2,324 matches
-
gară pentru trenul către Constanța. După o asemenea experiență amară, nimic nu mă mai putea reține în acest oraș și odată ajuns acasă la țară, nu am mai vrut să plec înapoi, nici dacă mă omora tata în bătaie cu biciul. Cu nu știu ce alte aranjamente, tot printr-o rudă de-a mamei, actele mi-au fost transferate la liceul “Ana Ipătescu” din Constanța și așa am devenit elev al acestui liceu, amplasat în partea veche a orașului, doar la câteva sute
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1491 din 30 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374276_a_375605]
-
scald spre purificare toate gândurile, limpezindu-mi fața de lacrimi, dar și sufletul - o, cerule nesfârșt, cer nestatornic, cu încruntări cenuși uneori, alteori cu franjuri întunecate de doliu, vorbind în tunete și scuipând peste noi fulgere, certând mânios pământul cu bice de foc ori cu tornade cumplite mereu ucigașe, fără să-ți mai răspundă cineva cu săgeți răzbunătoare trase în carele norilor tăi... Cer cumplit, cer îngândurat uneori de suferințele noastre, tulburat adesea de intervențiile noastre neavenite, dar iarăși liniștit când
VISURI COSMICE (POEME) de CRISTIAN PETRU BĂLAN în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/374462_a_375791]
-
Publicat în: Ediția nr. 2296 din 14 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului Drumul cu lacrimi Emilian Oniciuc- 29.04.2016 Crucea este grea și drumul abrupt, Lacrimile-I sărate izbesc colbul din drum Romanii bat toba: bum-bum, bum...! Un alt bici de spate I s-a rupt...! Nădușesc toți în timpul încremenit Îngerii din cer, soldați și oameni furioși Privesc la regele săracilor, curioși... Dar El își duce crucea, smerit...! Of, Doamne te uită cât sânge și chin Și iartă-i sacrificiul
DRUMUL CU LACRIMI de EMILIAN ONICIUC în ediţia nr. 2296 din 14 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371330_a_372659]
-
O crăpătură considerabilă, cam de o palmă lățime se căscase acolo în urma cutremurului întinzându-se și în spatele crucii și în fața ei pe zeci de picioare distanță. Privi picioarele lui Iisus bătute în cuie pe un mic suport din lemn. Urmele biciului se puteau vedea și acolo și mai sus de genunchi până pe coapse. Pe alocuri cozile biciului intraseră adânc în carne și lăsaseră urme tumefiate. Trupul atârna într-o poziție inertă acum și vânătăile se zăreau pe toată suprafața pieptului și
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) 3 de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 215 din 03 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371271_a_372600]
-
în spatele crucii și în fața ei pe zeci de picioare distanță. Privi picioarele lui Iisus bătute în cuie pe un mic suport din lemn. Urmele biciului se puteau vedea și acolo și mai sus de genunchi până pe coapse. Pe alocuri cozile biciului intraseră adânc în carne și lăsaseră urme tumefiate. Trupul atârna într-o poziție inertă acum și vânătăile se zăreau pe toată suprafața pieptului și abdomenului și Gaius realiză că Iisus îndurase sute de lovituri cu flagrumul. Interesându-se printre legionari
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) 3 de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 215 din 03 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371271_a_372600]
-
de Emilian Oniciuc , publicat în Ediția nr. 2296 din 14 aprilie 2017. Drumul cu lacrimi Emilian Oniciuc- 29.04.2016 Crucea este grea și drumul abrupt, Lacrimile-I sărate izbesc colbul din drum Romanii bat toba: bum-bum, bum...! Un alt bici de spate I s-a rupt...! Nădușesc toți în timpul încremenit Îngerii din cer, soldați și oameni furioși Privesc la regele săracilor, curioși... Dar El își duce crucea, smerit...! Of, Doamne te uită cât sânge și chin Și iartă-i sacrificiul
EMILIAN ONICIUC [Corola-blog/BlogPost/371338_a_372667]
-
corp omenesc... Sau poate Fiul e chiar Dumnezeu...!? Bum-bum, bum, timpanele surzesc ... Citește mai mult Drumul cu lacrimiEmilian Oniciuc- 29.04.2016Crucea este grea și drumul abrupt,Lacrimile-I sărate izbesc colbul din drumRomanii bat toba: bum-bum, bum...! Un alt bici de spate I s-a rupt...!Nădușesc toți în timpul încremenit îngerii din cer, soldați și oameni furioșiPrivesc la regele săracilor, curioși...Dar El își duce crucea, smerit...! Of, Doamne te uită cât sânge și chinși iartă-i sacrificiul și crucea
EMILIAN ONICIUC [Corola-blog/BlogPost/371338_a_372667]
-
devenea foarte periculos. Se retrase smerit în timp ce împăratul îl dojenea cu blândețea specific rusească: - Băi, izmene căcate, tu să te miști numai dacă dau eu poruncă! Sper să nu se mai repete fiindcă voi fi nevoit să te bat cu biciul până când înveți! Apoi, foarte binedispus, îl ajută pe Ludovic să se ridice și-l trimise la capul celălalt al mesei interzicându-i să se așeze pe ceva. Bietul de el trecea printr-o experiență unică. Nu mai mâncase niciodată stând
TITANI CARE AU SCHIMBAT LUMEA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1712 din 08 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374763_a_376092]
-
Simon. Iosif îi făcu semn cu mâna în semn de rămas bun și începu să coboare pe potecă. Omul rămase singur și vru să se întoarcă către micul grup, însă unul din legionarii aflați de pază îl alungă agitând un bici. Mai zăbovi însă pe acolo privind de la distanță locul unde Învățătorul își dăduse ultima suflare. Întors acasă târziu, el îl găsi pe Petru stând pe o bancă joasă. Își ținea capul în mâini iar fața nu i se vedea. Omul
AL OPTULEA FRAGMENT-CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1520 din 28 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374704_a_376033]
-
Petru. -Vreau să spun că aceștia toți au murit dintr-o boală sau dintr-un ghimpe al morții fraților. Trupurile lor au rămas însă intacte. Fiica lui Iair de pildă. Părea că doarme. Pe când... învățătorul nostru a fost lovit cu biciul de sute de ori. I-au bătut piroane în mâini și picioare iar centurionul roman i-a împuns coasta cu sulița sa și toți am văzut vârful ei înroșit de sângele învățătorului... -Adică vrei să spui că Lazăr și ceilalți
AL OPTULEA FRAGMENT-CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1520 din 28 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374704_a_376033]
-
Acasa > Versuri > Spiritual > ÎNVIEREA Autor: Camelia Cristea Publicat în: Ediția nr. 1558 din 07 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului Aud bicele nebune Ce lovesc un trup de carne, Țipătul durerii surde Se aude prin canoane! Din piroanele înfipte, Drept în mâini și în picioare Curge lava suferinței, Prin bătrânele icoane. Iar la talpa crucii plânge Maica Sfântă îndurerată, Lăcrima-i muiată
ÎNVIEREA de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1558 din 07 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373873_a_375202]
-
trup de carne, Țipătul durerii surde Se aude prin canoane! Din piroanele înfipte, Drept în mâini și în picioare Curge lava suferinței, Prin bătrânele icoane. Iar la talpa crucii plânge Maica Sfântă îndurerată, Lăcrima-i muiată-n sânge, Inima de bici brăzdată... Se cutremură pământul, Când în groapă-i pus Iisus Lumea vede și nu crede Că-i pronia cea de sus! Fariseii stau de pază Și pun piatră pe mormânt, Dar prin ea trece Cuvântul Ca un Soare, ca un
ÎNVIEREA de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1558 din 07 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373873_a_375202]
-
mama lui pa space! Sura vece, sura vece, a ta soartă-i hotărâtă Iar în veacul ce-o să vie, cu uitări pecetluita. A plecat gemult sârmanul, ce grinzâle ț-oncleiat Mărturia măiestriei a lemnarului gin sat. Cloamba - creangă; marhă - vacă; scorbaci - bici; șustăr - găleată pentru lapte; frăgar - dud; obloacă - ușa din scândura deasupra ieslei. Referință Bibliografica: Sura vece - în grâi- / Cornelia Neagă : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2323, Anul VII, 11 mai 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Cornelia Neagă : Toate
ÎN GRAI- de CORNELIA NEAGA în ediţia nr. 2323 din 11 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/374059_a_375388]
-
Acasa > Poezie > Afectiune > TRECEA UN OM PE DRUM... Autor: Doina Bezea Publicat în: Ediția nr. 1996 din 18 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Trecea un om pe drum cărând petale Cu cai de foc și bici sculptat în scrum, purta pe brațe, raze de vestale, și, umbra lor, era muiată-n fum. Galop de pietre își struneau zăbala pândind cu ciob de aripi drumul strâmt, sub pașii amorțiți strângând rafala ațâțător de rece, dintr-un vânt
TRECEA UN OM PE DRUM... de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1996 din 18 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375379_a_376708]
-
așa ca măsură de prevenire fiindcă știam și eu de apucăturile lui și nu se facă să-i stricăm împăratului buna dispoziție cu treburile pe care le rezolvăm noi. Bine, am fost milostivă! Am poruncit să-i dea doar zece bice, în așa fel încât să meargă crăcănat numai trei luni și să-i iasă din cap că ar putea fi mai bine informat decât cabinetul negru al politicii imperiului. Mă rog, am făcut un act de binefacere fiindcă am evitat
POLITICA EXTERNĂ LA CEL MAI ÎNALT NIVEL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 2070 din 31 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/375516_a_376845]
-
Li se mulțumea prin vorbă și prin ceasul ales. Spre stupoarea ei, bătrâna se trezi într-o clipită ultima rămasă în fața tarabei. Cu "SIMBOLURILE" în mână, cedase tentației de a arunca o privire și la conținut. Auzi un pocnet de bici, ba nu, niște bubuituri. Anticarul o zorea. Să se grăbească! Văzu ca prin ceață că acesta împinse înainte-i și un ceas. Ultimul. Micuț cât unghia, de argint, acoperit cu un căpăcel încrustat cu puzderie de pietricele verzi, strălucitoare. Un
CEASUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1423 din 23 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371858_a_373187]
-
cățeaua familiei, care și ea s-a luat după căruță ca și mine, fără acordul stăpânului. Circulam amândoi clandestin în spatele atelajului încărcat. Peste puțin timp am depășit perimetrul comunei și cum am ieșit la drum de câmp, tata a dat bice cailor să meargă la trap. Drumul era ușor în pantă, cobora spre lacul de la marginea comunei, acolo unde topea tata cânepa și inul. Eu mai departe mă țineam cu mânuțele prinse de fundătoarea căruței să nu cad de pe locul meu
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371930_a_373259]
-
de satul Moșneni, la șase kilometri de comuna noastră, când a ieșit luna dintre nori și tata a observat că nu este singur pornit la drum, ci însoțit și de cățelușă. A oprit căruța, s-a dat jos și cu biciul a încercat să alunge animalul, să-l întoarcă din drum, dar de unde. Cățeaua se îndepărta câțiva metri și se oprea privindu-l cu ochii ei mari și întrebători. Când tata se întorcea spre căruță revenea și ea în apropiere. Așa
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371930_a_373259]
-
de talie mică, bălțată cu alb și negru, cu urechile clăpăuge și picioarele scurte, s-a luat mai mult după mine decât după atelaj. M-a acoperit cu o haină de a sa și tot înjurând pe înfundate, a dat bice cailor plini de nădușeală din cauza greutății trase și a efortului depus. Ajunși la grădinile de la Zarguzon, în apropierea orașului Techirghiol, tata a tras caii la fântâna cu cumpănă și i-a adăpat, lăsându-i să se mai odihnească vreo jumătate
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371930_a_373259]
-
palmă lățime se căscase acolo în urma cutremurului, întinzându-se și în spatele crucii și în fața ei pe zeci de picioare distanță. Gaius privi picioarele lui Iisus bătute în cuie pe micul suport de lemn fixat pe stâlpul vertical al crucii. Urmele biciului se puteau vedea și acolo și mai sus de genunchi până pe coapse și șolduri. Pe alocuri cozile biciului intraseră adânc în carne și lăsaseră urme tumefiate. Trupul lui Iisus din Nazaret atârna într-o poziție inertă acum și vânătăile se
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL CINCILEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371879_a_373208]
-
picioare distanță. Gaius privi picioarele lui Iisus bătute în cuie pe micul suport de lemn fixat pe stâlpul vertical al crucii. Urmele biciului se puteau vedea și acolo și mai sus de genunchi până pe coapse și șolduri. Pe alocuri cozile biciului intraseră adânc în carne și lăsaseră urme tumefiate. Trupul lui Iisus din Nazaret atârna într-o poziție inertă acum și vânătăile se zăreau pe toată suprafața pieptului și abdomenului și Gaius realiză că Iisus îndurase sute de lovituri date cu
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL CINCILEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371879_a_373208]
-
aștepți/ Simt că viața asta nu are pereți” (Întreg din jumățăți astrale) M-am întâlnit pe aceeași idee cu autoarea, exprimată în cuvinte total diferite. Spune Elvira Maria Vancea: „Realitatea mă trezește/ Și intru singură în jug / Mă-nham, și biciul mă plesnește!/ Din poezia Îmi vine să mă duc pe lume//” Iar Sabina Măduța în „Sonetul resemnării” scrie: „Acum merg liniștită ca asinul,/ Nainte, înapoi cum vrea Stăpânul,/ Mi-e caldă suferința ca o soră...” Dac-am uni cele două
DOR DE TĂCERI, DOR DE POEZIE de SABINA MĂDUȚA în ediţia nr. 1429 din 29 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371995_a_373324]
-
cum pățitul era hotărât să facă reclamație la milițian, dimineața prima grijă a tușei Floarea a fost să ajungă la vecina Semilia și să-i povestească necazul chiriașului său. Auzind moș Dumitru de năzbâtiile fiicei sale cea mare, a luat biciul și după ea prin toată ograda, s-o învețe minte să mai șuguiască cu omul primăriei. Îi era frică să nu fie chemat de milițian la post și făcut de râs în toată comuna. Năzdrăvana de fată a stat mai
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371952_a_373281]
-
vie parcă-s priponiți În ciorchini ce cad pe butuci - uimiți, Coșul în hambar stă frumos la pândă, Nu e încă vremea...sita e flămândă. O furnică cară un grăunte mare Nici nu mai cârtește, spatele o doare, Dar aude biciul iernii cum trosnește... Norii plini de fumuri scriind o poveste... Greierele cânta. El trăiește clipa! - Ce atâta grabă? Iar cară furnica? Cântecul o să-i fie poate adăpost În viață să-și facă prin acesta rost! Clipelor expuse Tu le-ai
CULOARE de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1674 din 01 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372054_a_373383]
-
destrămării. Matricea paradisică bântuită de fantasme, viziuni terifiante și de nălucire neagră . Și peste tot și toate, planează umbra și gândul omului cărunt , risipit, destrămat și irosit în nimicnicie: Bibliotecile îmi trec prin ochelari, peste scrieri vine bătrânul amurg, cu biciul mă tot lovește un nătărău, prin tâmplele obosite anii îmi curg ( Mozaic de februarie). VIRGINIA PARASCHIV Referință Bibliografică: Stihurile destrămării, cronică de Virginia Paraschiv / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1057, Anul III, 22 noiembrie 2013. Drepturi
STIHURILE DESTRĂMĂRII, CRONICĂ DE VIRGINIA PARASCHIV de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1057 din 22 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/372356_a_373685]