1,151 matches
-
la extremitatea superioară a barometrului și apoi îl ridicăm, plasându-l cu baza pe semnul respectiv. Marcăm din nou extremitatea superioară și repetăm operațiunea până când ajungem la acoperiș. Numărăm apoi semnele, și cunoscând lungimea barometrului, calculăm înălțimea clădirii. 5. Oferim barometrul în dar proprietarului, cu condiția să ne spună ce înălțime are clădirea. * Variante de răspuns la utilizări ale grafei de birou (pagina 119): 1. curățitor de pipă 2. curățitor de unghii 3. ac de cravată 4. agățătoare de tablou 5
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
și turtoiul a Început să nu mai poată fi mâncat, pentru că ori era cu motorină, ori era cu nisip. Și simțeam că ceva se Întâmplă. Cei vechi spuneau așa: „Atunci când situația pe plan internațional sau intern se Înrăutățește, noi suntem barometrul, asupra noastră se fac presiuni”. Nu știam ce gândesc ei, care era logica lor, dar măsurile erau draconice. „Atunci când există o destindere se simte și la noi, Încep să se comporte altfel, cel puțin o perioadă.” Dar și caralii recunoșteau
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Europene. Agenda publică din ultimii ani a fost ocupată Într-o proporție covârșitoare de subiecte legate de respectarea de către România a condițiilor impuse de Uniunea Europeană pentru obținerea acestui statut. Rapoartele de monitorizare ale Comisiei Europene au avut uneori efectele unor barometre politice pentru partidele aflate la putere, prestația echipelor guvernamentale fiind evaluată În funcție de natura aprecierilor formulate În aceste rapoarte. Printre domeniile care au făcut subiectul acestei monitorizări s-a numărat și administrația publică 1. Ca urmare a recomandărilor formulate În aceste
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
comitetul de numire, comitetul de remunerație, comitetul de riscuri. Toate aceste elemente componente ale pilonului 7 al guvernanței corporative contribuie la implementarea principiilor acestora în cadrul organizației și asigură percepția pozitivă că vor exista dezvăluiri ale guvernanței corporative, care vor reprezenta barometrul organizației în lupta cu falimentul în condițiile economiei de piață. Implementarea funcției de audit intern încorporează nemijlocit managementul riscurilor, sistemul de control intern și procesele guvernanței, între care realizează o legătură, așa cum rezultă din figura 1.1. Analizând modelul guvernanței
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
aproximativ 50% declară că a crescut și în districtul lor) (Warr, 1993, passim). Datele sondajelor de opinie publică din SUA, ca și din Europa sunt sugestive și permit comparații internaționale, ajutând la interpretarea opiniei publice despre criminalitatea de la noi. Conform Barometrului de opinie publică, în intervalul 1997-2000 proporția cetățenilor români care declarau că se tem de criminalitate și de infracțiuni a variat între 6% (în 1999) și 26% (în 1997). Interesant este faptul că în intervalul amintit teama de a deveni
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
opinie publică desfășurat în Canada, o treime dintre cei intervievați au considerat că actele de criminalitate constituie o problemă „foarte importantă”, 38% că este o problemă „oarecum importantă”, iar 7% că nu reprezintă o problemă importantă (Environics Research, 1989). În Barometrul de opinie publică (mai 2003, 15), s-a formulat întrebarea: „După părerea dumneavoastră, care credeți că sunt cele mai importante probleme cu care se confruntă România în prezent?”. Una din zece persoane intervievate a menționat în primul rând corupția. Mai
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
fi dată de faptul că cetățenii consideră justiția responsabilă de creșterea criminalității, controlul acestui fenomen fiind o problemă socială, și nu o responsabilitate a poliției. Și în România, populația evaluează mai bine activitatea poliției decât a justiției. Conform datelor din Barometrul de opinie publică, din 1997 și până în 2004, persoanele intervievate au declarat, într-o proporție mai mare, că au „foarte multă încredere” în poliție, și nu în justiție (Fig. 2). Fig. 2. Încrederea populației din România în poliție și în
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
publică, din 1997 și până în 2004, persoanele intervievate au declarat, într-o proporție mai mare, că au „foarte multă încredere” în poliție, și nu în justiție (Fig. 2). Fig. 2. Încrederea populației din România în poliție și în justiție (%) (după Barometrul de opinie publică, 1997-2004) În octombrie 2004, majoritatea cetățenilor din România aveau o părere „bună” și „foarte bună” despre activitatea poliției (Tabelul 3). Tabelul 3. Distribuția răspunsurilor la întrebarea „Cum evaluați activitatea poliției de prevenire a criminalității în comunitatea dumneavoastră
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
problematica accesibilității cognitive, vom spune că frecvența cu care apar în mass-media relatări despre cazurile de infracționalitate (am văzut că mass-media suprareprezintă criminalitatea, mai ales cea cu violență) induce bias-uri în opinia publică despre acest fenomen. De exemplu, dacă în Barometrul de opinie publică din mai 2003 aproximativ 22% dintre cei intervievați au indicat (în primul rând) că „legile sunt proaste”, nu înseamnă că ei au comparat legislația pe plan mondial și au ajuns la această concluzie; mult mai probabil este
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
sunt proaste”, nu înseamnă că ei au comparat legislația pe plan mondial și au ajuns la această concluzie; mult mai probabil este că au primit frecvent și chiar recent această informație din mass-media. Dacă 24% din populația intervievată cu ocazia Barometrului de opinie publică din octombrie 2003 considera că „aproape” toți judecătorii sunt corupți și 18% că „aproape toți” polițiștii sunt corupți, este foarte probabil că explicația constă în modul în care au fost „vizualizate” în mass-media sistemul juridic, instituțiile abilitate
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
îndreptățește să afirmăm că studierea criminalității și analiza politicilor penale și de prevenire a criminalității rămân incomplete și, într-o anumită măsură, ineficiente fără cunoașterea opiniei publice. Bibliografie Banciu, Dan. (2004). Crimă și criminalitate. Tendințe, evoluții, prevenire. București: Universitatea București. Barometrul de opinie publică. (mai 2003). București: Fundația pentru o Societate Deschisă. Barometrul de opinie publică. (octombrie 2003). București: Fundația pentru o Societate Deschisă. Chelcea, Septimiu. (2002). Opinia publică. Gândesc masele despre ce și cum vor elitele? București: Editura Economică. Chelcea
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
prevenire a criminalității rămân incomplete și, într-o anumită măsură, ineficiente fără cunoașterea opiniei publice. Bibliografie Banciu, Dan. (2004). Crimă și criminalitate. Tendințe, evoluții, prevenire. București: Universitatea București. Barometrul de opinie publică. (mai 2003). București: Fundația pentru o Societate Deschisă. Barometrul de opinie publică. (octombrie 2003). București: Fundația pentru o Societate Deschisă. Chelcea, Septimiu. (2002). Opinia publică. Gândesc masele despre ce și cum vor elitele? București: Editura Economică. Chelcea, Septimiu. (2004). Efectele campaniei „Nu da șpagă”. Raport de cercetare (nepublicat). Chiricos
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
consacrate aproape exclusiv cărților de poezie, publicate în revistele „Echinox” și „Familia”, C. și-a construit o personalitate și un stil. În Poezie și livresc sunt selectate treizeci de foiletoane critice (de fapt, dense eseuri-portret, adevărate medalioane), alcătuind, sub titlul Barometrul livrescului, un decupaj tipologic privitor la poezia românească de azi (de la Ștefan Aug. Doinaș la Mariana Bojan). Un Conspect și o Aplicație (fină interpretare a poeziei lui Mircea Ivănescu) trasează liniile generale spre o tipologie a spiritului poetic livresc. Acțiunea
CISTELECAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286280_a_287609]
-
cei de etnie maghiară. Ponderea relativ mai mică a tinerilor maghiari a fost întreținută, în perioada de după 1990, și de fenomene de migrație definitivă a unei bune părți a populației active de etnie maghiară. Sursa: Baza de Date Consolidată a Barometrului de Opinie Publică 1998-2004. Grafic SEQ Grafic \* ARABIC 1. Distribuția pe grupe de vârstă a maghiarilor și a românilor din Transilvania (%) Mai mult, anumite păreri (Fox, 2000) susțin că sistemul de cote procentuale folosit la admiterea în programele de studii
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
prin testarea impactului apartenenței etnice asupra variabilei centrale - nivelul de instrucție al persoanelor adulte din județele Transilvaniei. Date. Metodă Pentru a testa diversele efecte asupra nivelului de instrucție ale maghiarilor și ale românilor, am folosit baza de date consolidate ale Barometrului de Opinie Publică din perioada 1998-2004, din care am exclus persoanele născute după 1977, deoarece acestea, la data efectuării analizelor (2006) ar fi avut o mare probabilitate de a fi înaintea finalizării carierei școlare. În majoritatea analizelor am folosit însă
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
cu studii superioare în aceeași regiune. Pentru a controla efectul specificului regional în dotarea cu capital educațional vom elimina din analizele următoare subiecții din afara Transilvaniei. Comparațiile dintre români și maghiari nu vor fi afectate de vreme ce 94,5% dintre maghiarii din Barometrul Consolidat locuiesc în Transilvania. În același timp, vom deosebi, în continuare, între locuitorii din Secuime și cei din restul Transilvaniei, ponderea celor cu studii gimnaziale fiind mult mai mare în prima regiune. Analiza log-liniară construită cu ajutorul noii variabile confirmă paradoxul
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
și nefericirea ansamblului populației studiate? 2) Cum reflectă aceste filozofii cunoașterea personală, experiența proprie a subiectului? În ce măsură propriile trăiri influențează ceea ce credem despre posibilitățile oamenilor de a deveni fericiți? Vom explora ambele întrebări în două anchete sociologice diferite - și anume, Barometrul Opiniei Publice din mai 2005 și Barometrul Opiniei Publice din mai 2007, realizate de Fundația pentru o Societate Deschisă (Fundația Soros) și The Gallup Organization Romania. Prima cercetare include întrebări referitoare la posibilitatea fericirii în condiții de viață considerate la
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
reflectă aceste filozofii cunoașterea personală, experiența proprie a subiectului? În ce măsură propriile trăiri influențează ceea ce credem despre posibilitățile oamenilor de a deveni fericiți? Vom explora ambele întrebări în două anchete sociologice diferite - și anume, Barometrul Opiniei Publice din mai 2005 și Barometrul Opiniei Publice din mai 2007, realizate de Fundația pentru o Societate Deschisă (Fundația Soros) și The Gallup Organization Romania. Prima cercetare include întrebări referitoare la posibilitatea fericirii în condiții de viață considerate la nivel social ca adverse - precum sărăcia, boala
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
Ca individ putem legitima aproape orice prin fericire: credința în Dumnezeu, dar și denunțarea religiei ca iluzie; munca asiduă, dar și traiul boem. La nivel social, însă, există anumite teorii larg împărtăștite asupra căilor de a atinge fericirea. Ancheta sociologică „Barometrul Opiniei Publice” din mai 2005, realizată de Fundația pentru o Societate Deschisă și The Gallup Organization Romania, indică faptul că există un consens relativ asupra influenței pe care o au asupra fericirii credința în Dumnezeu, familia, prietenii, banii și sănătatea
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
Este iubirea suficientă, sau trebuie ca soții să aibă bani, sau poziția socială a celor doi tineri să fie cumva compatibilă? La nivel declarativ, această dilemă de tip Romeo și Julieta este rezolvată net în favoarea iubirii. Răspunsurile persoanelor intervievate în Barometrul Opiniei Publice din mai 2007, realizat de Fundația Soros și The Gallup Organization Romania, indică faptul că acestea împărtășesc o teorie a căsătoriei bazată în primul rând pe iubire, în al doilea rând pe situația materială, și în ultimul rând
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
arte liberale” (pictură, arhitectură etc.) și alta de „arte superioare” (teologie, medicină și drept). Există o evidentă competiție în datarea cât mai timpurie a universităților în discuție, întrucât știința de carte și cunoașterea, în general, a fost considerată ca un barometru al civilizației. În tabelul 1 redăm o cronologie a apariției unor universități în secolele XII-XV. Datarea este relativă, întrucât nici una din primele universități nu a fost fondată la o anumită dată, ele dezvoltându-se treptat, de multe ori în cadrul unei
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
lipsă de interes pentru subiectul violența domestică. Subiecții noștri nu considerau violența în familie ca pe un fenomen grav, care ar necesita luat în atenție, înțeles. Nici rostul unor servicii de specialitate nu era întrevăzut de respondenții din 1996. în Barometrul de Opinie al Fundației pentru o Societate Deschisă, din 2007, privind Viața în Cuplu, se relevă printre cauzele divorțurilor: „Cea mai importantă cauză a apariției problemelor în căsnicie este reprezentată de lipsurile materiale (70%) sau lipsa de bani (42%), urmată
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
în principal violență și alcoolism și în mod secundar infidelitate și încetarea iubirii între cei doi”. Deși au trecut 11 ani între cele două cercetări, datele se aseamănă în mare măsură, sărăcia fiind și acum percepută ca o cauză majoră. Barometrul de Opinie Publică este realizat pe un lot reprezentativ la nivelul întregii țări. în același sens, în cercetarea CURS din 2008, drept cauze ale violenței domestice, respondenții numeau sărăcia și alcoolul. Aceeași cercetare ne arată că doar 2% dintre victime
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
în primele nouă luni ale anului 2007. Aceeași sursă consideră că 80% din divorțuri, deși nedeclarată, au drept cauză reală violența domestică și acest lucru indiferent de nivelul de educație al partenerilor. Date mai nuanțate, dar asemănătoare valoric, apar în Barometrul de Opinie Publică 1, privind viața în cuplu: 84% dintre femei divorțează din cauza violenței în familie, în mediul urban, 83,6% dintre divorțuri au loc din cauza violenței și ponderea cea mai mare a divorțurilor din motive de violență apare la
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
și 14 ani au asistat la scene de violență fizică între părinți, iar 370.000 de copii, cu vârstele între 0 și 14 ani, au asistat frecvent la violențe verbale, insulte, înjurături, între părinți sau între adulții din gospodărie. în Barometrul de opinie publică 1 este semnificativă și alarmantă fraza: „Este de remarcat importanța scăzută atribuită copiilor într-o căsnicie fericită”. La o populație de aproximativ 4.554.332 de copii 2, cât are România, făcând un calcul cu privire la numărul copiilor
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]