1,481 matches
-
Magyarsaros 15. Bahnea 1. Bahnea 1. Bonyha 2. Cund 2. Kund 2a. Reussdorf 3. Daia 3. Szaszdalya 4. Gogan 4. Gogan 16. Bălăușeri 1. Bălăușeri 1. Balavasar 2. Agristeu 2. Egresto 3. Chendu 3. Kend 4. Dumitreni 4. Szentdemeter 17. Band 1. Band 1. Mezoband 2. Fanatele Madarasului 2. Szenasag 3. Mădăraș 3. Mezomadaras 4. Mărășești 4. Marosesd 5. Negrenii de Câmpie 5. Feketelak 6. Valea Rece 6. Hidegvolgy 18. Bățos 1. Bățos 1. Bățos 2. Goreni 2. Dedradszeplak 3. Uila
HOTĂRÂRE nr. 1.415 din 6 decembrie 2002 pentru modificarea unor anexe la Normele de aplicare a dispoziţiilor privitoare la dreptul cetăţenilor aparţinând unei minorităţi naţionale de a folosi limba maternă în administraţia publică locală, cuprinse în Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001 , aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.206/2001. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147014_a_148343]
-
Bahnea 1. Bahnea 1. Bonyha 2. Cund 2. Kund 2a. Reussdorf 3. Daia 3. Szaszdalya 4. Gogan 4. Gogan 16. Bălăușeri 1. Bălăușeri 1. Balavasar 2. Agristeu 2. Egresto 3. Chendu 3. Kend 4. Dumitreni 4. Szentdemeter 17. Band 1. Band 1. Mezoband 2. Fanatele Madarasului 2. Szenasag 3. Mădăraș 3. Mezomadaras 4. Mărășești 4. Marosesd 5. Negrenii de Câmpie 5. Feketelak 6. Valea Rece 6. Hidegvolgy 18. Bățos 1. Bățos 1. Bățos 2. Goreni 2. Dedradszeplak 3. Uila 3. Vajola
HOTĂRÂRE nr. 1.415 din 6 decembrie 2002 pentru modificarea unor anexe la Normele de aplicare a dispoziţiilor privitoare la dreptul cetăţenilor aparţinând unei minorităţi naţionale de a folosi limba maternă în administraţia publică locală, cuprinse în Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001 , aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.206/2001. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147014_a_148343]
-
tractului de injecție sunt creste musculare sau fascicule de miocard. Se descrie o creastă musculară care pornește de la nivelul septului interventricular și peretele anterior al ventriculului drept și se orientează spre baza mușchiului papilar anterior numită trabeculă septomarginală sau moderator band. La ½ din indivizi moderator band este bine identificabilă, la alții fiind variabilă. Termenul de moderator band provine din faptul că ramul fascicular drept al sistemului de conducere trece subendocardic, de-a lungul suprafeței benzii, fiind adesea vizibilă sub forma unei
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
musculare sau fascicule de miocard. Se descrie o creastă musculară care pornește de la nivelul septului interventricular și peretele anterior al ventriculului drept și se orientează spre baza mușchiului papilar anterior numită trabeculă septomarginală sau moderator band. La ½ din indivizi moderator band este bine identificabilă, la alții fiind variabilă. Termenul de moderator band provine din faptul că ramul fascicular drept al sistemului de conducere trece subendocardic, de-a lungul suprafeței benzii, fiind adesea vizibilă sub forma unei linii tisulare înguste. La nivelul
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
pornește de la nivelul septului interventricular și peretele anterior al ventriculului drept și se orientează spre baza mușchiului papilar anterior numită trabeculă septomarginală sau moderator band. La ½ din indivizi moderator band este bine identificabilă, la alții fiind variabilă. Termenul de moderator band provine din faptul că ramul fascicular drept al sistemului de conducere trece subendocardic, de-a lungul suprafeței benzii, fiind adesea vizibilă sub forma unei linii tisulare înguste. La nivelul pereților ventricului drept, în apropierea bazei mușchiului papilar anterior, pot fi
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
STULZ, Percy, Berlin, 1945-1968. Zür Geschichte der Hauptstadt der DDR und der Selbstandigen politischen Einheit West-Berlin, Dietz Verlag, 1970 . KILSBY, Jill, Spania: mărire și decădere, 1474-1643, All, București, 1998. KISSINGER, Henry, Diplomația, All, București, 1998. KISSINGER, Henry, Memoiren, I-II Band, Wilhelm Goldmann Verlag, 1981. KOCKA, Jürgen, Les bourgeoisies européennes au XIX-ème siècle, Paris, 1996. KOHL, Helmut, Am vrut unitatea Germaniei, Institutul European, Iași, 1999. KROCKOW, Christian conte von, Germanii în secolul lor (1890-1990), All, București, 1999. LACHE, Șt., ȚUȚUI, Gh.
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
București, 1997. SCHULZE, Hagen, Klein deutsche Geschichte, Deutscher Taschenbuch Verlag, München, 2003. SEIBT, Ferdinand, Karl V. Der Kaiser und die Reformation, Berlin, 1998. STEED, Henry Wickham, La monarchie des Habsbourg, Librairie Armand Colin, Paris, 1914. STEININGER, Rolf, Deutsche Geschichte, 1-4 Band, Frankfurt am Main, 2002. STILES, Andriana, Unificarea Germaniei: 1815-1890, All, București, 1998. STREISAND, Joachim, Deutsche Geschichte in einem Band. Ein Überlich, Berlin, VEB Deutscher Verlag der Wissenschaften, 1971. TACITUS, P. Cornelius, Opere, I (Dialogul despre oratori; Despre viața și caracterul
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
die Reformation, Berlin, 1998. STEED, Henry Wickham, La monarchie des Habsbourg, Librairie Armand Colin, Paris, 1914. STEININGER, Rolf, Deutsche Geschichte, 1-4 Band, Frankfurt am Main, 2002. STILES, Andriana, Unificarea Germaniei: 1815-1890, All, București, 1998. STREISAND, Joachim, Deutsche Geschichte in einem Band. Ein Überlich, Berlin, VEB Deutscher Verlag der Wissenschaften, 1971. TACITUS, P. Cornelius, Opere, I (Dialogul despre oratori; Despre viața și caracterul lui I. Agricola; Despre originea și țara germanilor), Ed. Științifică, București, 1958. TEODOR, Pompiliu, Interferențe iluministe europene, Ed. Dacia
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
32 J. Fleckenstein, op. cit., p. 39. P. Miquel, op. cit., pp. 53-54. 33 J. Fleckenstein, op. cit., p. 45. 34 Ibidem, p. 47. 35 P. Miquel, op. cit., pp. 59-60. 36 J. Fleckenstein, op. cit., pp. 84-85. 37 J. Streisand, Deutsche Geschichte in einem Band. Ein Überlich, Berlin, 1971, pp. 35-36. 38 J. Fleckenstein, op. cit., pp. 77-81. H. Schulze, op. cit., pp. 12-13. H. Pirenne, op. cit., p. 218. 39 J. Fleckenstein, op. cit., p. 105. 40 Ibidem, p. 77. 41 H. Schulze, op. cit., p. 12. 42 Carol
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
Eisenhower, op. cit., p. 544. H. Schulze, op. cit., p. 190. 771 Memorial de război, pp. 592-595. 772 K. J. Holsti, op. cit., p. 263. 773 Ibidem. 774 Ibidem, pp. 263-264. 775 Pentru această perioadă, vezi în special R. Steininger, Deutsche Geschichte, 1 Band (1945-1947), 2 Band (1948-1955), Frankfurt am Main, 2002. 776 Șt. Lache, Gh. Țuțui, op. cit., pp. 234-238. 777 Z. Zamfir, op. cit., p. 342. 778 Gh. Bichicean, op. cit., pp. 167-169. În ciuda contribuției la înfrângerea Germaniei, România și Bulgaria au fost considerate, ca
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
544. H. Schulze, op. cit., p. 190. 771 Memorial de război, pp. 592-595. 772 K. J. Holsti, op. cit., p. 263. 773 Ibidem. 774 Ibidem, pp. 263-264. 775 Pentru această perioadă, vezi în special R. Steininger, Deutsche Geschichte, 1 Band (1945-1947), 2 Band (1948-1955), Frankfurt am Main, 2002. 776 Șt. Lache, Gh. Țuțui, op. cit., pp. 234-238. 777 Z. Zamfir, op. cit., p. 342. 778 Gh. Bichicean, op. cit., pp. 167-169. În ciuda contribuției la înfrângerea Germaniei, România și Bulgaria au fost considerate, ca și Ungaria, care
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
Berlinului, capitală a RDG și politica față de Berlinul de Vest: G. Keiderlung și P. Stulz, Berlin, 1945-1968. Zür Geschichte der Hauptstadt der DDR und der Selbstandigen politischen Einheit West-Berlin, Dietz Verlag, 1970. 815 În special: R. Steininger, Deutsche Geschichte, 3 Band (1955-1974), Frankfurt am Main, 2002. 816 von Krockow, op. cit., p. 290. P. Milza, S. Berstein, , op. cit., p. 195. 817 von Krockow, op. cit., pp. 293-294. Mary Fulbrook, op. cit., p. 280. 818 Pentru analiza factorilor favorabili, P. Milza, S. Berstein, op. cit., p.
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
au participat la invazie. Praga a fost ocupată în câteva ore. România nu a participat, persistând în refuzul de a condamna "experiența Dubcek". Ibidem, p. 219. 837 Pentru această perioadă, a se vedea în special: R. Steininger, Deutsche Geschichte, 4 Band (1947 până în prezent), Frankfurt am Main, 2002. 838 von Krockow, op. cit., p. 352. H. Kohl, op. cit., p. 39. 839 Allemagne. Faits et réalité, p. 118. 840 Ibidem, p. 124. 841 H. Kohl, op. cit., p. 30. 842 Allemagne. Faits et réalité
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
446. Alexandru Șipa încearcă să facă un bilanț a ceea Ce avem și ce n-avem. Spre exemplu în Finlanda și în Estonia există Federații de Jazz, lucru care nouă ne lipsește. În plus de asta, în Finlanda activează 15 big band-uri, în timp ce noi avem unul singur, acela care aparține SRR și aceasta în condițiile în care Finlanda are cinci milioane de locuitori. Andrei Șipa își manifestă nemulțumirea față de faptul că nu suntem incluși într-un circuit internațional al cluburilor de
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
Eldad Tarmu Quintet - fiecare muzician vine din altă parte a planetei. După care vine un grup spaniol, La Floresta, care mixează trei tradiții: flamenco spaniol, cu tangoul argentinian și idiomul jazz-ului. Pe urmă avem și anul acesta un big band, Jean Loup Longnon Big Band, din Franța, care va cânta sâmbătă“. Spre deosebire de anii trecuți, ultima seară nu va mai fi „cireașa de pe tort“: „Nu, pentru mine fiecare seară merită același respect și aceeași dăruire, și din partea muzicienilor, și din partea publicului
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2209_a_3534]
-
vine din altă parte a planetei. După care vine un grup spaniol, La Floresta, care mixează trei tradiții: flamenco spaniol, cu tangoul argentinian și idiomul jazz-ului. Pe urmă avem și anul acesta un big band, Jean Loup Longnon Big Band, din Franța, care va cânta sâmbătă“. Spre deosebire de anii trecuți, ultima seară nu va mai fi „cireașa de pe tort“: „Nu, pentru mine fiecare seară merită același respect și aceeași dăruire, și din partea muzicienilor, și din partea publicului. Să vină oamenii, să fie
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2209_a_3534]
-
Flinta Trio/Italia Lasse Lindgren „Hip Bop Constellation“/Suedia VINERI, 9 MAI Djabe/Ungaria Henry Franklin/Eldad Tarmu Quintet/SUA - Israel - România La Floresta/Spania SÎMB|T|, 10 MAI Piotr Wojtasik Quintet feat. A. Jagodzinski/Polonia Jean Loup Longnon Big Band/Franța DUMINIC|, 11 MAI Marius Popp Trio feat. Harry Sokal/România - Austria Tok Tok Tok/Germania - Nigeria Program detaliat și bilete: www.sibiujazz.ro György Dragomán și Regele alb Traducere din limba maghiară de Ildikó Gábos-Foarță Cifre După catalog, trebuia
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2209_a_3534]
-
instrumente aduse din Indonezia, alcătuite din tuburi de lemn. Așteptat și apreciat, Quintetul Eldad Tarmu, cu o componență USA, Israel și România, l-a avut ca oaspete pe Henry Franklin, o celebritate a jazz-ului american. În picioare la Big Band Pentru prima oară, sala s-a ridicat în picioare după recitalul exploziv de sâmbătă seara, al Jean Loup Longnon Big Band, din Franța. Singurul big band invitat în festival a oferit un spectacol dincolo de muzică. Maestru al întreținerii publicului, Jean
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2211_a_3536]
-
România, l-a avut ca oaspete pe Henry Franklin, o celebritate a jazz-ului american. În picioare la Big Band Pentru prima oară, sala s-a ridicat în picioare după recitalul exploziv de sâmbătă seara, al Jean Loup Longnon Big Band, din Franța. Singurul big band invitat în festival a oferit un spectacol dincolo de muzică. Maestru al întreținerii publicului, Jean Loup Longnon - prezentat de directorul festivalului, Konstantin Schmidt, drept „o biluță care se rostogolește pe toată scena“ -, șeful big band-ului
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2211_a_3536]
-
oaspete pe Henry Franklin, o celebritate a jazz-ului american. În picioare la Big Band Pentru prima oară, sala s-a ridicat în picioare după recitalul exploziv de sâmbătă seara, al Jean Loup Longnon Big Band, din Franța. Singurul big band invitat în festival a oferit un spectacol dincolo de muzică. Maestru al întreținerii publicului, Jean Loup Longnon - prezentat de directorul festivalului, Konstantin Schmidt, drept „o biluță care se rostogolește pe toată scena“ -, șeful big band-ului, grăsuț și îmbrăcat cu sacou
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2211_a_3536]
-
Big Band, din Franța. Singurul big band invitat în festival a oferit un spectacol dincolo de muzică. Maestru al întreținerii publicului, Jean Loup Longnon - prezentat de directorul festivalului, Konstantin Schmidt, drept „o biluță care se rostogolește pe toată scena“ -, șeful big band-ului, grăsuț și îmbrăcat cu sacou roșu, a susținut adevărate numere de stand-up comedy între cântece. A prezentat cu șarm pe absolut fiecare muzician din orchestră, spunând mici povestioare. La fel a făcut și cu cântecele, astfel că întregul spectacol
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2211_a_3536]
-
einmal ein Pferd/ Der heisste Pferdinand... , se apucă să cânte Carmen Carpen. Ceea ce-i aduse, numaidecât, aminte un limerick nemțesc, un schlimmerick, compus de un amic al ei germanofon (și, prin urmare, filosofofil): „Herr Heidegger, in einer Lichtung,/ den zweiten Band des Buches Dichtung/und Wahrheit las;/ das Blau war blass,/ die Vögel flogen ohne Richtung.“ — Între noi, nicio convorbire, constată subit, Nora Aron, ci numai o stupidă pălăvrăgeală vană. — Zwischen uns, kein Gespräch, nur ein ödes albernes Gerede, traduse sec
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2166_a_3491]
-
Veronica Nae Vestea reunirii aproape... legendarei trupe 3 Sud-Est (un deceniu presărat cu numeroase succese, între care titluri memorabile, un record pentru un “boys- band”) a bucurat întreaga suflare a muzicii dance românești și nu numai. Pentru că trupa constănțeană avându-l drept lider și compozitor pe Laurențiu Duță s-a distins nu numai prin activitatea muzicale, ci și printr-un comportament elegant în relațiile cu
Reunire by Veronica Nae () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83400_a_84725]
-
așteptat de degustătorii de muzica celui mai valoros saxofonist european al jazzului contemporan. Și a fost la înălțime atât ca interpretare, cât și ca sincronizare cu ceilalți instrumentiști, iar Manu Katche a arătat că nu degeaba a făcut parte din bandul lui Peter Gabriel. Cu o dexteritate senzațională și un ritm teribil, Manu Katche a făcut senzație și printre cei care nu sunt neapărat consumatori de gen, iar Garbarek a fost impecabil. Lumea, mai multă ca niciodată, a rămas impresionată de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2172_a_3497]
-
venea - adăstam pe-un scaun incomod, în fața televizorului ce difuza „album duminical“. Iar acolo era nelipsită porția de jazz. Cine cânta, nu mai rețin. Numele mari care vizitaseră România - Louis Armstrong, Duke Ellington, Count Basie, cine mai știe!... Și Big Band-ul condus de Sile Dinicu, desigur, care cânta orice. Duminicile alea, prelinse în așteptarea plăcintei cu dovleac (făcută de tanti Linița după o rețetă luată cu sine în mormântă, mi-au săturat pofta de jazz. Dar celelalte duminici, în care
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2188_a_3513]