959 matches
-
că da, era singura metodă la vremea aceea de a dezvălui detaliile unui fenomen de importanță istorică, cum a fost cel al intrării Europei În România. Cum le-ai răspunde celor doi parlamentari români care au criticat conceptul tău la Bienală? Le-aș da o bere pentru că ne-au făcut galerie și i-aș felicita că sunt niște sculptori buni... ei sunt o parte dintre cei care au materializat lucrarea și i-au dat o formă, pentru că la Început era numai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2197_a_3522]
-
obște. Țăranul nu mai avea posibilitatea să dispună de teren după putere și nevoi, ci trebuia să întreprindă acțiuni conforme cu ale celorlalți. Regula de exploatare a terenurilor era stabilită la nivelul alegerii colective și consta în existența Flurzwang-ului. Tehnica bienală a celor două câmpuri: terenurile agricole nu puteau fi cultivate în permanență cu cereale. O tehnică superioară tehnicii rotației cereale-iarbă era cea a cultivării pe două tarlale. În cadrul satului existau mai multe terenuri favorizate care urmau să fie transformate în
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
tehnicii rotației cereale-iarbă era cea a cultivării pe două tarlale. În cadrul satului existau mai multe terenuri favorizate care urmau să fie transformate în țarină. Fiecare gospodărie deținea un lot de teren pe fiecare dintre tarlale și se practica o agricultură bienală de primăvară și de toamnă (Stahl, 1998, vol. I, pp. 282-284). Regulile și tehnicile de exploatare enunțate nu au influențat decisiv prezervarea și utilizarea rațională a resurselor, ci au reprezentat mai degrabă o modalitate de exploatare a resurselor ce caracterizează
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
găzduit două evenimente importante: vizita Papei Benedict al XVI-lea și Festivalul filmelor din România - „Shining Through a Long Dark Night“. Dacă fac abstracție de impresia mea că ar fi fost sponzorizată de o firmă de salubritate, aș mai aminti Bienala artiștilor plastici newyorkezi. Toate trei s-au desfășurat în Manhattan, în inima orașului, care n-ar fi putut să doarmă, chiar dacă voia, din cauza sirenelor poliției și a celor de la intervenții. Mi-ar fi plăcut să cred, odată ajuns la New York
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2212_a_3537]
-
cu două camere și vedere spre lacul Plumbuita. Voiam să fac un interviu cu Daniel Knorr și i-am scris un mail. La care n-a răspuns niciodată (avea el niște amintiri cețoase despre un anume ziar și o anume bienală). Cel puțin sunt o trăsătură de daltă în European Influenza. De mine a dat la o bere cu mici. Sau era numai bere?? S-a oprit ceasul în săptămânile cât Daniel a stat la București astă-vară. Doar stop-cadre și papanași
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2199_a_3524]
-
Daniel Knorr este un artist care are încă încredere în public. În contextul actual al artei contemporane, în care produsul artistic, de orice natură ar fi el, trece de la artist sau din atelierul acestuia în galerie, în evenimentul de artă (bienală, târg, expoziție de grup) și apoi în colecție, publicul este de multe ori doar un partener ocazional, într-un dialog desfășurat adesea autist, între cei care se pot raporta la întreg sistemul de referințe al sistemului artistic. Daniel Knorr, dimpotrivă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2199_a_3524]
-
compozitori, coregrafi ori plasticieni. Anul 2007 a adus mai mulți bani pentru cultura în general și, pe fondul unui context politic favorabil datorat intrării României în UE, am remarcat destul de multe participări românești la evenimente internaționale respectabile. Pavilionul României de la Bienala de la Veneția a arătat bine și a fost remarcat în câteva dintre cele mai prestigioase reviste de artă internaționale. Curatorul Mihnea Mircan, în colaborare cu Fundația Plan B de la Cluj, a organizat expoziția Low-Budget Monuments în care a analizat condiția
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2192_a_3517]
-
spiritul low-budget al proiectului, catalogul s-a metamorfozat într-un ziar cu contribuții vizuale și teoretice privind statutul monumentului contemporan. Tipărit într-un tiraj mare, ziarul a putut fi luat gratuit de toți vizitatorii pavilionului. La a treia ediție a Bienalei de la Praga, o atenție specială a fost acordată Școlii de pictură de la Cluj, în contextul interesului crescut pentru artele plastice, iar curătoarea Simona Năstac a organizat o expoziție cu câțiva dintre artiștii semnificativi ai momentului. Chiar dacă pentru multi această bienala
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2192_a_3517]
-
Bienalei de la Praga, o atenție specială a fost acordată Școlii de pictură de la Cluj, în contextul interesului crescut pentru artele plastice, iar curătoarea Simona Năstac a organizat o expoziție cu câțiva dintre artiștii semnificativi ai momentului. Chiar dacă pentru multi această bienala este controversată din cauza atitudinii organizatorilor săi de la revista „Flash Art“, ea este totuși un eveniment internațional care scanează producția artistică din Europa Centrală și de Est. Galeriile private din București și Cluj au devenit tot mai vizibile Expoziția personală de la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2192_a_3517]
-
Periferic 8: Arta ca dar George Onofrei Săptămâna aceasta, la Iași, a fost prezentat în premieră conceptul curatorial al Bienalei de Artă Contemporană „Periferic 8“: „Arta ca dar“. Curatorul este criticul de artă Dóra Hegyi, care coordonează proiectul „Tranzit“ în Budapesta și care este fondatoarea „Școlii libere de practică si teoria artei“. Dóra Hegyi și-a început prezentarea susținând că
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2198_a_3523]
-
de Artă Contemporană „Periferic 8“: „Arta ca dar“. Curatorul este criticul de artă Dóra Hegyi, care coordonează proiectul „Tranzit“ în Budapesta și care este fondatoarea „Școlii libere de practică si teoria artei“. Dóra Hegyi și-a început prezentarea susținând că Bienala, deși a devenit un eveniment foarte important pe plan internațional, continuă să rămână o necunoscută pentru cei mai mulți dintre ieșeni. Prin urmare, chiar înainte de a alege tema propriu-zisă, a realizat că trebuie să deschidă evenimentul către publicul larg. „«Perifericul» trebuie deschis
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2198_a_3523]
-
este una foarte dezvoltată.“ În vreme ce unii artiști vor fi invitați la Iași să producă opere de artă în legătură cu acest concept propus de curatoare, alții vor fi prezenți doar prin operele lor în cadrul unei expoziții gândite să susțină, de asemenea, tema. Bienala „Periferic 8“ va include proiecții de artă video, proiecte fotografice, picturi, desene, instalații, intervenții în spațiul public, afișe sau bannere, dar și evenimente paralele - seminarii, workshop-uri și conferințe, ce vor avea loc în diferite locuri din Iași. Lista artiștilor, dintre
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2198_a_3523]
-
paralele - seminarii, workshop-uri și conferințe, ce vor avea loc în diferite locuri din Iași. Lista artiștilor, dintre care trei sunt români și restul străini, va fi definitivată în jurul datei de 1 martie. „Urmărim să creăm, așadar, un public nou pentru Bienală și de aceea ne vom concentra mult și pe latura educativă. Astfel se explică parteneriatul strâns cu Universitatea de Arte «George Enescu» din Iași“, a mai spus Dóra Hegyi. Aceasta a dat un exemplu de implicare a studenților: unii dintre
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2198_a_3523]
-
Astfel se explică parteneriatul strâns cu Universitatea de Arte «George Enescu» din Iași“, a mai spus Dóra Hegyi. Aceasta a dat un exemplu de implicare a studenților: unii dintre ei vor încerca „să traducă“ atât conceptul, cât și evenimentele din cadrul Bienalei publicului larg. Matei Bejenaru, inițiatorul Bienalei de Artă Contemporană de la Iași, susține că o parte dintre artiștii Bienalei vor avea interacțiuni în context local și vor face prezentări pentru studenții Facultății de Arte Vizuale din Iași, deoarece „vrem să creăm
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2198_a_3523]
-
Universitatea de Arte «George Enescu» din Iași“, a mai spus Dóra Hegyi. Aceasta a dat un exemplu de implicare a studenților: unii dintre ei vor încerca „să traducă“ atât conceptul, cât și evenimentele din cadrul Bienalei publicului larg. Matei Bejenaru, inițiatorul Bienalei de Artă Contemporană de la Iași, susține că o parte dintre artiștii Bienalei vor avea interacțiuni în context local și vor face prezentări pentru studenții Facultății de Arte Vizuale din Iași, deoarece „vrem să creăm noi un public“. Tranzit.hu Organizația
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2198_a_3523]
-
Aceasta a dat un exemplu de implicare a studenților: unii dintre ei vor încerca „să traducă“ atât conceptul, cât și evenimentele din cadrul Bienalei publicului larg. Matei Bejenaru, inițiatorul Bienalei de Artă Contemporană de la Iași, susține că o parte dintre artiștii Bienalei vor avea interacțiuni în context local și vor face prezentări pentru studenții Facultății de Arte Vizuale din Iași, deoarece „vrem să creăm noi un public“. Tranzit.hu Organizația susținută la nivel european de Erste Bank a decis să se implice
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2198_a_3523]
-
internațională. Intențiile „Periferic“ au fost să reunească diferite atitudini artistice legate de relația centruperiferie și să provoace o serie de discuții teoretice despre condițiile producției artistice din contexte culturale marginale și întârziate. Din 2001, „Periferic“ s-a transformat într-o bienală internațională de artă. „Periferic 8“ A opta ediție a bienalei este organizată de Asociația Culturală Vector, în colaborare cu Fundația „Tranzit“ din Ungaria, Centrul de Artă Contemporană de la Chișinău, Universitatea de Arte „George Enescu“ din Iași, Centrul Cultural Francez și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2198_a_3523]
-
legate de relația centruperiferie și să provoace o serie de discuții teoretice despre condițiile producției artistice din contexte culturale marginale și întârziate. Din 2001, „Periferic“ s-a transformat într-o bienală internațională de artă. „Periferic 8“ A opta ediție a bienalei este organizată de Asociația Culturală Vector, în colaborare cu Fundația „Tranzit“ din Ungaria, Centrul de Artă Contemporană de la Chișinău, Universitatea de Arte „George Enescu“ din Iași, Centrul Cultural Francez și Centru Goethe din Iași, alte asocieri fiind foarte posibile până la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2198_a_3523]
-
Mihai Mălaimare ține să le spună celor prezenți o „frumoasă poveste românească“: în fiecare duminică, tinerii țărani se adună în fața bisericii, îmbrăcați în straie de sărbătoare, încing hora și își aleg viitoarele soții. Fotografiile expuse în Pavilionul Italiei din Grădinile Bienalei, Pavilion pus la dispoziția României pe toată perioada carnavalului (25 ianuarie - 5 februarieă: peisaje însorite, biserici scăldate în lumină, tinere îmbrăcate în ii, arcași care își întind arcurile spre cer. Eterna și fascinanta și inautentica Românie. Băutură. În Pavilionul Italiei
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2198_a_3523]
-
și a expus prima dată la Galeria Yossi Milo din New York, în 2004. În 2005, a primit Premiul Infinity din partea Centrului Internațional de Fotografie. A avut expoziții solo la Fotomuseum Den Haag (Olanda) și la ediția a VI-a a Bienalei de Fotografie de la Moscova. Lucrările ei au fost incluse în expoziții colective la Guggenheim Museum, San Francisco Museum of Modern Art, Los Angeles Museum of Contemporary Art, Los Angeles County Museum of Art, Art Institute of Chicago, Israel Museum (Ierusalim
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2203_a_3528]
-
ianuarie 2000, la Muzeul de Artă Modernă din Bronx, New York. Am fost atât de copleșită, încât un capitol din Peripețiile Alisei în Țara NewYorkeză, partea a doua din romanul meu Tricephalos, se referă pe îndelete la această expoziție. Dar la Bienala din 2007 de la Venezia, instalațiile au năpădit cu zădărnicie lumea în chip năpăstuitor estetic. Într-una din săli mi-a atras atenția totuși un Iisus pe rachetă. În 2003, când ajunsesem pentru prima dată la Bienala de Artă de la Venezia
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2204_a_3529]
-
această expoziție. Dar la Bienala din 2007 de la Venezia, instalațiile au năpădit cu zădărnicie lumea în chip năpăstuitor estetic. Într-una din săli mi-a atras atenția totuși un Iisus pe rachetă. În 2003, când ajunsesem pentru prima dată la Bienala de Artă de la Venezia, văzusem, în pavilionul Cehiei, o altă instalație care avusese impact asupra mea: era un Iisus sportiv, la inele, uriaș - de vreo 3 metri înălțime -, îmbrăcat exact ca un sportiv la inele, adică în acel costum alb
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2204_a_3529]
-
lunguiețe, stadioane cu spectatori amatori de fotbal, care huiduiau, aplaudau, înjurau etc. Găselnița era interesantă: Iisus la inele, uriaș, era huiduit sau aplaudat de colericii amatori de fotbal. Era o Golgotă atipică și stranie. Tot în acel an 2003, la Bienală, în pavilionul Australiei, am fost șocată de porcii umanizați creați din ceară de artista plastică Patricia Piccinini (am chiar un album acasă cu respectivii porci umani!). Dar acum, Iisus din 2007 pe rachetă avea alt sens: de fapt, singurul sens
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2204_a_3529]
-
porci umani!). Dar acum, Iisus din 2007 pe rachetă avea alt sens: de fapt, singurul sens ingurgitabil era acela că acest Iisus (în ciuda mesajului militant al creatorului său plastic, argentinianul Leon Ferrari) panorama de la înălțimea sa tocmai deșertăciunea estetică a Bienalei, tocmai noncatharsisul ei tendențios...! BUCUREȘTI FAR WEST Daniel CRISTEA-ENACHE Un fotbal adevărat Ținând din copilărie cu Universitatea Craiova, urmăresc cu o anumită detașare convulsiile podiumului autohton, goana disperată după titlu. Prietenii știu de ce. De multă vreme, Craiova nu mai contează
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2204_a_3529]
-
vorbește nu o vede, ochii sunt cuprinși, treptat, de disperare și de lacrimi...), am o meserieeee!!!, lux, arhitectă, proiecte, case, poți căuta pe Internet, dă motor de căutare Emma Serban și-o să vezi construcțiile mele, casele, mai ales, proiectele de la Bienala Arhitecților, putem să ne urcăm într-o mașină și să colindăm orașul ăsta minunat ca să-ți arăt casele proiectate de mine, asta-mi ia tot timpul, dar merită, îți spun că merită... Deși mai am puțin și fac 40 de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]