1,784 matches
-
nou la căile ferate, la tutunuri, la bănci, și, chiar dac - am presupune c-au avut o coardă de rezistență, au pierdut-o. Clasa cea mai numeroasă și autohtonă a acestui pământ, țăranul, geme sub esploatarea unei admnistrații neomonoase, sub birurile și uzura cu care susține o generație intelectuală stearpă și moralicește decăzută. Și nu se află în această neagră mulțime un suflet generos, un braț de fier, care să pună capăt acestei mizerii fără de margini. [26 iulie 1881] ["NUMIREA D-
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
martir, de exilat, de prigonit, pe care l-a știut juca în perfecțiune. Martiriu și patriotism ce se traduce în practică în pensii reversibile, în lefuri exorbitante create ad-hoc, în sporirea cu 40 la sută a bugetului cheltuielelor, în urcarea birurilor, în înmulțirea datoriei publice ș. a. m. d. Cât despre folosul practic pentru ideile conservatoare, el e evident. Formula unei organizații conservatoare, abstracție făcând de țară și de poporul istoric, se dovedește a fi sterilă și lesne de escamotat. Vedem că
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
poate schimba decât prin îmbunătățirea sorții materiale a țăranului și această îmbunătățire nu-i cu putință decât prin o reorganizare socială care să-l asigure în contra exploatării sub orice formă ar veni, fie sub forma datoriilor contractate pentru a plăti birul, fie sub aceea a prestațiunilor exagerate, fie în fine sub aceea a datoriilor pentru băuturi. A veni cu sticla de medicament acolo unde mizeria s-a produs în mod artificial prin biruri, uzură, rău nutriment, muncă executată manu militari, a
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
fie sub forma datoriilor contractate pentru a plăti birul, fie sub aceea a prestațiunilor exagerate, fie în fine sub aceea a datoriilor pentru băuturi. A veni cu sticla de medicament acolo unde mizeria s-a produs în mod artificial prin biruri, uzură, rău nutriment, muncă executată manu militari, a crede că cu buruieni se înlăturează o stare de lucruri ale cărei cauze sunt sociale și politice este o șarlatanerie demnă de un fanariot bătrân, dar nedemnă de o, nație care-și
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
izvor de lefuri și pensii? Calea-vale. Vive la Roumanie! Dar când e vorba de acea iubire adâncă și nestrămutată de neam, precum o aveau bătrânii, precum o avea Miron Costin, care-și punea creștetul sub sabie pentru a înlătura un bir nou, când e vorba de a apăra adevăratul popor românesc de esploatarea la care e supus, atunci adio Romînie! Atunci [î]i vezi alături cu jidanii cari scuipă moșnegilor de la țară în gură și le frig ochii deasupra tăciunilor; atunci
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
asta n-ar fi nimic. Existența tuturor acestor oameni costă bani; banii sunt munca cuiva. Precum însă aproape singurul producător în țara noastră e țăranul, trei din patru părți a poporului, susținerea întregei xenocrații se traduce în muncă țărănească, în bir plătit de țăran sub sute de forme! Toate aceste sunt clare, sunt matematic exacte. Suma de putere de care dispune țăranul nu poate suporta greutatea ce i se impune fără nici o compensație; el cheltuiește din puterea lui vitală mai mult
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
leacuri n.n.) contra sărăciei; nu există medicamente contra uzurei (biologice n.n.)”. Atât de convins era de importanța standardului material și condițiilor de viață Încât cu revoltă spune; „a veni cu sticla de medicament acolo unde mizeria s-a produs prin biruri, uzură, rău nutriment, muncă executată manumilitară (impusă, la comandă n.n.) este o șarlatanie demnă de un fanariot bătrân” (se referea la C A Rosetti). Eminescu cunoștea foarte bine posibilitățile medicinei acelor vremuri „ce s-ajute terapia, arta de a vindeca
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
și În pat. Lipsa de respect față de cei morți - conduită aspru condamnată În mentalitatea tradițională - reprezintă elementul selectat aici, bine găsit, cu scopul de a trezi revolta și oroarea. În alte părți, locuitorii sunt Închiși, casele sunt distruse sau incendiate, birurile se percep abuziv, de două sau de trei ori, În folosul unor ofițeri din trupele de ocupație, se pretind contribuții extraordinare. Un tablou deosebit de credibil pentru țăranii din Transilvania, În a căror memorie colectivă se conserva amintirea recentă a unor
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Ceea ce este fals : poziția lui Tudor e aceeași cu a lui Ipsilanti. Atât în proclamația de la Padeș, cât și în celelalte documente emise de cancelaria sa, chestiunea esențială a împroprietăririi țăranilor este evitată sistematic. De asemenea, nu sunt suprimate toate birurile pe care aceștia le aveau de plătit, așa cum Tudor decretează în film. Motivul era simplu : Vladimirescu avea nevoie de suportul boierilor pământeni în efortul său de a- i înlătura pe fanarioți. Pe aceștia îi numește, cu o expresie rămasă celebră
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
locuitorilor pentru grabnice măsuri de apărare <footnote Simion Florea Marian, Tradiții populare române în Bucovina, București, 1895, p. 16-26 și 27-29. footnote>. Din relatările contemporane <footnote Victor Spinei, op. cit, p. 165-166. footnote>, se știe că mongolo-tătarii înregistrau populația, impuneau biruri, pretindeau părți din recoltă sau întreaga recoltă, luau prizonieri și robi. Supunerea de bună voie a populației însemna însă și o protecție, cu posibilitatea de a circula nestingherit, inclusiv de a face comerț în vasta împărăție mongolă. Stăpânirea mongolă în
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
de atunci al Moldovei, Ioan Teodor Callimachi, dă carte egumenului mănăstirii Solca, să se știe după obiceiul țării că moldovenii care vor lua țigănci și moldovencele care vor merge după țigani vor fi și ei țigani (adică robi- n.a.), dar bir să nu dea (birul robilor-n.a.). Aceasta s-a întâmplat la anul 1759. footnote>. Natura conflictului dintre mănăstirea Moldovița și vămeni ține de cauze economice și sociale: pe de o parte tendința egumenilor și călugărilor de a le răpi
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
Ioan Teodor Callimachi, dă carte egumenului mănăstirii Solca, să se știe după obiceiul țării că moldovenii care vor lua țigănci și moldovencele care vor merge după țigani vor fi și ei țigani (adică robi- n.a.), dar bir să nu dea (birul robilor-n.a.). Aceasta s-a întâmplat la anul 1759. footnote>. Natura conflictului dintre mănăstirea Moldovița și vămeni ține de cauze economice și sociale: pe de o parte tendința egumenilor și călugărilor de a le răpi vechile drepturi, impunând noi
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
aveau obligația să presteze gratuit an număr de circa 24 zile muncă, pe moșia boierului, dar existau și sate de răzeși. Astfel Condica Liuzilor menționează următoarele: l.Țibăneștii a sulg. Ion Carp, lucru pământului, Liuzi 30 Suma peste tot a birului anului 320. Breslași (liuzi)6. Suma birului 56 2.Griești a sard.Costin Carp asemine. Liuzi 34 Suma birului 320 Breslașii ot tam.a sardar. Constantin Burghelea -6. Suma birului 320 3.Căscăoești răzeșești asemine. Liuzi 13 Suma totala a
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
de circa 24 zile muncă, pe moșia boierului, dar existau și sate de răzeși. Astfel Condica Liuzilor menționează următoarele: l.Țibăneștii a sulg. Ion Carp, lucru pământului, Liuzi 30 Suma peste tot a birului anului 320. Breslași (liuzi)6. Suma birului 56 2.Griești a sard.Costin Carp asemine. Liuzi 34 Suma birului 320 Breslașii ot tam.a sardar. Constantin Burghelea -6. Suma birului 320 3.Căscăoești răzeșești asemine. Liuzi 13 Suma totala a birului 184. 4.Glodenii Gânduluirăzășeș ti, lucru
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
de răzeși. Astfel Condica Liuzilor menționează următoarele: l.Țibăneștii a sulg. Ion Carp, lucru pământului, Liuzi 30 Suma peste tot a birului anului 320. Breslași (liuzi)6. Suma birului 56 2.Griești a sard.Costin Carp asemine. Liuzi 34 Suma birului 320 Breslașii ot tam.a sardar. Constantin Burghelea -6. Suma birului 320 3.Căscăoești răzeșești asemine. Liuzi 13 Suma totala a birului 184. 4.Glodenii Gânduluirăzășeș ti, lucru pământului Lizai 5. Suma birului 57 însă: 1 cămin Hrisoverghi, 1 sard
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
Ion Carp, lucru pământului, Liuzi 30 Suma peste tot a birului anului 320. Breslași (liuzi)6. Suma birului 56 2.Griești a sard.Costin Carp asemine. Liuzi 34 Suma birului 320 Breslașii ot tam.a sardar. Constantin Burghelea -6. Suma birului 320 3.Căscăoești răzeșești asemine. Liuzi 13 Suma totala a birului 184. 4.Glodenii Gânduluirăzășeș ti, lucru pământului Lizai 5. Suma birului 57 însă: 1 cămin Hrisoverghi, 1 sard.Burghelea. 5.Jigorenii răzăseș ti Liuzi 12 Sama birului16o 6.Glodenii
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
anului 320. Breslași (liuzi)6. Suma birului 56 2.Griești a sard.Costin Carp asemine. Liuzi 34 Suma birului 320 Breslașii ot tam.a sardar. Constantin Burghelea -6. Suma birului 320 3.Căscăoești răzeșești asemine. Liuzi 13 Suma totala a birului 184. 4.Glodenii Gânduluirăzășeș ti, lucru pământului Lizai 5. Suma birului 57 însă: 1 cămin Hrisoverghi, 1 sard.Burghelea. 5.Jigorenii răzăseș ti Liuzi 12 Sama birului16o 6.Glodenii banului Arghirie Cuza Liuzi 14 Suma birului 160. 7.Găurenii a
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
sard.Costin Carp asemine. Liuzi 34 Suma birului 320 Breslașii ot tam.a sardar. Constantin Burghelea -6. Suma birului 320 3.Căscăoești răzeșești asemine. Liuzi 13 Suma totala a birului 184. 4.Glodenii Gânduluirăzășeș ti, lucru pământului Lizai 5. Suma birului 57 însă: 1 cămin Hrisoverghi, 1 sard.Burghelea. 5.Jigorenii răzăseș ti Liuzi 12 Sama birului16o 6.Glodenii banului Arghirie Cuza Liuzi 14 Suma birului 160. 7.Găurenii a stol.Iordache Geuca loc în destul Liuzi 13 Suma birului 140
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
13 Suma totala a birului 184. 4.Glodenii Gânduluirăzășeș ti, lucru pământului Lizai 5. Suma birului 57 însă: 1 cămin Hrisoverghi, 1 sard.Burghelea. 5.Jigorenii răzăseș ti Liuzi 12 Sama birului16o 6.Glodenii banului Arghirie Cuza Liuzi 14 Suma birului 160. 7.Găurenii a stol.Iordache Geuca loc în destul Liuzi 13 Suma birului 140. Nu ne apar mențiuni despre satul Tungujei în documentul citat, dar opinăm pentru o situație asemăntoare cu aceea a satului Căscoeșeti cu care s-a
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
Suma birului 57 însă: 1 cămin Hrisoverghi, 1 sard.Burghelea. 5.Jigorenii răzăseș ti Liuzi 12 Sama birului16o 6.Glodenii banului Arghirie Cuza Liuzi 14 Suma birului 160. 7.Găurenii a stol.Iordache Geuca loc în destul Liuzi 13 Suma birului 140. Nu ne apar mențiuni despre satul Tungujei în documentul citat, dar opinăm pentru o situație asemăntoare cu aceea a satului Căscoeșeti cu care s-a unit.În 1803 existau deci trei sate integrate moșiilor boierești (Țibănești, Griești, Glodeni) și
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
au rezultat un, număr mai redus de sate, dar aceasta nu înseamnă și o scădere a densității populației în teritoriu. II.2. Evoluția teritorială Condițiile aspre ale epocii feudale au dus la fărâmițarea unor sate și la „spargerea" lor. Din cauza birurilor, țăranii părăseau satele. Se înregistrează multe schimbări de vetre. Satele răzașești sunt asaltate de feudali și transformate în sate supuse, de clăcași. în acest context dispar următoarele sate: Mireș ti, Radoslăveș ti, Olășei, Ivănești. Mireștii fiind între Jigoreni și Văleni
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
Ceplenița. În 1820, la numai 17 ani de la întocmirea recensământului fiscal din 1803, populația satului Belcești s-a dublat, dacă avem în vedere că pe lângă cei 177 lăcuitori birnici se mai aflau pe moșie 5 slugi și 15 oameni fără bir în odaia Coarnele Caprei 10. Numele unora dintre aceștia: Iacob zăt Nechita Cazac, Gheorghe Cazacu, Gligori Cazacu, Mihai Cerchez, Mihai Grecu, Ilie Rusul, Ivan Rusul, Pavăl Rusul, Ion Tătaru, Ion Ungurean, Leonti Ungureanul, Matei Ungureanul, Simion Ungureanu, Ion Ungurenaș, Vasile
EVOLUȚII DEMOGRAFICE ÎN ZONA BELCEŞTI ÎN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1721]
-
vinit și aice trăitor, iar în odăile Arama și Huc se aflau 7 gospodari (birnici, n.ns.) și 7 căpătăieri, unii veniți din Borșa, Ceplenița, Crivești, Todirești sau Târgu Frumos. Mai numeroși erau căpătăierii; o parte din ei înscriși la bir în Belcești, iar alții în târgurile și satele de proveniență, din care 8 din Târgul Frumos, 4 din Tupilați (ținutul Roman) viniți vremelnicești cu vitili dum(nealui) logofătului Ștefan Catargiu, din Roman, din Boiștea (ținutul Neamț), viniți cu oili, ca
EVOLUȚII DEMOGRAFICE ÎN ZONA BELCEŞTI ÎN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1721]
-
necăsătoriți, n.ns), buni în toată starea...socotindu-să ca chiar gospodari și însurăței, cum erau numiți tinerii căsătoriți, care într-un interval scurt de timp, de numai 6 ani, însumau, în satul Belcești, un număr de 101 noi plătitori de bir. Pe lângă aceștia, documentul invocat menționează alți 12 căpătăieri, care au fost înscriși la bir, iar în urma reviziei făcute de comisia centrală, numărul birnicilor proveniți din căpătăieri a crescut cu încă 744. Interesantă, de asemenea, este ascensiunea în plan socialeconomic a
EVOLUȚII DEMOGRAFICE ÎN ZONA BELCEŞTI ÎN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1721]
-
erau numiți tinerii căsătoriți, care într-un interval scurt de timp, de numai 6 ani, însumau, în satul Belcești, un număr de 101 noi plătitori de bir. Pe lângă aceștia, documentul invocat menționează alți 12 căpătăieri, care au fost înscriși la bir, iar în urma reviziei făcute de comisia centrală, numărul birnicilor proveniți din căpătăieri a crescut cu încă 744. Interesantă, de asemenea, este ascensiunea în plan socialeconomic a unor elemente din lumea satului, așa cum era Dănilă Morariu, fost căpătăier din Ulmi, pe
EVOLUȚII DEMOGRAFICE ÎN ZONA BELCEŞTI ÎN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1721]