3,060 matches
-
fiind strămutați după un plan riguros, sub lozinca „Heim ins Reich” („acasă în reich”). Peste 93.000 de nemți basarabeni s-au refugiat în Polonia și în Prusia de Vest, ajungînd mai tîrziu în Germania. După procedura de înregistrare, germanii basarabeni încetau să fie cetățeni români și intrau sub protecția Reich-ului. Ulterior, prin proceduri individuale, fiecare a primit cetățenie germană. Carol Schmidt, primar al Chișinăului între 1877-1903, considerat unul din cei mai merituoși primari ai orașului, a fost german basarabean după
Germani basarabeni () [Corola-website/Science/302669_a_303998]
-
a primit cetățenie germană. Carol Schmidt, primar al Chișinăului între 1877-1903, considerat unul din cei mai merituoși primari ai orașului, a fost german basarabean după tată, iar după mamă polon. Părinții fostului președinte al Germaniei Horst Köhler au fost germani basarabeni care în 1940 s-au strămutat pe teritoriul actual al Poloniei, în urma Pactului Hitler-Stalin din 1939. Horst Köhler s-a născut în 1943.
Germani basarabeni () [Corola-website/Science/302669_a_303998]
-
Matei Krupensky, serdarului Iordache Vartolomeu), Grădina Publică (azi "Ștefan cel Mare"), o piață alimentară nouă, Spitalul orășenesc și cel Militar; a fost începută construcția Catedrala "Nașterii Domnului". Pe această stradă și-au construit palate și case de locuit elita societății basarabene de atunci: Iorgu Balș, Victor Sinadino, D. Krupensky, Hartingh, Ralli, Dimitrie Russo, Gafencu, V. Hertza, Theodosiu, etc. S-au construit: Catedrala "Nașterea Domnului" cu "Porțile Sfinte", biserica "Luterană", Clubul Nobilimii, Gimnaziul pentru Băieți nr. 2 cu biserica "Sf. Împărați Constantin
Bulevardul Ștefan cel Mare și Sfînt din Chișinău () [Corola-website/Science/313839_a_315168]
-
din Chișinău care, inițial s-a afiliat la jurnalistica liberală, mai târziu devenind o publicație de extremă dreaptă. Acest ziar a fost principalul incitator la Pogromul din Chișinău din aprilie 1903. Din 1905 a devenit organul de presă al secției basarabene al „Uniunii poporului rus”, înființată de către Crușeveanu, sub auspiciile Ohranei. a publicat un almanah al ziarului „Bessarabeț” - primul cotidian din Chișinău, înființat de asemenea la inițiativa sa în 1903, în limba rusă, la Moscova - o monografie privind istoria, geografia, etnografia
Pavel Crușeveanu () [Corola-website/Science/314656_a_315985]
-
(n. 9 septembrie 1937, Ceaga (Petrovka/Petrivka), Basarabia, Regatul României - d. 22 martie 2016) a fost un fotbalist și apoi antrenor de fotbal basarabean de origine evreiască. și-a petrecut întreaga carieră de fotbalist la clubul Zimbru Chișinău, unde apoi a revenit și în calitate de antrenor în două perioade scurte. A fost desemnat antrenor emerit al RSS Moldovenești. Ca jucător, în anul 1958 a fost
Vladimir Țincler () [Corola-website/Science/331645_a_332974]
-
lupte, absolvă Institutul Politehnic din București, facultatea de construcții. În anul 1917 participă la organizarea Comitetului moldovenesc al soldaților frontului. În luna octombrie al anului 1917 participă la lucrările congresului soldaților moldoveni. Uniunea Social- democrată îl înaintezează deputat în Parlamentul basarabean "Sfatul Țării". La 28 iunie 1940 se evacuează la Iași, lucrează în transportul feroviar. După 22 iunie 1941 este mobilizat la restaurarea căii ferate Iași-Ungheni-Chișinău. Din anul 1944 locuiește la Sibiu, unde este devansat în serviciu din funcția de inspector
Dumitru Dron () [Corola-website/Science/320147_a_321476]
-
un diac și un dascăl. La 27 iunie 1813, la un an după eliberarea Basarabiei de sub jugul turcilor de către Rusia, cinci țărani din Tețcani (Ioan Vornic, Agapi Buță, Ion Șchiopu, Grigore Popa și Vasile Matveev) s-au plâns Guvernului regional basarabean asupra serdarului de Orhei, care îi mâna la munci istovitoare de corvoadă. Ei lucraseră gratuiit 13 zile la fortificațiile de la Hotin, căraseră bîrne din pădurea Teleșeu la Chișinău și Chilia din pădurea Frumoasei la Mogilău. Potrivit recensământului din anul 1859
Chițcanii Vechi, Telenești () [Corola-website/Science/305117_a_306446]
-
1954. Începând cu 6 iulie 1949, din gara feroviară Bălți-Slobozia au fost deportați în Siberia, mii de basarabeni în cadrul operațiunii "юг", adică "Sud". Operațiunea a fost desfășurată de către autoritățile sovietice, în cadrul căreia au fost ridicate circa 12 mii de familii basarabene. Ulterior, în timpul regimului comunist orașul a devenit un centru industrial important pentru nordul Moldovei, cu o populație în mare parte nouă, fie moldoveană venită de la sate, fie rusească sau ucraineană. În anii 1944-1945 pe teritoriul Combinatului de blănuri de astăzi
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
(n. 29 decembrie 1955) este un pictor basarabean, originar din Nisporeni, Republica Moldova. a contribuit la afirmarea, la Chișinău, a unui curent de gândire artistică originală, care venea să se opună mentalității de "vigilență artistică", ostilă inovațiilor prea spectaculoase în arta plastică. Actualmente este director al Muzeului Național de
Tudor Zbârnea () [Corola-website/Science/299993_a_301322]
-
Basarabiei", ăn IV, nr. 11—12 nov.-dec. poezia "Rochia". Continuă să publice în "Viața Basarabiei", devine colaboratoare a revistei "Însemnări ieșene", (unde publică cu regularitate până la sfârșitul anului când revista va fi suprimata). Paralel publică în "Cuget moldovenesc", "Pagini basarabene", poezii că "Dorința", "Grădinărie", "Atavism", "Toamnă", "Caisul", "Cuvântul Evei", "Jucărie", și altele. Locuiește împreună cu sora să Silvia, studentă la medicină, într-o vilă pe Aleea Greuceanu, azi stradă Pinului, ulterior într-un apartament pe strada Sărăriei, colț cu Ralet, în
Magda Isanos () [Corola-website/Science/298328_a_299657]
-
om, dincolo altul, și așa mai departeť". Totuși, a doua zi cei trei se înfățișează Comitetului Revoluționar moldovenesc, unde au fost primiți de Pan Halipa, Nicolae Alecsandri, Pantelimon Erhan, de Teofil Toncu și de părintele Gurie, mai târziu episcop. "Românii basarabeni, scrie Ovidiu }opa, au fost bucuroși de venirea noastră, căci ei aveau nevoie de profesori de limba română, căci primul lucru pe care l-am făcut era organizarea de cursuri de limba română pentru învățători". în același scop sosiseră la
Un memorialist necunoscut: Ovidiu Țopa by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Memoirs/7433_a_8758]
-
de aristocrația țărănească a Câmpulungului nostru moldovenesc. Acești oameni întrebuințau în limba lor cele mai frumoase imagini." Observații făcute pe fondul unor tot mai dese focuri de armă, în plina destrămare a imperiului țarist. Bande de jefuitori bântuiau pretutindeni, patrioți basarabeni erau uciși de partizanii rămânerii Basarabiei în granițele unei "Rusii unitare". întârziind la o întâlnire, memorialistul scapă miraculos cu viață. Un martor îi relatează " Stăteam la o masă în via lui Hodorogea și discutam în liniște. Deodată apar trei soldați
Un memorialist necunoscut: Ovidiu Țopa by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Memoirs/7433_a_8758]
-
miraculos cu viață. Un martor îi relatează " Stăteam la o masă în via lui Hodorogea și discutam în liniște. Deodată apar trei soldați ruși înarmați și au început să vocifereze, insultându-ne. Atât Hodorogea, cât și Simion Murafa, care fiind basarabeni știind bine rusește, au încercat să-i potolească, dar în zadar, au sărit ca niște sălbatici și i-au ucis pe amândoi cu baionetele lor."" Faptele acestea banditești, scrie Ovidiu }opa m-au întristat mult căci Murafa, unul dintre cei
Un memorialist necunoscut: Ovidiu Țopa by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Memoirs/7433_a_8758]
-
aceasta cu mult numărul grupelor de cursanți. Au început să vină și profesori din vechiul regat: cei doi frați Haneș, Diaconescu, folcloristul Pamfil și alții. Lupta nu era ușoară căci numai foarte greu ai putut să-i dezbari pe intelectualii basarabeni de mentalitatea rusească. Dar cu toate acestea un număr destul de însemnat s-au dat pe brazdă. La 27 martie st. v. 1918 s-a convocat Sfatul popular pentru a vota Unirea. Adunarea s-a ținut în frumoasa sală a marelui
Un memorialist necunoscut: Ovidiu Țopa by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Memoirs/7433_a_8758]
-
mai mulți bucovineni și ardeleni, rămași acolo, întrebuințându-i formal ca servitori, pentru a-i salva pe acești "dezertori" de la moarte, dacă ar fi dat nemții de ei." Desigur, pe memorialist îl interesau în principal problemele școlare: "De la Unire, școala basarabeană a fost subordonată Ministerului învățământului din România. Ministrul învățământului a fost excelentul geograf și marele popularizator al științei, Simion Mehedinți. A vizitat Basarabia ca să inspecteze școlile și cursurile de limba română. A intrat și la mine la un curs și
Un memorialist necunoscut: Ovidiu Țopa by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Memoirs/7433_a_8758]
-
care vorbeau nemțește, ca un fel de răzbunare copilăroasă pentru toate necazurile îndurate de atâta vreme de către (din cauza, n.n.) regimul austriac." Cunoaștem, așadar, anul în care se scriau respectivele pagini, ce i-ar fi adus ani grei de temniță. Epopeea basarabeană se încheia cu această reflecție: "în Istoria Partidului scrie într-un loc că Basarabia a fost răpită de români. Ne permitem să întrebăm de ce sunt toate cetățile așezate pe malul Nistrului și nu al Prutului. Dacă ar fi așa cum spune
Un memorialist necunoscut: Ovidiu Țopa by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Memoirs/7433_a_8758]
-
Iași, care permite livrarea gazelor naturale în ambele sensuri. Gazoductul are o lungime de 43,2 km, din care aproximativ 11 km în Republica Moldova iar costul total al proiectului a fost de de 26,5 milioane de euro. Pe partea basarabeană, suma necesară pentru construcție a fost de 8,29 milioane de euro, dintre care 5,29 milioane de euro au fost oferite de Guvernul României, iar 3 milioane de Comisia Europeană. Interconectorul va avea o capacitate anuală de 1,5
Gazele naturale în România () [Corola-website/Science/310422_a_311751]
-
al operei, situat pe mai multe paliere: polifonie (existența mai multor „adevăruri” expuse în operă), poliglosie (corul de voci) și cronotopicitatea sensului (posibilitatea dialogului situat la distanță în timp și spațiu datorită convergenței semantice), este dovedit și pe material romanesc basarabean. Strategiile dialogice ... sunt aplicate, în funcție de materialul disponibil, la analiza romanelor: "Din calidor" (prima ediție franceză 1987, prima ediție română 1989) de Paul Goma, " Martorul" (1988) de Vasile Gârneț, "Schimbarea din strajă" (1991) de Vitalie Ciobanu, "Gesturi" (1996) de Emilian Galaicu-Păun
Aliona Grati () [Corola-website/Science/334681_a_336010]
-
romanul românesc din secolul al XX-lea", periplul Alionei Grati, cadru universitar la Chișinău, rod al unui efort documentaristic sisific, reușește performanța de a propune interesante conexiuni, cercetând în rama paradigmei dialogice romanul românesc (interbelic și „postbabelic”) dar și romanul basarabean, prin câteva nume dereferință, sfidând, în pofida decalajelor, prin experimente literare polemice, monologismul ideologic. Echipată cu o luxuriantă bibliografie, cercetată acribios, dovedind un impresionant travaliu și oferind concluzii care se rețin, lucrarea dnei Aliona Grati,convergând eforturilor de „a aduce acasă
Aliona Grati () [Corola-website/Science/334681_a_336010]
-
prin experimente literare polemice, monologismul ideologic. Echipată cu o luxuriantă bibliografie, cercetată acribios, dovedind un impresionant travaliu și oferind concluzii care se rețin, lucrarea dnei Aliona Grati,convergând eforturilor de „a aduce acasă” (în sensul unui spațiu cultural comun) literatura basarabeană, vădește tocmai disponibilitate dialogică.”
Aliona Grati () [Corola-website/Science/334681_a_336010]
-
-l scoate din reședința episcopală din Bălți pe episcopul Petru. Temându-se să nu piardă jurisdicția asupra Bisericii Ortodoxe din Basarabia, patriarhul Alexei al II-lea a cerut arhiepiscopului Vladimir al Chișinăului să ia măsuri drastice împotriva ierarhilor și preoților basarabeni animați de sentimente românești. În mai 1992 episcopul Petru a fost atacat cu arme și bâte chiar la sediul Palatul Episcopial de un grup de preoți și călugări, adepți ai arhiepiscopului Vladimir. De asemenea, au fost atacate și cele doua
Vladimir Cantarean () [Corola-website/Science/308055_a_309384]
-
confirmat ca mitropolit la 24 octombrie 1995, acordându-i-se cu acest prilej titlul de arhiepiscop al Chișinăului, mitropolit al Basarabiei și exarh al Plaiurilor și dreptul de jurisdicție extrateritorială asupra diasporei ortodoxe române din spațiul ex-sovietic și asupra diasporei basarabene din întreaga lume. Deoarece Patriarhia Română a recunoscut Mitropoliei Chișinăului doar dreptul de jurisdicție asupra diasporei ruse din Basarabia, prin reciprocitate a înființat Exarhatul Plaiurilor pentru Federația Rusă, pentru a avea drept de jurisdicție asupra diasporei române (moldovenești) din spațiul
Vladimir Cantarean () [Corola-website/Science/308055_a_309384]
-
de băieți din Bolgrad și la Universitatea din București. Debutează în presa literară din București. A scris versuri și traduce din literatura universală (Baudelaire), colaborând la "Limba română", "Litere", "Luceafărul literar", "Pasărea albastră", "Frize", "Orizonturi", "Viața Basarabiei", "Bugeacul" sau "Pagini basarabene". În 1938, la Bugeac, împreună cu I. Șt. Botez fondează revista literară "Moldavia". George Călinescu îl caracterizează pe Cavarnali ca fiind un reprezentant al "liricii proletariene moderne a hoinăririi, a umilității diurne din jurul lui Esenin, fără apocalipticul acestuia..." George Meniuc menționa
Vladimir Cavarnali () [Corola-website/Science/332930_a_334259]
-
autorul a mai multor volume de versuri . În spectrul vast al activității sale politice și culturale se înscrie și colaborarea lui Ion Buzdugan la multiple publicații din Basarabia, cât și întreaga țară: „Sfatul Țării”, „Moldova de la Nistru”, „Viața Basarabiei”, „Pagini basarabene”, „Convorbiri literare”, „Cuvântul literar”, „Neamul Românesc”, „România” etc. Din numărul imens de versuri ale poetului se desprinde și oda orașului Bălți „"Cetatea Bălților"” piblicată în „Almanahul orașului și județului Bălți”. În 1940 se refugiază la București. În anii postbelici, când
Ion Buzdugan () [Corola-website/Science/307514_a_308843]
-
Îi adăpau străjerii./ Râdea În hohot gloata de spasmele durerii/ Și-L ocărau tâlharii .../ Zdrobită, la picioare-i zăcea plângând Maria/ Și-adânc zbugnea durerea din inima-i de mamă/ Alături Magdalena, În lunga ei maramă/ Țipa văzând urgia ..." Preotul basarabean Alexe Mateevici apoteozează minunea și lumina sfintei Învieri În poezia "Hristos a Înviat". "Lumini lucesc la gura mormântului deschis/ Întunecimea piere o clipa-n toată firea .../ Hristos Învie !... Paznici, să fie vouă vis/ Lumina vă orbește, v-a Înlemnit uimirea
Editura Destine Literare by Cezar Vasiliu () [Corola-journal/Science/76_a_341]