1,455 matches
-
Macula, 1981. BLUNT, Anthony, Philibert de L�Orme, Paris, Julliard, 1963. PALLADIO, Andrea, Leș Quatre Livres de l�architecture, Paris, Arthaud, 1980. PAPE Thomas et WUNDRAM Manfred, Andrea Palladio, Cologne, Benedikt Taschen, 1989. ***, Filippo Brunelleschi, Paris, CERA, 1979. Clasicism ?i baroc Lucr?ri generale BLUNT, Anthony, Art et architecture en France, 1500-1700, Paris, Macula, 1983. BOTTINEAU, Yves, Baroque ib�rique � Espagne, Portugal, Am�rique latine, Fribourg, Office du Livre, 1969. CASTEX, Jean, Renaissance, baroque, classicisme, Paris, Hazan, 1990. CHARPENTRAT, Pierre, Baroque
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
Clasicismul: normă ?i puterea ......................... 1.�Clasicismul �n Fran?a: primele manifest?ri ............................................ 2.�Elaborarea limbajului clasic .................. 3.�Vaux-le-Vicomte ?i marele stil francez .................................................. 4.�Versailles: art? ?i absolutism ................. 5.�Arhitectură �n afară Versailles-ului ....... 6.�Academia de arhitectur? ?i artă oficial? ........................................... Barocul: un nou spa?iu arhitectural ?i urban ............................................................... 3.�Barocul iberic: Spania ?i Portugalia ...... 4.�Barocul englez ....................................... Neoclasicismul, arhitectura Luminilor (1750-1820) ..................................................... 1.�Excesul de istoricism ............................. 2.�Arhitectur? ?i industrie .......................... 3.�Diversitatea g�ndirii urbanistice ............ 4.�Episodul eliberator al stilului Art nouveau
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
primele manifest?ri ............................................ 2.�Elaborarea limbajului clasic .................. 3.�Vaux-le-Vicomte ?i marele stil francez .................................................. 4.�Versailles: art? ?i absolutism ................. 5.�Arhitectură �n afară Versailles-ului ....... 6.�Academia de arhitectur? ?i artă oficial? ........................................... Barocul: un nou spa?iu arhitectural ?i urban ............................................................... 3.�Barocul iberic: Spania ?i Portugalia ...... 4.�Barocul englez ....................................... Neoclasicismul, arhitectura Luminilor (1750-1820) ..................................................... 1.�Excesul de istoricism ............................. 2.�Arhitectur? ?i industrie .......................... 3.�Diversitatea g�ndirii urbanistice ............ 4.�Episodul eliberator al stilului Art nouveau .............................................. Form? ?i g�ndire arhitectural? �n secolul al XX
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
clasic .................. 3.�Vaux-le-Vicomte ?i marele stil francez .................................................. 4.�Versailles: art? ?i absolutism ................. 5.�Arhitectură �n afară Versailles-ului ....... 6.�Academia de arhitectur? ?i artă oficial? ........................................... Barocul: un nou spa?iu arhitectural ?i urban ............................................................... 3.�Barocul iberic: Spania ?i Portugalia ...... 4.�Barocul englez ....................................... Neoclasicismul, arhitectura Luminilor (1750-1820) ..................................................... 1.�Excesul de istoricism ............................. 2.�Arhitectur? ?i industrie .......................... 3.�Diversitatea g�ndirii urbanistice ............ 4.�Episodul eliberator al stilului Art nouveau .............................................. Form? ?i g�ndire arhitectural? �n secolul al XX-lea ............................................. 1.�Fundamentul ideologiei moderniste ...... 2
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
Erlebnis, un termen care amintește o versiune ușor revizuită a erorii metodei biografice. În plus prezumția că există o corelație necesară între anumite procedee stilistice și anumite stări de spirit se dovedește a fi greșită, de pildă, când vorbesc despre baroc majoritatea cercetătorilor germani pornesc de la premisa că între un limbaj dens, obscur, încâlcit și un suflet furtunos, nehotărât și chinuit există o corespondență inevitabilă. *30 Dar un stil obscur, încâlcit, poate fi cultivat, desigur, și de meșteșugari și tehnicieni. Relația
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
este necesar să găsim numitorul comun al celor mai diferiți scriitori, uneori chiar al unor scriitori din multe țări. Deoarece istoria artei a stabilit o serie de stiluri aproape unanim acceptate, cum sunt stilul clasic, stilul gotic, cel renascentist și barocul, pare interesant să încercăm să transferăm acești termeni la literatură. Dar făcând aceasta, ne întoarcem la problema relației dintre arte și literatură, la problema paralelismului artelor și la aceea a succesiunii marilor perioade ale civilizației noastre. 245 <titlu> 15. Imaginea
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
menționate : Some foreign writers, some our own despise, The ancients only, or the moderns, prize. * * Zic unii / Că-i prost ce scriu străinii, iar alții, ce scrim noi, / Cei vechi doar, doar modernii au dat lucrări de soi. În perioada barocului, figurile de stil caracteristice sânt paradoxul, oximoronul, catahreza. Acestea sânt figuri de stil creștine, mistice, pluraliste. Adevărul este complex. Există numeroase moduri de -cunoaștere, fiecare cu propria lui legitimitate. Unele tipuri de adevăr se cuvin, exprimate prin negație sau printr-
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
un fel de "generaționism" care neagă relativitatea gustului individual, dar afirmă că în istoria literară se produce o alternare între anumite grupuri de criterii estetice mai mult sau mai puțin opuse (ca în opoziția stabilită de Wölfflm între Renaștere și baroc) și susține că această alternare nu poate fi nici ocolită, nici depășită pentru a se ajunge la principii comune. De asemenea, am ajuns, pare-se, la "polivalență" *23, adică la ideea că operele literare durabile plac din motive diferite unor
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
de schimbare, și, în parte extern, cauzat de transformările sociale, intelectuale și de toate .celelalte modificări culturale. Principalele perioade ale istoriei (literare moderne au făcut obiectul unor interminabile discuții. Termenii de "Renaștere", "clasicism", "romantism", "simbolism" și, mai recent, cel de "baroc" au fost definiți, redefiniți, controversați. *34 Este însă puțin probabil că se va ajunge la un acord atâta timp cât problemele teoretice pe care am încărcat să le clarificăm rămân confuze, atâta timp cât cei angajați în discuții insistă asupra unor definiții bazate pe
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
disociații, referința erudită, paradoxul, raționamentele, sofismele și mai cu seamă metaforele sar unele asupra altora, se încalcă, se asupresc, se acopăr și reapar, luptându-se încolăcit și alcătuindu-se astfel într-o impunătoare arhitectură de stil baroc. Asia fiind patria barocului, criticul acesta, care este și un poet, un romancier, un dramaturg, un moralist și un filozof, se înfățișează, în condiția lui intimă, ca un Gengis Khan, un asiat cu nostalgia cruntă a Europei. El visează adesea, compensator, câte o Acropole
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
exterior convingătoare, al mistificării observatorilor străini cu o altă mentalitate etc. Din care cauză, el trăiește permanent dialectica lui Œtre și paraître. O anumită subtilitate și chiar rafinament, în unele împrejurări, nu sunt nici ele excluse. Popor stilistic vorbind eminamente baroc, pe un fundal de improvizație istorică permanentă. Poate că această notă îi definește cel mai bine personalitatea, specificul național. Soluție instinctivă dată terorii istoriei, în general eludată, deviată, reconvertită în acceptabil și suportabil, fără mari crize etice. Din care cauză
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
polemic și iritant pentru ordinea conservator filistin burgheză (pp. 11-12). Dar la fel de bine ar fi putut să evoce și întreaga querelle des anciens et des modernes, care începe încă în Roma antică prin polemica dintre novus și vetus în poezie. Barocul față de clasicism este subversiv și deci reacționar, după cum Academia Franceză devine reacționară la rândul său, față de orice scriitor irrăgulier etc. Nu ezit să văd în această acțiune și reacțiune, care se transformă dialectic în contrariul său (reacțiune permanentă cu sensul
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
modelelor antice. Dar și un eșec politic, căci ideea de națiune și de tradiție națională se impune în ciuda proclamațiilor de universalitate. Cu atît mai mult cu cît Renașterea va da naștere, în secolul al XVII-lea, la două curente opuse: barocul și clasicismul. Originile Reformei Reforma își găsește originile în atmosfera de neliniște religioasă care caracterizează sfirșitul Evului Mediu și în incapacitatea Bisericii de a-i găsi o rezolvare. Spectacolul morții, care provoacă un viu sentiment al riscului pe care îl
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
de a-și afirma noile dogme, după Sinodul din Tyrol 57 , acesta este la început o formă de reprezentare a misterelor sfinte, al căror caracter teatral și dramatic se adresează mai degrabă sensibilității și imaginației decît rațiunii. Dar mai tîrziu, barocul va deveni un mijloc de a etala bogățiile care îl glorifică pe Dumnezeu și simbolizează puterea Bisericii. Apărut în Italia, barocul se dezvoltă în Spania, în Europa centrală și catolică, în sudul Țărilor de Jos și cu foarte multe opoziții
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
sfinte, al căror caracter teatral și dramatic se adresează mai degrabă sensibilității și imaginației decît rațiunii. Dar mai tîrziu, barocul va deveni un mijloc de a etala bogățiile care îl glorifică pe Dumnezeu și simbolizează puterea Bisericii. Apărut în Italia, barocul se dezvoltă în Spania, în Europa centrală și catolică, în sudul Țărilor de Jos și cu foarte multe opoziții, în Franța. Începutul secolului al XVII-lea asistă la nașterea spiritului științific modern, cu descoperirile astronomice pe baze matematice ale lui
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
naștere o nouă formă de sensibilitate. Ea exprimă gustul pentru schimbare, dragostea de viață, pasiuni și impulsuri violente, dar și neliniștea mocnită a unei epoci fră-mîntate, sfișiată de războaie și de lupte civile, în care se adună devastări și distrugeri. Barocul În general, se explică originea cuvîntului "baroc" din cu-vîntul portughez "barocco" care înseamnă "perlă cu formă neregulată". Prin extensie, termenul francez se referă la tot ce este ciudat, chiar șocant. Dezvoltarea artei baroce se explică mai întîi prin evoluția Bisericii
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
exprimă gustul pentru schimbare, dragostea de viață, pasiuni și impulsuri violente, dar și neliniștea mocnită a unei epoci fră-mîntate, sfișiată de războaie și de lupte civile, în care se adună devastări și distrugeri. Barocul În general, se explică originea cuvîntului "baroc" din cu-vîntul portughez "barocco" care înseamnă "perlă cu formă neregulată". Prin extensie, termenul francez se referă la tot ce este ciudat, chiar șocant. Dezvoltarea artei baroce se explică mai întîi prin evoluția Bisericii romane după Sinodul din Tyrol. La început
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
roman, în care triumfa spiritul Contrareformei. Cîștigată de partea reformei, Europa de Nord-Vest, cu societatea ei urbană burgheză și comercială, rămîne reticentă față de exprimarea sensibilității baroce și îs. manifestă în schimb preferința pentru clasicism, în Europa anilor 1560-1660 triumfă totuși barocul cu nuanțe naționale, care ții cont de temperamentele specifice. Răspîndirea barocului Barocul apare în Italia ca o prelungire a artei Renașterii, trecînd prin reflectarea manierismului. Operele tîrzii ale artiștilor de la sfîrșitul secoldui al XVI-lea îmbină maniera artistică cu dorința
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
de Nord-Vest, cu societatea ei urbană burgheză și comercială, rămîne reticentă față de exprimarea sensibilității baroce și îs. manifestă în schimb preferința pentru clasicism, în Europa anilor 1560-1660 triumfă totuși barocul cu nuanțe naționale, care ții cont de temperamentele specifice. Răspîndirea barocului Barocul apare în Italia ca o prelungire a artei Renașterii, trecînd prin reflectarea manierismului. Operele tîrzii ale artiștilor de la sfîrșitul secoldui al XVI-lea îmbină maniera artistică cu dorința de dogmatizate, de punere în scenă și de spectaculos. Judecata de
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
Nord-Vest, cu societatea ei urbană burgheză și comercială, rămîne reticentă față de exprimarea sensibilității baroce și îs. manifestă în schimb preferința pentru clasicism, în Europa anilor 1560-1660 triumfă totuși barocul cu nuanțe naționale, care ții cont de temperamentele specifice. Răspîndirea barocului Barocul apare în Italia ca o prelungire a artei Renașterii, trecînd prin reflectarea manierismului. Operele tîrzii ale artiștilor de la sfîrșitul secoldui al XVI-lea îmbină maniera artistică cu dorința de dogmatizate, de punere în scenă și de spectaculos. Judecata de Apoi
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
efectelor sale de lumină, violența scenelor exprimă o formă de evlavie exasperantă, care va șoca adesea pe contemporanii săi, dar va avea o profundă influență asupra întregii picturi europene din secolul al XVII-lea. Ca odinioară arta Renașterii sau manierismul, barocul se răspîndește destul de mult în Europa catolici din perioada Contrareformei. În afara Italiei, barocul cunoaște cel mai mare succes în Spania. Mai puțin exuberant, mai puțiti superficial decît barocul italian, barocul spaniol se caracterizează prin sobrietate (arhitectura Escurialului) și spiritualitate. După
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
va șoca adesea pe contemporanii săi, dar va avea o profundă influență asupra întregii picturi europene din secolul al XVII-lea. Ca odinioară arta Renașterii sau manierismul, barocul se răspîndește destul de mult în Europa catolici din perioada Contrareformei. În afara Italiei, barocul cunoaște cel mai mare succes în Spania. Mai puțin exuberant, mai puțiti superficial decît barocul italian, barocul spaniol se caracterizează prin sobrietate (arhitectura Escurialului) și spiritualitate. După sfirșitul secolului al XVI-lea, devine mai realist, mai pasianat, mai violent. I
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
europene din secolul al XVII-lea. Ca odinioară arta Renașterii sau manierismul, barocul se răspîndește destul de mult în Europa catolici din perioada Contrareformei. În afara Italiei, barocul cunoaște cel mai mare succes în Spania. Mai puțin exuberant, mai puțiti superficial decît barocul italian, barocul spaniol se caracterizează prin sobrietate (arhitectura Escurialului) și spiritualitate. După sfirșitul secolului al XVI-lea, devine mai realist, mai pasianat, mai violent. I se regăsesc influențele în expresia literară cu romanul lui Cervantes, Don Quijote (1605), care, în tradiția
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
secolul al XVII-lea. Ca odinioară arta Renașterii sau manierismul, barocul se răspîndește destul de mult în Europa catolici din perioada Contrareformei. În afara Italiei, barocul cunoaște cel mai mare succes în Spania. Mai puțin exuberant, mai puțiti superficial decît barocul italian, barocul spaniol se caracterizează prin sobrietate (arhitectura Escurialului) și spiritualitate. După sfirșitul secolului al XVI-lea, devine mai realist, mai pasianat, mai violent. I se regăsesc influențele în expresia literară cu romanul lui Cervantes, Don Quijote (1605), care, în tradiția romanului picaresc
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
filosofice, operele lui Calderon exprimă violența sentimentelor contradictorii. Dacă literatura și teatrul sînt modalitățile cele mai caracteristice de exprimare a sensibilității baroce, în Spania secolului al XVII-lea apare și o strălucită pleiadă de pictori: Ribera, Zurbaran sau Murillo. Acest baroc spaniol se răspîndește în Portugalia, apoi în America Latină, unde dă naștere barocului colonial care accentuează și mai mult tendințele originale. La începutul secolului al XVII-lea, la rîndul său, Europa Centrală este influențată și ea. Barocul se va dezvolta aici
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]