2,615 matches
-
Editura Sophia, București, 2004. Behr, John, The Mystery of Christ. Life in Death, St Vladimir’s University Press, Crestwood New York, 2006. Bell jr., Daniel M., Liberation Theology After the End of History: The Refusal to Cease Suffering, Routledge, Londra, 2001. Benjamin, Walter & Jacques Derrida, Despre violență, trad. rom. G. State& B. Ghiu, ediție îngrijită de C. Mihali, Editura Idea Design, Cluj-Napoca, 2004. Besançon, Alain, Originile intelectuale ale leninismului, trad. rom. de L. Văcar, Editura Humanitas, București, 1993 Besançon, Alain, Trois tentations
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
relație» și se naște Întotdeauna dintr-o punere În relație”. Șocul apropierii unor astfel de elemente distanțate dezvăluie, În „lumina imaginii”, deopotrivă depărtarea față de realul depășit și apropierea de „a doua lumină”, eliberatoare. Într-un articol publicat În revista unu, Benjamin Fondane a numit cu exactitate Înțelesul acestei „beauté convulsive” bretoniene: „Există astăzi un lirism al panicii, și dacă putem dori ca frumusețea să fie convulsivă, e pentru că dorim s-o surprindem În timp ce se formează și nu cînd e deja Împlinită
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
a ne da seama că acest mecanism este departe de a fi banal. Majoritatea animalelor (peștii, țestoasele, șerpii și mamiferele) au doi ochi; însă nu toate: de exemplu, păianjenii au opt ochi. Așadar, de ce doi ochi? Primii experimentaliști, în special Benjamin Bourdon, în cartea sa despre Percepția spațiului (1902), au arătat că vederea monoculară (fără indici exteriori) nu permite o estimare corectă a adâncimii. Dar unele studii în microelectrofiziologie au permis recent înțelegerea exactă a mecanismului. Pentru a-l înțelege, trebuie
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
instrumentului care va servi la numirea lui. Fără a exclude de astă dată posibilitatea ca mimesis-ul să conducă la adevăr, se stabilește așadar o relație semantică între numele real, materializat în sunete și silabe, și numele „ideal” sau „natural”. Andrew Benjamin avea dreptate să constate că, în acest context particular, cunoscutele valențe negative ale imitației dispar: Este crucial să observăm, chiar în această etapă, că în legătură cu numirea - cu activitatea mimetică a numirii - adevărul este posibil. A înțelege de ce depinde de a
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
la ființa esențială (u!siva). Pe de altă parte, nu trebuie neglijat faptul că, în Cratylos atât raportul just, adecvat, cât și cel inadecvat dintre nume și (obiectul) numit sunt descrise, deopotrivă ca fiind mimetice 2. După părerea lui Andrew Benjamin, acest aspect poate oferi cheia de interpretare a concepției platonice despre mimesis: O întrebare care se ivește, la acest punct, este ce ar presupune asemănarea și neasemănarea? Ea apare pentru că (...) mimesis-ul în sine nu reprezintă obiectul criticii. (Într-adevăr, cum
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
mýthos) - implicată în procesul de mimesis - și la postularea unei distincții între două planuri complementare: cel ontologic și cel al semnificațiilor simbolice. Trecerea dintr-un plan într-altul ar fi posibilă grație unor „omologii diminuate”.2 În mod similar, Andrew Benjamin considera că un rol esențial în interpretarea gândirii lui Platon ar juca raporturile de omologie. Chiar dacă operele artistice nu pot surprinde esența, ființa esențială (ou#sia, toV ovn) a ceea ce (re)prezintă, trebuind să se mulțumească doar cu similitudini corect
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
și ființa esențială (realitatea, toV o#n, ou#sia), care trebuie toate luate in considerare. Doar prin asumarea acestei sarcini interdependența tuturor acestor elemente va ieși la suprafață (și va facilita calea de acces către oglindă)1. Viziunea lui Andrew Benjamin pare să se apropie mai mult de aceea a interpreților renascentiști ai lui Platon, care, plasând - după cum știm - în centrul dezbaterii alegoria (acel procedeu care se folosește de particularul aparent spre a exemplifica universalul), îi restituiau poeziei tocmai „valențele pentru
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
renascentiști ai lui Platon, care, plasând - după cum știm - în centrul dezbaterii alegoria (acel procedeu care se folosește de particularul aparent spre a exemplifica universalul), îi restituiau poeziei tocmai „valențele pentru a căror lipsă Platon o condamnase”2. În mod similar, Benjamin stăruie asupra importanței „sensului ascuns”3 (e#n u#ponoivaiz), stabilind totodată o distincție importantă, aceea între adevărul nemijlocit (posibil în cazul numelor) și cel mediat (prin interpretare), în cazul ficțiunii și al celorlalte arte: Recunoașterea implicată de mimesis este
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
stabili acest raport în mod inadecvat. Această inadecvare (și nu mimesis-ul ca atare) ar constitui așadar obiectul criticii platonice. Lucrurile sunt, evident, mai simple în prima situație, când recunoașterea și cunoașterea coincid. Dacă analizăm cu atenție distincțiile stabilite de Andrew Benjamin până la acest punct, observăm în primul rând că opoziția (re)cunoaștere/interpretare (stabilită în funcție de prezența sau absența medierii) se situează în prelungirea binomului adevărat/adecvat (true/proper) și, la rândul ei, antrenează în discuție, conformormându-se parcă principiului dominoului, o serie
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
studiu despre opera lui Italo Calvino 280, nu vom fi surprinși să găsim și în scrierile sale poetice răsfrângeri ale acestei apetențe pentru „ficțiuni” teoretice. Așa cum se întâmplă de fapt de la Romantism încoace - să ne amintim doar remarca lui Walter Benjamin, conform căreia, pentru scriitorii romantici, „conștiința poeziei devine ea însăși poezie”281 -, întâlnim și în cazul lui Deidier aplecarea către conceptualizarea propriilor demersuri. Iată de pildă ce notează autorul în legătură cu problematicul raport proză/poezie: Secolul XX oferă exemple de contaminare
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
la granița dintre genuri, ca, de pildă, romanul în versuri sau poemul în proză. Funcția poetică, figuralitatea, ritmul străbat aceste teritorii extreme ale universului literar, putând să se propage transversal, de la un gen la altul 282. Ca altădată pentru Walter Benjamin, criteriul esențial rămâne, în aceste condiții, tipul de percepție ce se află la baza acestor două modalități de „apropriere” a realului: Probabil proza și poezia rămân două niveluri de luare în stăpânire a realului (...) într-un proces care nu mai
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
12. Baudrillard, Jean, Selected Writings, ed. Mark Poster, Stanford University Press, 1998. 13. Benedetti, Carla, L’ombra lunga dell’autore. Indagine su una figura cancellata, Feltrinelli, Milano, 1999. 14. Benedetti, Carla, Il tradimento dei critici, Bollati Boringheri, Torino, 2002. 15. Benjamin, Andrew, Art, Mimesis and the Avantgarde. Aspects of a philosophy of Difference, Routledge, London and New York, 1991. 16. Benjamin, Walter, Il concetto di critica nel romanticismo tedesco. Scritti. (1919-1922), Eimanudi, Torino, 1982. 17. Benjamin, Walter, Iluminări, trad. de Catrinel Pleșu
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
autore. Indagine su una figura cancellata, Feltrinelli, Milano, 1999. 14. Benedetti, Carla, Il tradimento dei critici, Bollati Boringheri, Torino, 2002. 15. Benjamin, Andrew, Art, Mimesis and the Avantgarde. Aspects of a philosophy of Difference, Routledge, London and New York, 1991. 16. Benjamin, Walter, Il concetto di critica nel romanticismo tedesco. Scritti. (1919-1922), Eimanudi, Torino, 1982. 17. Benjamin, Walter, Iluminări, trad. de Catrinel Pleșu, Editura Univers, București, 2000. 18. Berardinelli, Alfonso, La poesia verso la prosa. Controversie sulla lirica moderna, Bollati Boringheri, Torino
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
critici, Bollati Boringheri, Torino, 2002. 15. Benjamin, Andrew, Art, Mimesis and the Avantgarde. Aspects of a philosophy of Difference, Routledge, London and New York, 1991. 16. Benjamin, Walter, Il concetto di critica nel romanticismo tedesco. Scritti. (1919-1922), Eimanudi, Torino, 1982. 17. Benjamin, Walter, Iluminări, trad. de Catrinel Pleșu, Editura Univers, București, 2000. 18. Berardinelli, Alfonso, La poesia verso la prosa. Controversie sulla lirica moderna, Bollati Boringheri, Torino, 1994. 19. Berardinelli, Alfonso, Poesia e genere lirico. Vicende postmoderne, în vol. Genealogie della poesia
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
Martin, Mircea, Carlos Bousoño ți legile poeziei, prefață la Carlos Bousono, Teoria expresiei poetice, Editura Univers, București, 1975. 140. Martin, Mircea, Aspecte ale prezentului în poezie, în Secolul XX, nr. 5, 1972. 141. Martin, Mircea, Modernité sans avant-gardisme: B. Fundoianu (Benjamin Fondane), în Euresis. Cahiers roumains d’études littéraires, 1-2, 1994. 142. Martin, Mircea, En guise d’introduction: d’un postmodernisme sans rivages et d’un postmodernisme sans postmodernité în Euresis. Cahiers roumains d’études littéraires, 1-2, 1995. 143. Martin, Mircea
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
Susan, Împotriva interpretării, trad. de Mircea Ivănescu, Editura Univers, București, 2000. 216. Spanos, William V., Repetitions: The Postmodern Occasion in Literature and Culture, Louisiana State Univ. Press Baton Rouge, 1987. 217. Spăriosu, Mihai (ed.), Mimesis in Contemporary Theory, I, John Benjamin Publishing Company, Philadelphia andAmsterdam, 1984. 218. Spăriosu, Mihai (ed.), Mimesis in Contemporary Theory, II, John Benjamin Publishing Company, Philadelphia andAmsterdam, 1987. 219. Spăriosu, Mihai, Resurecția lui Dionysos. Jocul și dimensiunea estetică în discursul filosofic și științific modern, Editura Univers, București
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
The Postmodern Occasion in Literature and Culture, Louisiana State Univ. Press Baton Rouge, 1987. 217. Spăriosu, Mihai (ed.), Mimesis in Contemporary Theory, I, John Benjamin Publishing Company, Philadelphia andAmsterdam, 1984. 218. Spăriosu, Mihai (ed.), Mimesis in Contemporary Theory, II, John Benjamin Publishing Company, Philadelphia andAmsterdam, 1987. 219. Spăriosu, Mihai, Resurecția lui Dionysos. Jocul și dimensiunea estetică în discursul filosofic și științific modern, Editura Univers, București, 1996. 220. Spiridon, Monica, Despre „aparența” și „realitatea” literaturii, Editura Univers, București, 1984. 221. Spiridon, Monica
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
Balotă, Nicolae, 131, 227 Barbu, Ion, 125, 126, 128, 129 Barth, John, 74 (n), 213 Barthes, Roland, 25-27, 48-50, 52(n.), 111, 146, 188, 217 Baudelaire, Charles, 5 Baudrillard, Jean, 4, 86 (n.), 145, 217 Benedetti, Carla, 119 (n.), 217 Benjamin, Andrew, 11, 12, 14-16(n.), 30 (n.), 217 Benjamin, Walter, 114, 217 Berardinelli, Alfonso, 65, 113 (n), 212, 217 Blaga, Lucian, 125, 126, 227 Blandiana, Ana, 137 Bloomfield, Louis, 77 Bodiu, Andrei, 205, 217 Bogza, Geo, 135 Bolintineanu, Dimitrie 201
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
129 Barth, John, 74 (n), 213 Barthes, Roland, 25-27, 48-50, 52(n.), 111, 146, 188, 217 Baudelaire, Charles, 5 Baudrillard, Jean, 4, 86 (n.), 145, 217 Benedetti, Carla, 119 (n.), 217 Benjamin, Andrew, 11, 12, 14-16(n.), 30 (n.), 217 Benjamin, Walter, 114, 217 Berardinelli, Alfonso, 65, 113 (n), 212, 217 Blaga, Lucian, 125, 126, 227 Blandiana, Ana, 137 Bloomfield, Louis, 77 Bodiu, Andrei, 205, 217 Bogza, Geo, 135 Bolintineanu, Dimitrie 201 Borges, Jorge Luis, 57, 208(n), 227 Borutti, Silvana
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
de la urne, dacă informația este obținută prin declarațiile votanților, asemenea greșeli nu sunt rare. Așa cum amintește autorul citat mai sus, de exemplu, în 1996, israelienii „s-au culcat cu un prim-ministru numit Shimon Peres și s-au trezit cu Benjamin Netanyahu” (Kessler, 2002, p. 44). Chiar și în Franța, aflăm din aceeași sursă, în cazul alegerilor deputaților europeni, când toate urnele se închid la ora 20.00 și nu se mai poate recurge la folosirea eșantionului de buletine de vot
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
Handbook of Qualitative Research, Sage Publications, Londra. Francfort-Nachmias, Chava, Nachmias, David (1992), Research Methods in the Social Sciences, ediția a IV-a, St. Martin’s Press, New York. Geerts, Clitford (1973), The Interpretation of Cultures, Basic Books, New York. Ghiglione, Rodolphe, Matalon, Benjamin (1992), Les enquêtes sociologiques. Théories et pratique, Armand Colin, Paris. Giddens, Anthony (2000), Sociologie, Editura ALL, București. Grawitz, Madeleine (1972, 1986), Méthodes des sciences sociales, Dalloz, Paris. Grémy, Jean-Paul (1992), „La formulation des questions d’enquête: son effet sur les
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
T. K. (2005). Comparing the human and chimpanzee genomes: searching for needles in a haystack. Genome Research, 15, 1746-1758. Watson, J.D., Baker, T.A., Bell, S.P., Gann, A., Levine, N. și Losick, R. (2005). Molecular biology of the gene. New York: Benjamin Cummings. CAPITOLUL 5 CONSTRUIREA PEDIGRIULUI Tehnicile moderne de genetică moleculară au făcut și fac posibilă analiza detaliată a structurii ADN și a genelor (inclusiv la nivel de promotor, enhancer, introni sau extroni), permițându-se urmărirea unor schimbări genetice care au
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
Ecology & Evolution, 16, 128-135. Stein, D.J. (2006). Evolutionary theory, psychiatry, and psychopharmacology. Progress in Neuro-Psychopharmacology & Biological Psychiatry, 30, 766-773. Watson, J.D., Baker, T.A., Bell, S.P., Gann, A., Levine, N. și Losick, R. (2005). Molecular biology of the gene. New York: Benjamin Cummings. Watson, J.D., Baker, T.A., Bell, S.P., Gann, A., Levine, N. și Losick, R. (2005). Molecular biology of the gene. New York: Benjamin Cummings. Yoon, P.W., Scheuner, M.T., Peterson-Oehlke, K.L., Gwin, M., Faucett, A. și Khoury, M. (2002). Can
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
A., Bell, S.P., Gann, A., Levine, N. și Losick, R. (2005). Molecular biology of the gene. New York: Benjamin Cummings. Watson, J.D., Baker, T.A., Bell, S.P., Gann, A., Levine, N. și Losick, R. (2005). Molecular biology of the gene. New York: Benjamin Cummings. Yoon, P.W., Scheuner, M.T., Peterson-Oehlke, K.L., Gwin, M., Faucett, A. și Khoury, M. (2002). Can family history be used as a tool for public health and preventive medicine? Genetics in Medicine, 4, 304-310. REMARCI FINALE Speranța noastră este
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
prefigurează în mare parte răspunsul). O nouă paradigmă determină astfel un nou mod de definire și de raportare la valorile fundamentale, o nouă perspectivă, și implicit un nou raport între filosof și locul acestuia în societate. În acest sens, pentru Benjamin Constant, există o deosebire radicală între antici și moderni în ceea ce privește modul de a percepe sensul libertății: Pentru antici, libertatea “consta în exercitarea colectivă, însă directă, a mai multor părți din întreaga suveranitate”, iar “independența individului nu i se acordă nimic
FascinaȚia şi ambiguitatea raportului dintre filosof şi societate. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Adrian-Vladimir Costea () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2275]