1,128 matches
-
Își dă seama de natura lui de cîine. O să-l cheme Gregor. Ajunși la Florența, masochistul semnează convenția prin care poate fi umilit, bătut și chiar omorît, ea, În schimb, va apărea cît mai des În blană. Și doamna-l biciuiește cu violență, căci are un chip dur. Îi dă cu papucul, Îi trage palme de față cu prințul rus, pe urmă-l pupă. Apoi Îl aruncă În pivnița umedă. Îi zice că l-a iubit pătimaș, dar acum inima ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
PE LAMAR. SID ȘTIA TOATĂ TĂRĂȘENIA CU FLEUR-DE-LIS. Telefonul sună din nou, dar Jack Îl ignoră. Ușcheală, rapid! Înhăță dispozitivul de ascultare, șterse telefonul, șterse toate mizeriile pe care le atinsese. Afară pe ușă, cuprins de greață. Aerul nopții Îi biciuia nervii. Auzi o mașină ambalînd. O Împușcătură făcu praf geamul din față. Alte două distruseră portiera. Jack scoase pistolul și trase - mașina o luă din loc, fără nici o lumină aprinsă. Stîngaci: două gloanțe nimeriră Într-un copac și Împrăștiară așchii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
călătorie scurtă, nu dura mai mult de zece minute și includea o bucată de drum fabuloasă - un coborâș nu foarte aprubt, dar suficient ca să prindem puțină viteză, să ne luăm picioarele de pe pedale și să ne avântăm înainte cu vântul biciuindu-ne fețele și șuierându-ne în urechi, în timp ce la coada ochilor ne țâșneau lacrimi plăcute de fericire. Bineînțeles că drumul înapoi era cu totul altceva. De obicei trebuia să coborâm de pe biciclete și să le împingem. Fiindcă eram copii cuminți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
în celule izolate luni de zile sau lăsați să zacă pe pardoseala unei celule alături de cincizeci, șaizeci alții, ascultând răcnetele înregistrate ale victimelor torturii noaptea și urletele reale ziua. Știa și despre aceste torturi: știa cum bărbați și femei erau biciuiți, arși, bătuți și sodmizați cu bastoane de cauciuc și sticle; arși cu fierul, cum li se scoteau ochii, li se tăiau nasurile și sânii, li se aplicau șocuri electrice la degete, oragane genitale și nări; cum torționarii purtau măști de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
ofițeri buni și răi, amabili și duri, oriunde te-ai duce. Dar regulile Închisorilor... Își Încreți nasul. Regulile Închisorilor erau teribil de stricte. Voi credeți că acum sînt aspre, dar voi trăiți În puf În comparație cu ceilalți. Am cunoscut ofițeri care biciuiau un om În momentul În care acela se uita la el. Am văzut flăcăi bătuți cu nuiele - copii de unsprezece, doisprezece, treisprezece ani, de ți se rupea inima. Au fost timpuri teribil de brutale... Poftim. Cum spun mereu, la Închisoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
mă culc cu alți bărbați; acum, că am doi copii, cea mai mare dorință a mea este să mă culc singură și, de preferat, să dorm doisprezece ore cap-coadă). Cel mai mult Îmi place munca În sine: satisfacția care-ți biciuiește sinapsele de a fi foarte bun În ceea ce faci, de a deține controlul, atunci când tot restul vieții e un haos total. Îmi place faptul că cifrele fac ceea ce le ceri și nu Întreabă de ce. 9.03: Deschid calculatorul și aștept
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
de așteptare pentru terenurile de tenis. — Bun, bun... Crawford cercetă cu privirea piscina, zîmbind la vederea atîtor femei frumoase care se ungeau cu ulei de plajă sub razele soarelui. Wolfgang tocmai făcea o demonstrație de săritură pe spate, elanul său biciuind trambulina și scoțînd din ea un trosnet care ridică În picioare toată lumea din jur. — Arătos individ - orice sculptor grec și-ar fi dat o mînă ca să-l poată imortaliza Într-o friză. E grozav, Charles. Ai făcut o treabă minunată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
și gresia netedă de pe fund, fără asperități, și nu într o mare agi tată, nicicând aceeași, cu valuri capricioase care ba te îmbie în larg, ba te ocrotesc în cuprinsul lor, ba te provoacă într-un joc periculos care-ți biciuiește inerția și-ți încearcă tăria, cu briză care aduce nori albi sau de furtună pe cer, cu nisip alunecos sau pietricele neașteptate pe fundul mării... Dar eu numai atunci când înot în larg, atunci și numai atunci mă simt întreagă, cu
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
Ooo ...apă caldă! Ce senzație de confort și fericire gândindu-se la ciobul spart al unei oglinzi și căldarea cu apă rece socotite supremul lux pe front. Își freacă energic corpul cu mănușa spongioasă, apoi lasă jetul puternic să-i biciuiască îndelung pielea. Se bărbierește cu atenție. Aruncă peste obraji apa adunată în pumn pentru a înlătura resturile de spumă. Privește în oglindă și cu o mișcare scurtă a mâinii, îndepărtează câteva șuvițe rebele căzute pe frunte. Chiar la rădăcina părului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
Rapid, scoate pistolul din toc și zboară creierii nenorocitului. Sturmbannführer Schultz! Încetează să împuști răniții! Maiorule, m-ai înțeles greșit. Nu am făcut decât să scurtez bietului om suferința. Sunt mai uman decât mă crezi. Rânjetul ironic al SS-istului biciuie nervii și așa foarte încordați ai lui von Streinitz. Comportamentul tău este o rușine pentru armata germană! Un scurt moment cei doi se înfruntă, ca doi dulăi gata să se încaiere. Militarii din spatele maiorului se grupează amenințători lângă el. Toți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
și simțului comun de slugărnicie. " - astfel ne descrie d-sa (260). Boerne în tinerețe - zice - era deja atât de germanizat prin "amețeală patriotică, încît predică ascultare oarbă" (372). "Boerne la maturitate însă și Enric Heine deveniră doi îngeri răzbunători, cari biciuiră cu vergi de foc căpățînele strâmbe ale germanilor și descoperiră fără cruțare meschina lor micime" (367). "Străvechiul nostru timp german îl răpi la admirare pe inamicul Tacit însuși: acel timp însă e pentru acest cetățean al statului german" o stafie
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
brațele relaxîndu-se: o comoară bine închisă, cu un cifru secret care mi-era străin. Rostogolind cutia, lovind-o cu toporul, lovind cu dalta și ciocanul, n-aș fi reușit în cele din urmă decât să descopăr imensa oboseală a trupului, biciuită de dorința neistovită, dar neputincioasă, de a mă afla în posesia bogăției ei ascunse. Trebuia găsit "pergamentul", descifrat codul de pe el. Dar erau chiar în fața mea și cutia și codul și gâfâind exasperat îi șoptii: "Te omor". "Ei și?" răspunse
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
mai bune condiții de existență, apoi pentru a fi sigur că nu va mai fi amenințat, libertatea absolută față de ceilalți, adică puterea deplină și discreționară asupra lor. Cum vei obține aceasta? Cu ajutorul tot al lor, propunîndu-le un țel măreț, apoi biciuindu-i să-l cucerească. Hitler, de pildă, le-a propus cucerirea lumii: l-au urmat săvârșind incredibile crime. Perioadele de democrație sânt pentru cine studiază bine istoria, niște accidente, oceanul uman a fost aproape tot timpul zgâlțâit de furtuni, cuceriri
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
ca o forță a naturii, nici un gând n-o speriase. Mă văzuse rău, n-avusese îndoieli că se putea înșela. Mă iubise doi ani, nu se dăduse îndărăt. Sentimentul începuse să-i fugă: nu numai că nu-l oprise, îl biciuise să fugă mai repede. Fusesem închis, mă așteptase, deși trădîndu-mă, deși poate că nu! dar căzusem, mă părăsea... Și totuși, despărțirea aceasta era împotriva mea, o luptă pe care Matilda vroia s-o câștige. Să câștige ce? Nu înțelegeam, când
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
făcuse mai agresiv în gândire și îmi plăcea acum mai mult de el decât pe vremea adolescenței mele, când fusese pe punctul de a declina ca bărbat dacă eu (și îmi plăcea să cred acest lucru) nu i-ași fi biciuit mândria cu necruțarea mea de atunci... V Bularca avusese însă dreptate, calificarea mea la strung nu dură mai mult de-o lună, dar avusese și tata, fiindcă îndată ce mi se dădu un strung în primire descoperii că lucrurile nu merg
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
și cu dorința care i-ar fi sărat inima lui bleagă, să ștampilăm femeile cu T sau C. Strelitul, nu știu de ce, tăcea, și băutura îî învinețise parcă, ai fi zis că vinul alunga viața din el, în loc s-o biciuie. Iar "fetele" tăcute, foarte atente, stăteau parcă în așteptarea a ceva. Poate eu îi împiedicam pe toți să intre în universul secret al grupului lor? Agresiunea mea contra lui Calistrat îi deranjase? Fiindcă el nu făcuse decât să spună cuvinte
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
se speriase, sau mai degrabă atât de tare îl stăpânea ranchiuna împotriva celei care niciodată nu-i spusese și nu-i dăduse de înțeles că îi era în vreun fel potrivnică. Mă lăsă singur s-o văd chinuindu-se și biciuindu-mă... Sub morfină gemetele ei încetau și mă fixa cu o privire teribilă: "Ai fost, mă întreba, s-o vezi pe Sibi?" Nu." "De ce? Ce puteam să-i răspund? Că nu cred în reînvierea nimănui, că o văzusem bine pe
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
după căderea mea cu Nineta și apoi, fără speranțe, după căsătoria cu Matilda... "Doamne Dumnezeule, gândii, de ce numai prin moarte ajungem la înțelegere, când e iremediabil tîrziu? N-ar fi făcut mai bine mama dacă, de mic, m-ar fi biciuit? Atunci când am lovit-o peste mînă! Să fi pus mâna pe bici..." N-o auzii când se întoarse, dar îi simții prezența și mă uitai la ea. Stăteam în pat, cu coatele sub ceafă, și o privii. Avea o tavă
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
reproș, ca și când eu ași fi susținut contrariul, că aceste enigme puteau fi descifrate, vârâte într-o simplă formulă, cum ar fi lipsa de imaginație a unor creiere joase în stare să se lase târâte de primul isteric care i-ar biciui să devină sadici. Rămânea cazul lui Șuta! "Oare Mircea, zise ea, primul-secretar al regiunii, un om despre care și noi știam că este un drept, aprobase această acțiune în universitate?!" "Ei, zisei, o aprobase?" " Mă întreb și eu... unii naivi
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
Nu într-acolo, vino mai aproape, ține-te după mine." Da, dar după părerea mea încotro mergea ea era complet anapoda, încît protestai. "Stai pe loc, oprește-te odată, vrei să ne rătăcim?" Ea se opri și ne apropiarăm chipurile biciuite de violenta ninsoare. "Nu ne rătăcim, zise, avem timp destul, urcăm mereu si ajungem sus în mod sigur. Nu trebuie să coborâm și nici să mergem de-a lungul pantei." "Dar nu luăm scaunele?", zisei. "Bineînțeles, dacă le găsim, dar
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
lumina disponibilă și restabilea pe cât putea claritatea. Rezulta o imagine strălucitoare dar contrastată. Era suficient. Arhitectura coloanei era înainte de toate funcțională. Înfrumusețarea mediului putea să mai aștepte, până când orice efort în acest sens nu va fi zădărnicit de vânturi. Rafalele biciuiau sfărâmăturile de rocă care erau prea mari pentru a putea fi vânturate. O bucată de metal se legăna lovind neîncetat un perete din apropiere. Câteva tuburi de neon pâlpâiau și difuzau o lumină nesigură. Vocea lui Gorman răsună sec în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
acum o s-o procopsim cu niște cercei... Dacă mai sufli o vorbă despre Nastasia Filippovna, jur pe Dumnezeu că pun biciul pe tine, nici nu mă uit că ai umblat cu Lihaciov! strigă Rogojin, înșfăcându-l de mână. Dacă mă biciuiești, înseamnă că nu mă alungi! Biciuiește-mă! M-ai biciuit și în felul acesta ai pecetluit... Dar iată că am ajuns! Într-adevăr, trenul intrase în gară. Deși Rogojin spusese că pornise la drum fără să dea nimănui de veste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
cercei... Dacă mai sufli o vorbă despre Nastasia Filippovna, jur pe Dumnezeu că pun biciul pe tine, nici nu mă uit că ai umblat cu Lihaciov! strigă Rogojin, înșfăcându-l de mână. Dacă mă biciuiești, înseamnă că nu mă alungi! Biciuiește-mă! M-ai biciuit și în felul acesta ai pecetluit... Dar iată că am ajuns! Într-adevăr, trenul intrase în gară. Deși Rogojin spusese că pornise la drum fără să dea nimănui de veste, era așteptat de câțiva inși, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
o vorbă despre Nastasia Filippovna, jur pe Dumnezeu că pun biciul pe tine, nici nu mă uit că ai umblat cu Lihaciov! strigă Rogojin, înșfăcându-l de mână. Dacă mă biciuiești, înseamnă că nu mă alungi! Biciuiește-mă! M-ai biciuit și în felul acesta ai pecetluit... Dar iată că am ajuns! Într-adevăr, trenul intrase în gară. Deși Rogojin spusese că pornise la drum fără să dea nimănui de veste, era așteptat de câțiva inși, care strigau și-și fluturau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
la Ippolit)! Abia de mai poate răsufla, dar pe alții îi corupe. Și pe băiatul ăsta mi l-ai corupt (arătă iar spre Kolea); numai de tine aiurează, îi bagi ateismul în cap, nu crezi în Dumnezeu, ai putea fi biciuit, stimate domn, dar nu-mi pasă de dumneata!... Deci, prințe Lev Nikolaevici, te duci mâine la ei, te duci? îl întrebă ea din nou pe prinț, aproape sufocându-se. — Mă duc. Nu mai vreau să te cunosc după asta! Dădu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]