2,857 matches
-
există egalitate - concept fundamental al democrației. Dimpotrivă, organizarea birocratică este cea mai eficientă formă de inegalitate raționalizată. Orice individ inclus într-o birocrație este strict subordonat unui nivel decizional superior și subordonează, la fel de strict, niveluri ierarhice inferioare. În măsura în care, într-o birocrație, doi oameni sunt situați la același nivel ierarhic, ei nu sunt „egali”, ci pur și simplu se subordonează aceluiași factor, superior, de decizie. Inegalitatea lor constă în faptul că au atribuții complet diferite. În schimb, piața este o instituție fundamental
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
comuniste, conform căruia politicul decide în orice privință, inclusiv sau chiar mai ales în producție. Pentru aceasta, economia pe care au construit-o se străduia să țină cât mai departe unitățile de producție de determinările pieței și să le subordoneze birocrației administrației economice, subordonată, la rândul ei, strict politicului. De aceea, legăturile întreprinderilor industriale socialiste cu piața erau cvasi inexistente. Piața nu apărea niciodată ca atare în relație directă cu producția. Singura formă în care putea apărea era cea a restricțiilor
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
funcționare a noii societăți, au preferat să-l ignore în mare parte: desființarea elementului de legătură dintre cele patru componente ale economiei socialiste pe care le-am inventariat până acum. Desigur, structurile administrative de legătură dintre acestea - ministerele, centralele industriale, birocrațiile locale și cele naționale - continuau să existe. Dar funcționarea lor nu mai era coordonată politic, iar noua clasă politică a societății românești își făcea un punct de onoare din a nu exercita, economic vorbind, aceeași funcționalitate ca și comuniștii. Așa încât
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
parte, avem un sistem de distribuție coordonat administrativ, pe de altă parte, avem un sistem de distribuție centrat pe piață, iar legătura dintre cele două sisteme trebuie să asigure, între altele, capacitatea pieței de a influența decizia administrativă. Într-o birocrație, cum este administrația, fluxul decizional normal este de la vârf către bază, însă această cale nu era accesibilă factorilor de pe piață, căci la vârful birocrației se afla clasa politică comunistă care nu accepta piața decât ca pe un soi de rău
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
două sisteme trebuie să asigure, între altele, capacitatea pieței de a influența decizia administrativă. Într-o birocrație, cum este administrația, fluxul decizional normal este de la vârf către bază, însă această cale nu era accesibilă factorilor de pe piață, căci la vârful birocrației se afla clasa politică comunistă care nu accepta piața decât ca pe un soi de rău inevitabil. Astfel încât piața s-a relaționat cu sistemul distribuției administrative la niveluri inferioare, prin modificarea circuitelor administrative și a criteriilor de decizie, profitând de
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
CAP-urilor și cea tradițională, a propriei gospodării individuale -, și muncitori industriali care, la rândul lor, oscilau între statutul politic superior, de bază a puterii politice comuniste, și statutul industrial inferior, de executanți aflați la baza ierarhiei de putere din birocrația industrială. Acestor mari grupuri sociale care alcătuiau grosul populației li se adăugau elitele, constituite de-a lungul a trei mari sisteme de distribuție a puterii: puterea politică, puterea administrativă și cea economică. Ca în orice sistem de organizare socială, elitele
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
de credite cu dobândă negativă au reprezentat punctul de pornire în cursa din noua economie privată a României. Dar rata pierderilor a fost ridicată. Noii întreprinzători români aveau abilitatea de a se descurca în hățișul de relații interpersonale care domina birocrația administrativă, financiară și politică românească, dar calitățile lor de manageri de capital erau cel puțin îndoielnice. Rezultatul a fost investirea unor sume din ce în ce mai mari în proiecte sortite din capul locului eșecului pentru simplul motiv că erau construite cu ignorarea cvasitotală
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
al populației este infirmată de experiența societăților postcomuniste. Presupoziția fermă și esențială a teoriilor economice moderne este că, într-o economie de piață, controlul capitalului este suficient pentru a impune regulile acestuia ca reguli ale comportamentului populației, politicienilor și al birocrațiilor din economia însăși. România a construit o economie de piață în care dominația asupra capitalului este insuficientă, în condițiile în care i se poate opune o forță socială suficient de puternică pentru a sili clasa politică să ia decizii împotriva
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
unor conflicte ce păreau, pe de o parte, ireductibile, iar pe de altă parte, de nerezolvat și care amenințau cu disoluția statului și a societății. Arieratele anihilau puterea deținătorilor centrali, naționali și internaționali asupra economiei locale, iar firmele-căpușă exprimau insubordonarea birocrațiilor locale față de birocrația națională și politicile guvernamentale. Victoria nu era absolută. Compromisul provenea din faptul că amândouă erau ilegale și nelegitime și, în consecință, raportul de putere dintre central și local, dintre stat și comunități, dintre cei care controlau banii
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
păreau, pe de o parte, ireductibile, iar pe de altă parte, de nerezolvat și care amenințau cu disoluția statului și a societății. Arieratele anihilau puterea deținătorilor centrali, naționali și internaționali asupra economiei locale, iar firmele-căpușă exprimau insubordonarea birocrațiilor locale față de birocrația națională și politicile guvernamentale. Victoria nu era absolută. Compromisul provenea din faptul că amândouă erau ilegale și nelegitime și, în consecință, raportul de putere dintre central și local, dintre stat și comunități, dintre cei care controlau banii și cei care
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
de capitalul străin, dezinteresat de regiune în ansamblul său și de România în mod special. Înființarea FPS este o victorie importantă a capitalului industrial autohton, care reface în mare măsură organizarea rețelei de întreprinderi producătoare ca pe o singură mare birocrație. Încă și mai importantă este victoria obținută prin înființarea fondului de dezvoltare asociat FPS, fond care concentrează deopotrivă profiturile realizate în industria de stat, precum și sumele încasate din privatizare. Lăsat în funcțiune, acest fond ar fi transformat marile bănci românești
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
întâlnit noțiunea de „grad de libertate”, care exprima posibilitatea optării, în reconstrucția postrevoluționară și postcomunistă a societății românești, între alternative cu un grad aproximativ egal de realizare. Gradul de libertate presupune întotdeauna existența unui subiect social - grup, clasă socială, elită, birocrație instituționalizată etc. - care are posibilitatea de a face alegeri care implică vaste consecințe sociale, economice și politice, și un evantai de alegeri posibile aflate la dispoziția acestuia. Or, privatizarea, proces esențial al societății postcomuniste, a ilustrat poate mai clar și
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
negativă a sistemului comunist, credeau majoritatea oamenilor cuprinși în sistemul economiei socialiste de tip industrial, aproape indiferent de locul pe care îl ocupau, era selectarea după criterii politice a managerilor, opusă criteriilor de competență și performanță. Orice manager al unei birocrații socialiste trebuia să fie, înainte de toate, un bun comunist. Pentru a evita transferul evaluării fidelității politice la niveluri ierarhice inferioare - și deci un transfer autentic de putere -, liderii de la vârful Partidului Comunist operaționalizaseră noțiunea de „bun comunist” pe baza unei
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
socialism erau puțini. Una dintre obsesiile comuniștilor a fost tendința administrației de a acumula putere, și principala soluție pe care au adoptat-o a fost aceea de a o reduce numeric, transferând o parte dintre atribuțiile administrației de stat către birocrația Partidului Comunist. Ca urmare, de-a lungul anilor de socialism, administrația și-a rărit semnificativ rândurile. În 1950, la numai trei ani de la preluarea integrală a puterii de către Partidul Comunist, în România mai erau totuși 142.000 de persoane ocupate
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
statului, cu clientela proprie și cu restul micii burghezii. Problema micii burghezii provenite din administrație este că, în postcomunism, ea nu-și poate menține poziția decât prin corupție. Teoretic, există și o a doua posibilitate, aceea de a reprezenta o birocrație alternativă la birocrația corporațiilor. Dacă societatea capitalistă modernă este o societate cu două sisteme de distribuție - distribuția prin intermediul pieței, gestionată de birocrațiile corporațiilor, și distribuția prin intermediul statului, gestionată de birocrația administrativă -, atunci mica burghezie a administrației ar reprezenta contraponderea „naturală
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
proprie și cu restul micii burghezii. Problema micii burghezii provenite din administrație este că, în postcomunism, ea nu-și poate menține poziția decât prin corupție. Teoretic, există și o a doua posibilitate, aceea de a reprezenta o birocrație alternativă la birocrația corporațiilor. Dacă societatea capitalistă modernă este o societate cu două sisteme de distribuție - distribuția prin intermediul pieței, gestionată de birocrațiile corporațiilor, și distribuția prin intermediul statului, gestionată de birocrația administrativă -, atunci mica burghezie a administrației ar reprezenta contraponderea „naturală” a micii burghezii
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
poate menține poziția decât prin corupție. Teoretic, există și o a doua posibilitate, aceea de a reprezenta o birocrație alternativă la birocrația corporațiilor. Dacă societatea capitalistă modernă este o societate cu două sisteme de distribuție - distribuția prin intermediul pieței, gestionată de birocrațiile corporațiilor, și distribuția prin intermediul statului, gestionată de birocrația administrativă -, atunci mica burghezie a administrației ar reprezenta contraponderea „naturală” a micii burghezii subordonate marelui capital. Toate societățile capitaliste funcționează așa cum trebuie numai datorită unor sectoare sociale care nu sunt pătrunse și
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
și o a doua posibilitate, aceea de a reprezenta o birocrație alternativă la birocrația corporațiilor. Dacă societatea capitalistă modernă este o societate cu două sisteme de distribuție - distribuția prin intermediul pieței, gestionată de birocrațiile corporațiilor, și distribuția prin intermediul statului, gestionată de birocrația administrativă -, atunci mica burghezie a administrației ar reprezenta contraponderea „naturală” a micii burghezii subordonate marelui capital. Toate societățile capitaliste funcționează așa cum trebuie numai datorită unor sectoare sociale care nu sunt pătrunse și nici animate de spiritul de câștig. Postcomunismul românesc
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
trebuie numai datorită unor sectoare sociale care nu sunt pătrunse și nici animate de spiritul de câștig. Postcomunismul românesc a încercat, sub presiune și cu îndrumare occidentală (mai ales prin programul SIGMA, organizat împreună cu OCDE, Paris), să instituie o asemenea birocrație autonomă în raport nu doar cu piața și marele capital, dar și cu politica și chiar cu opinia publică. Încercarea a fost denumită reforma administrației publice și mai continuă și astăzi, fără prea mare succes. Este îndoielnic, de altfel, că
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
clienți care fac parte din rețeaua de relații care unește mica burghezie. Dacă ar fi vreodată să dăm crezare teoriilor conspiraționiste, atunci ilustrarea acestora trebuie căutată mai puțin la nivelul instituțiilor fostului comunism - Securitatea, Nomenklatura, activiștii de rang secund ai birocrației politice comuniste etc. -, cât în interiorul acestei mici burghezii foste socialiste și devenite neocapitaliste. Definirea acestei relații drept „corupție” este, însă, sociologic vorbind, îndoielnică. Mai degrabă avem de a face cu un mecanism de funcționare a societății care, deocamdată, nu poate
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
la rândul lui, să se construiască instituțional și să ocupe un spațiu tot mai larg al economiei. Ca și mica burghezie întemeiată în administrație, mica burghezie produsă de marele capital este alcătuită tot din salariați. Este vorba de vârfurile celeilalte birocrații semnificative din orice economie capitalistă dezvoltată, birocrația corporațiilor. În România, ca și în alte părți, veniturile lor sunt mai mari decât ale oricăror altor salariați și pot fi, în unele cazuri, comparabile cu veniturile obținute de proprietarii de capital. Mai
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
și să ocupe un spațiu tot mai larg al economiei. Ca și mica burghezie întemeiată în administrație, mica burghezie produsă de marele capital este alcătuită tot din salariați. Este vorba de vârfurile celeilalte birocrații semnificative din orice economie capitalistă dezvoltată, birocrația corporațiilor. În România, ca și în alte părți, veniturile lor sunt mai mari decât ale oricăror altor salariați și pot fi, în unele cazuri, comparabile cu veniturile obținute de proprietarii de capital. Mai ales într-o societate în tranziție, precum
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
care caracterizează mica burghezie autohtonă. În primul rând, fac parte chiar din aceasta. Cei mai mulți dintre ei, cu excepția tehnicienilor care nu sunt decât simpli salariați ai companiilor străine, sunt doar o parte a micii burghezii postcomuniste care a fost absorbită în birocrațiile corporate ale capitalului străin. Și, în mare măsură, nu ies deloc sau doar nesemnificativ din acest statut. O parte a lor însă, se bucură de „privilegiul” de a fi inclusă în rețelele micii burghezii occidentale, prin intermediul birocrațiilor internaționale căreia îi
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
fost absorbită în birocrațiile corporate ale capitalului străin. Și, în mare măsură, nu ies deloc sau doar nesemnificativ din acest statut. O parte a lor însă, se bucură de „privilegiul” de a fi inclusă în rețelele micii burghezii occidentale, prin intermediul birocrațiilor internaționale căreia îi aparțin - fie ale corporațiilor, fie ale rețelelor de ONG-uri, fie ale rețelelor academice etc. Dubla lor apartenență, la rețele locale și la rețele internaționale, le atribuie importanta funcție de a fi interfața de comunicare între societăți și
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
elită nu semnifică adoptarea unui principiu a priori „elitist”? Discursul de tip marxist-leninist a avut Întotdeauna În vedere doar avangardă de clasă, ale cărei legături cu clasa de origine trebuiau menținute cu preț: „ruperea de mase”, manifestările de „elitism”, „sectarismul”, „birocrația” de partid puteau constitui păcate mortale, ca și manifestările de „intelectualism”. Pe de altă parte, aceasta elită - vom păstra totuși termenul - a fost contestată ca fiind „falsă”, impostoare și uzurpatoare, după cum o arată chiar folosirea ghilimelelor; printre acuzațiile care i
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]