmi arăt surprinderea, mai mult, îl și întreb de ce să i-l dăruiesc! E un gust al meu, mă asigură cochet. Perfect, zic, dar în capitalism gustul se plătește (gîndindu-mă că, între timp, reciclatul lector știe prea
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
diluează cu el pasta din tub, ca substitut, acesta, al profesionalului ulei de in tocmai terminat. Dar ce frumoasă e proaspăta lucrare! S-o mănînci, nu alta! Sună telefonul! E șarmanta midinetă de Șanta: ce faci? mă întreabă. Fac o balerină, zic. La care ea, automat: Eu sînt balerina, nu? Da, tu ești. Tiranicul orgoliu al șarmantei: totul trebuie să graviteze în jurul ei, în jurul ombilicului ei omologat. Tot ce fac acum, aici, să stea sub semnul ei! Altă dată, intrîndu-mi în
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
acesta, al profesionalului ulei de in tocmai terminat. Dar ce frumoasă e proaspăta lucrare! S-o mănînci, nu alta! Sună telefonul! E șarmanta midinetă de Șanta: ce faci? mă întreabă. Fac o balerină, zic. La care ea, automat: Eu sînt balerina, nu? Da, tu ești. Tiranicul orgoliu al șarmantei: totul trebuie să graviteze în jurul ei, în jurul ombilicului ei omologat. Tot ce fac acum, aici, să stea sub semnul ei! Altă dată, intrîndu-mi în atelier, tocmai termin o mare pînză abstractă. Eu
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
sonda anul trecut terenul, zăbovind o oră în atelierul meu de pe Armeană, se oprise (bănuiam) nu la pînzele mari, de oarecare respirație abstractă, ci la cele medii, tapetînd un perete întreg și frapînd ca un iconostas păgîn: personaje vivante, arlechini, balerine, saxofoniști, însoțite, invariabil, de cîini, pinguini, papagali, totul aproape coregrafic și, evident, să ia ochii. Fie, mi-am zis. De ce nu aș invesra mult bătutul cîndva: bon pour l'Orient, cu: bon pour l'Occident! Glume. Așa că nu sînt prea
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
aproape coregrafic și, evident, să ia ochii. Fie, mi-am zis. De ce nu aș invesra mult bătutul cîndva: bon pour l'Orient, cu: bon pour l'Occident! Glume. Așa că nu sînt prea departe de V.: în patria pleinairismului fac arlechini, balerine și saxofoniști. (Pe care însă, strategic, nu i-am dus niciodată în personalele mele bucureștene...) Unde-i proverbiala talie a franțuzoaicelor standard! Rar, pe Avenue Grammont, cîte una, dar din cele deja ușor fanate. Pentru că fetele (băieții mai puțin) au
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
pe scândurile ude ale unei plute. Iar pe mal se precizau încet contururile portului. Ea nu m-a așteptat. Fără să mă privească, a început să sară dintr-o barcă într-alta. Fugea de acolo - cu grația sperioasă a unei balerine după o ieșire la rampă. Urmăream fuga aceea săltată, cu respirația tăiată. În orice moment, putea să alunece pe lemnul ud, să fie trădată de o pasarelă dezagregată, să se scufunde între două bărci, ale căror margini s-ar fi
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
de piesele sale de rezistență - „Hibernalele” - expuse anterior, potențată de izbucnirile fove în culori calde, atestă maturitatea ca plasticiană a Vioricăi Toporaș. Regăsim farmecul discret al reveriei, vis și realitate, în mai „stinsele”: „Aristocrate”, „Cumințenie”, „Visare”, „Biruința plăpînzilor”. Impresionismul din „Balerinele”, în care adevăratul erou este lumina și în care tușa este elementul ordonator al panoului, îi succed piesele fove citate, la care adăugăm „Făclierele” și „Verdele soarelui”. Cât de tonică și de invidiat - în sensul bun al cuvântului - este pofta
Memoria acuarelei by Viorica Topora? () [Corola-publishinghouse/Science/84080_a_85405]
-
Drept recunoștință pentru munca și lupta sa, Iașii din anii democrației populare au acordat unei străzi centrale numele de Theodor Văscăuțeanu. Astfel, acesta a trecut pe lista oamenilor de seamă ai țării noastre, a fiilor credincioși poporului. VRONSCHI-GAȘLER, NATALIA (1938-1982) BALERINĂ Prim balerină a Operei Române din Iași și membră fondatoare a Baletului Operei ieșene, Natalia Vronschi-Gașler s-a născut la 26 august 1938, la Chișinău. Urmează cursurile Școlii de coregrafie din București, pe care le termină în anul 1957, când
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
pentru munca și lupta sa, Iașii din anii democrației populare au acordat unei străzi centrale numele de Theodor Văscăuțeanu. Astfel, acesta a trecut pe lista oamenilor de seamă ai țării noastre, a fiilor credincioși poporului. VRONSCHI-GAȘLER, NATALIA (1938-1982) BALERINĂ Prim balerină a Operei Române din Iași și membră fondatoare a Baletului Operei ieșene, Natalia Vronschi-Gașler s-a născut la 26 august 1938, la Chișinău. Urmează cursurile Școlii de coregrafie din București, pe care le termină în anul 1957, când este numită
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
Operei Române din Iași și membră fondatoare a Baletului Operei ieșene, Natalia Vronschi-Gașler s-a născut la 26 august 1938, la Chișinău. Urmează cursurile Școlii de coregrafie din București, pe care le termină în anul 1957, când este numită prim-balerină a Operei Române din Iași. Toți maeștrii de balet - Nicolae Iacobescu, Anton Romanovschi, Bella Balogh și Marilena Preoteasa Tutova - care au montat spectacole în primele stagiuni aveau în Natalia Vronschi unul din pilonii de bază ai concepției lor regizoral coregrafice
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
care s-ar fi lăsat târâtă în fața Curții cu Juri ca să-ți asigure fericirea, care n-avea altă îndeletnicire decât să se gândească la plăcerile tale, să inventeze unele noi pentru tine, care avea numai iubire pentru tine, în sfârșit, balerina ta, ale cărei priviri erau tot atâtea binecuvântări; care, vreme de 6 ani, nu s-a gândit decât la tine, care a fost într-atâta a ta, încât n-a fost niciodată decât o emanație a sufletului tău, așa cum lumina
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
RĂDULESCU, Neagu (26.XII.1912, București - 3.VI.1972, București), prozator. Este fiul Ecaterinei Rădulescu, balerină, și al lui Radu Rădulescu, funcționar. Urmează la București cursurile primare (la „Sf. Iosif”) și secundare (Liceul „Sf. Sava”), apoi Facultatea de Litere și Filosofie, al cărei licențiat devine în 1936. Talent precoce și fire activă, încă elev fiind debutează
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289105_a_290434]
-
unul dintre brațe pe lângă corp, dând impresia că își sprijină delicat cotul de șold. Mișcarea nu este atât de naturală pe cât pare, ci studiată, astfel că, în aparență inertă, mâna este ușor flexată asemeni arcului discret făcut de corpul unei balerine. În Arum Lily, cât și în afișul pentru a optsprezecea Expoziție a Societății artistice XX, elementul floral joacă un rol esențial în economia simbolistă a compozițiilor. În cazul tabloului care o are ca model pe Lily Maquet, este vorba, ca
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]