1,296 matches
-
greu după a noastră părere, pe care l-a făcut principele Bismarck Germaniei, se va recunoaște poate în alți timpi; în Germania actuală însă n-a aflat altă recunoaștere decât că întreaga presă germană - cu escepții cari dispar - l-a batjocorit pe unicul bărbat politic și cel mai avut în succese pe care l-a avut Germania de generații încoace prin injurii și suspiciuni de soiul cel mai de rând. Cine i-ar putea-o lua a nume de rău daca
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
a declarat că, în cestiunea Dunării, dă tot Austriei, nu numai ceea ce ea cere, și că, noi l-am susținut și că în fine, din austro maghiari ce ne deprinsesem a fi, am făcut o voltă la sfârșit și am batjocorit pe "Pesther Lloyd". De ce? "Pentru că din momentul în care guvernul austro unguresc refuză concursul patrioților de la " Timpul " ungurii latră ca câinii ". Să ne-nțelegem. Foile ungurești latră totdeauna, daca vor da concursul lor patrioților de la "Timpul" sau daca nu-l
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Ei bine, Kalinderu va deveni conservator și-i va merge tot bine. Până când comedia aceasta? Până când panglicăria de principii, până când schimbările la față de pe-o zi pe alta? Sîntem copii noi, pe cari un regisor străin ne pune să ne batjocorim între noi, să ne sfâșiem pentru credințe și, la arătarea unei prăzi, care-i punga noastră, căci e a țării, să ne scuipăm*** și conservatorul să fraternizeze numaidecât cu radicalul, radicalul să devină conservator? Sîntem comedianți cari ne batem de
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
egale cu celelalte naționalități mai mici la număr, pe atâta timp Austro-Ungaria e o putere străină, foarte străină pentru noi, egal de străină cu altele, vecine ori depărtate. Impopulară, imposibilă chiar va rămânea o învoială, oricât de strâmbă, pe câtă vreme suntem batjocoriți în sângele, în legea, în limba noastră. Și în sângele nostru românesc, nu în de alde Pherekydis, Giani, Carada etc., în limba noastră românească, nu în păsăreasca voastră, în poporul nostru istoric așa cum l-a făcut Dumnezeu. Atunci când naționalitatea română
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
sunt astăzi la putere. Dar s-a schimbat într-un mod singular; îndopați și îmbuibați, îngrozindu-se ei înșiși de mijloacele pe cari le-a întrebuințat pentru a ajunge, cheamă azi societatea în ajutorul lor. Aceeași societate pe care au batjocorit-o, pe care au căutat și vor căuta încă a o răsturna când nu vor mai fi în poziția de a o esploata. Însă opinia publică nu se mai mișcă: elucrubațiunile "Romînului" se citesc dând din umeri și zicând; " Ia
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
sunt unii dintre oameni, al căror com‑ portament Îl amintește Încă din secolul al IV‑lea și Sfântul Grigorie Teologul, cărora le repugnă atât de mult compătimirea La originile bolii 39 și ajutorarea celor necăjiți, Încât Îi insultă și‑i batjocoresc pe aceștia din urmă, Îndrăznind chiar, cu nesimțire duhov‑ nicească, să zică : „De la Dumnezeu au ei nenorocirea, de la Dumnezeu avem noi prosperitatea. Cine sunt eu ca să desfac hotărârea lui Dumnezeu și să mă arăt mai bun ca El ? Să sufere
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
spunând : „Sângele Lui asupra noastră și asupra copiilor noștri” (Matei 27, 25). Se năpustesc asupra Lui cu o furie oarbă și‑L ocărăsc ; Îl leagă și‑L târăsc ; ei sunt vinovați că ostașii Îl ocărăsc ; Îl pironesc, Îl Înjură, Îl batjocoresc. „Pilat n‑a hotărât aceasta ; dar ei fac toate acestea de la ei ; ei sunt totul : și acuzatori și judecători și călăi. Nu I‑a fost batjoco‑ rit numai un mădular, ci tot trupul. Capul, cu o cunună de spini, cu
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
răstignit și după ce I‑au dat să bea oțet amestecat cu fiere, iudeii nu se opresc aici, ci Își augmentează răutatea, sporindu‑și vinovăția ; se observă o adevărată emulație Între dânșii În a nu rata nici o ocazie de a‑L batjocori, umili și bate ; chiar când Îl văd pironit pe cruce Îl ocărăsc și ei și cei ce treceau. Dar cel mai cumplit decât toate era că Mântuitorul pătimea acestea sub Învinuirea de amăgitor și Înșelător, de Îngâmfat, 66 Suferința și
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
sub Învinuirea de amăgitor și Înșelător, de Îngâmfat, 66 Suferința și creșterea spirituală de om care s‑a lăudat În zadar cu cele ce mărturisea. De aceea L‑au și răstignit În fața Întregului popor, ca să‑L umilească și să‑L batjocorească Înaintea tuturor ; de aceea s‑au slujit de mâinile nemiloșilor soldați, ca mânia lor vio‑ lentă să crească și prin această judecată publică. Încât, meditând la acestea, ne Întrebăm și noi Împreună cu dum‑ nezeiescul Hrisostom : „Ce inimă n‑ar fi
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
porțile mănăstirii. Ținea un toiag În mână. Ca și cum ar fi fost proprietarul acelui sălaș sfânt care tocmai a fost atacat de hoți, el i‑a lovit pe cei trei intruși cu toiagul său. Azarie, mirat de spectacol, Îl putea auzi batjocorindu‑i pe călăreți, spunând : „Pe cine căutați aici, copii ai pierzaniei ? Nu vă ajunge focul gheenei ? Ați vrea să furați și o oaie de pe proprietatea mea ? Nu aveți ce căuta aici, plecați !” La acest ordin și din cauza loviturilor de toiag
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
românilor, dar din poziția de marginalizat, împreună cu poporul român, ignorat și disprețuit de o pătură minoritară, numită de poet "pătură superpusă". Cu alte cuvinte, Eminescu sesizase o situație cu totul aberantă în societatea românească: națiunea profundă era tratată ca "minoritate", batjocorită de o oligarhie care nu-și cunoștea decât măruntele interese de grup, într-o corupție generalizată. Iată, fără îndoială, o foarte încurcată necorelare a antitezelor, pentru care Eminescu a găsit o denumire emblematică: antiteze monstruoase. A sparge echilibrul antitezelor și
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
sufletului. În termenii teologiei părintelui Stăniloae, este lumea opacă, lumea fără lumen. Nemaiavând iluzii, omul biologic este fericit, e omul anturajului gălăgios și vesel. Așa e mama Terezei, femeia-trup, ca om concret, cum se pretinde. Ea își urăște și-și batjocorește fiica pentru că este rodul căsătoriei, iar căsătoria și "a fi mamă înseamnă a sacrifica totul"420. Râde de Tereza și o disprețuiește fiindcă "nu vrea să se împace cu gândul că trupul omenesc se pișă și trage pârțuri"421. Pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
merge atât de departe cu asocierea dintre radicalismul avangardei (anarhist din punct de vedere politic) și deconstructivismul parodic al postmodernismului, încât îi neagă orice intenție pozitivă în valorificarea tradiției: "Citatul" postmodernist nu continuă vechile opere, ci le neagă vehement uneori, batjocorindu-le. În produsele postmoderniste nu "citatele" sunt importante, ci batjocura". (Despre postmodernism ca mizerie intelectuală și morală, în "Analele Universității Spiru Haret", București, nr. 3/2002, p. 32). Mihail Diaconescu e convins că există o echivalență între ideologia postmodernistă și
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
fost întinate, de pildă, de șeful statului-major al diviziei noastre; atunci am auzit pentru prima oară un nyilașist autentic. De limba lui spurcată și de comportamentul său infatuat la adresa "ardelenilor dezordonați și rozalii" se săturase și guvernul - de pildă, el batjocorise un ministru de Interne cinstit, cu bun simț, un autentic patriot, pe Keresztes Fischer Ferenc, în fața ostașilor, care se "stricau de râs". L-a strigat: "Băiete Fischer!". Împotriva lui s-a inițiat o anchetă, bineînțeles povestea a fost escamotată..."23
Prefață. In: Transilvania reintoarsă [Corola-publishinghouse/Science/84986_a_85771]
-
dar care sunt stăpâniți de mândrie și dispreț față de ceilalți semeni ai lor. Pilda fiului risipitor, una dintre cele mai frumoase parabole din Noul Testament, are ca temă căința și întoarcerea la calea cea dreaptă. Fiul plecat este fiul risipitor care batjocorește avutul primit în dar de la Tatăl (adica Dumnezeu) iar celălalt este fiul risipit pentru că, spre deosebire de fratele său care risipește o bogăție materială, el risipește una spirituală, respectarea poruncilor devenind pentru el singurul criteriu de selecție de care ar trebui să
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
al lui Constantin cel Mare ă273-337) era creștin, dar fiind proclamat împărat de către trupele din Galia, se leapădă de credința creștină, fapt pentru care a fost numit „apostatul” adică „renegatul” sau „lepădatul”. Acest împărat avea o plăcere deosebită să-L batjocorească pe Dumnezeu. Mântuitorului Iisus Hristos nu-i spunea decât „Galileianul” sau „Fiul lemnarului” batjocorind numele lui Iisus. Într-o zi întâlnindu-se cu un bun creștin pe care împăratul îl cunoștea îi zise în bătaie de joc: „Oare ce mai
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
din Galia, se leapădă de credința creștină, fapt pentru care a fost numit „apostatul” adică „renegatul” sau „lepădatul”. Acest împărat avea o plăcere deosebită să-L batjocorească pe Dumnezeu. Mântuitorului Iisus Hristos nu-i spunea decât „Galileianul” sau „Fiul lemnarului” batjocorind numele lui Iisus. Într-o zi întâlnindu-se cu un bun creștin pe care împăratul îl cunoștea îi zise în bătaie de joc: „Oare ce mai face Galileianul acela, fiul lemnarului? Acesta îi răspunse: „Împărate Fiul Lemnarului pregătește scândurile pentru
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
l-a determinat pe tânărul ostaș să dea bună ziua și să se mute în alt compartiment. De la această 31 întâmplare s-a lecuit de a mai vorbi necuviincios și a mai spune glume care nu se cuvin. 27. Să nu batjocorești pe nimeni! Într-un sat, un tânăr a început să se spovedească și să se împărtășească în fiecare lună. Lumea a și început să clevetească, ba că tânărul e bolnav, ba ca are vreun păcat greu pe suflet, ba că
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
și început să clevetească, ba că tânărul e bolnav, ba ca are vreun păcat greu pe suflet, ba că vrea să se călugărească și... câte și mai câte... Ceilalți tineri de seama lui și mai mari, unde-l întâlneau îl batjocoreau. Chiar și părinții au început să-i spună: „Măi, Petrișor, nu-i lucru rău ce faci, dar nu te face de râs și de batjocură în sat; dacă oamenii bătrâni, nici ei nu se împărtășesc în fiecare lună, pentru ce
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
mi-a spus că dacă mă pregătesc cum se cuvine este foarte bine să mă împărtășesc în fiecare lună. Mie mi-e mai scumpă împărtășirea cu Sfintele Taine ale Domnului Hristos, decât părerea lumii despre mine. Mai bine să fiu batjocorit de lume, decât să mă despart de învățătura și dragostea Mântuitorului Hristos. Așa a trecut mai bine de un an, dar acum Petrișor nu mai era singur, ci peste 20 de tineri se mărturiseau și se cuminecau în fiecare lună
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
1000 de ori.” Adunarea tăcu, semn că a aprobat cele spuse de vulpe. Venind rândul porcului mistreț acesta grăi: „Are dreptate cumătra vulpe, căci în ziua de azi oamenii ne-au întrecut pe noi, animalele sălbatice. Pe mine oamenii mă batjocoresc, zicându-și «porcule», dar ei sunt mai porci decât mine, căci vorbesc cele mai porcoase cuvinte și nu mai au nicio rușine!” Adunarea încuviință părerea porcului și dădu cuvântul lupului, care zise: „Vai ce vorbe rele zic oamenii și fapte
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
53. Nerecunoștința Într-un grup de oameni se vorbea despre un fiu nerecunoscător, pe care tatăl l-a iubit nespus de mult, l-a încărcat de toate bunătățile și în schimb fiul l-a supărat, l-a asuprit, l-a batjocorit și chiar l-a alungat de lângă el. Toți cei de față într-un glas au zis foarte revoltați de purtarea fiului nerecunoscător: Ar trebui să sărim cu toții și să-l omoram cu pietre pe acest nemernic... Atunci un credincios mai
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
Cum, de ce? întrebară ceilalți oarecum revoltați! Pentru că, dragii mei, avem și noi un TATĂ, care ne iubește peste măsură și ne încarcă cu toate bunătățile. Și întocmai ca fiul de care vorbirăm, facem și noi; Îl neglijăm, Îl scuipăm, Îl batjocorim și-L alungăm prin faptele noastre cele rele. Știm bine cine este Acest Tată: este Domnul și Mântuitorul nostru Iisus Hristos, ai Cărui fii nerecunoscători suntem noi... Așa că, prima piatră s-o aruncăm asupra noastră. Toți au rămas pe gânduri
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
nu justifică asasinatele din redacția jurnalului Charlie Hebdo. Pledez însă pentru o politică redacțională mai matură, înțeleaptă și responsabilă. Nu poți fi orb și surd la repetatele atenționări din partea serviciilor secrete franceze cu privire la pericolul atentatelor și tu să continui să batjocorești o întreagă lume musulmană de dragul rating-ului și a câștigului financiar. (Patronii jurnalului invocat sunt foarte sensibili la afacerea lor și la profitul obținut). Nu orice este permis în numele libertății de exprimare și a Drepturilor Omului. Este nevoie să-ți
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
care-l prinde iubindu-se cu nevasta lui. Finalul romanului surprinde satul adunat la sărbătoarea sfințirii noii biserici, descrie drumul care iese din satul Pripas, viața urmându-și cursul. Călinescu afirma că în planul creației Ion e o brută: a batjocorit o fata, i-a luat averea, a împins-o la spânzurătoare și a rămas în cele din urmă cu pământul. Însușindu-și pământul pe căi necinstite, tulburând liniștea unui cămin (cel al lui George Bulbuc) în numele “glasului iubirii“, Ion nu
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]