2,179 matches
-
în sensul că sectorul public reprezintă mai degrabă rezultatul deciziei publice, politice decât al proceselor de piață. Guvernele sunt bazate pe comandă ele pot forță oamenii să respecte această, în timp ce piețele sunt voluntare. În prezent sunt evidențiate patru concepții: * Concepția birocratica tradițională ce constă în promovarea existenței unui sector public, pentru a răspunde direct nevoilor sociale ale populației. Această concepție folosește fundamentul valorilor "serviciului public" și apăra garanțiile funcționarilor. * Concepția liberală care pune în evidență necesitatea delegării activităților publice și limitarea
Managementul public by Doina Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/1109_a_2617]
-
unică modalitate valabilă de conducere a sectorului public, sarcina funcționarului public fiind acum una managerială și nu administrativă. Noul management public a apărut în Marea Britanie la începutul anilor '80, perioada guvernării Thatcher, având arie de cuprindere globală. Formă rigidă, ierarhică, birocratica a administrației publice care a dominat cel mai mult în secolul XX , se schimbă cu o nouă formă flexibilă de management public. Această schimbare nu este o schimbare simplă a stilului managerial, ci o schimbare în rolul guvernării în societate
Managementul public by Doina Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/1109_a_2617]
-
sau nu câmpului concurențial. Dacă acceptăm că managementul public recenzează ansamblul tehnicilor prin care responsabilii sectorului public conduc instituțiile, identificăm cîmpul de competențe și metodele de acțiune. ÎI. I. 2. Funcția publică Funcția publică a fost concepută că un model birocratic al carierei. Funcția publică cuprinde o individualizare a atribuțiilor și responsabilităților, stabilite de un cadru legislativ propriu, în scopul realizării prerogativelor de putere publică și al satisfacerii intereselor generale ale societății. Profilul de clasificare a funcției publice se schimbă, restructurarea
Managementul public by Doina Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/1109_a_2617]
-
Reformele sectorului public întreprinse în țările Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) au avut ca obiectiv redefinirea structurilor organizațiilor de stat, a rolului statului în economie și a relațiilor dintre funcționarii publici, politicieni și cetățeni. A fost criticat modelul birocratic al administrației publice rigid, bazat pe sisteme ierarhice complexe, pe reguli și proces decizional "top-down" ce conduce la distanțarea administrației publice de cetățeni. Au fost oferite modele și experiențe, construite pe teoria noului management public, cunoscând dimensiuni diferite: * reforma structurilor
Managementul public by Doina Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/1109_a_2617]
-
o gamă largă de mecanisme : * concepția organizării și a managementului; * aplicarea noii economii instituționle la management public și un model de opțiuni politice; * reducerea rolului statului prin aplicarea unor principii ale sectorului privat în organizațiile guvernamentale. Formă rigidă, ierarhică și birocratica a administrației publice, care a dominat cel mai mult în secolul XX, se schimbă cu o nouă formă flexibilă de management public. Această schimbare presupune atât o schimbare în rolul guvernării în societate, cât și o modernizare a relației guvern-cetățeni
Managementul public by Doina Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/1109_a_2617]
-
a cetățenilor la luarea deciziei; * feed-back-ul asupra performanțelor serviciilor publice. Noul management public este o teorie generală privind guvernarea, activitățile și modalitățile de organizare și furnizare a serviciilor publice, cunoscând obiectivele guvernului. Potrivit premiselor teoretice ale noului management public, modelul birocratic nu este eficient pentru sectorul public al începutului de secol. Trebuie găsite instrumente noi, altele decât dreptul public și procesul bugetar convențional și vor fi schimbat calificarea și motivarea personalului. Administrația înlocuiește structura să clasică, birocratica cu centre de responsabilitate
Managementul public by Doina Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/1109_a_2617]
-
noului management public, modelul birocratic nu este eficient pentru sectorul public al începutului de secol. Trebuie găsite instrumente noi, altele decât dreptul public și procesul bugetar convențional și vor fi schimbat calificarea și motivarea personalului. Administrația înlocuiește structura să clasică, birocratica cu centre de responsabilitate, descentralizate. În acest context, interdependentele dintre structuri, proceduri și personal sunt critice. Necesitatea și gradul de aplicare în practică a specificațiilor procedurale și structurale sunt determinate predominant de cultură organizațională, de istorie, de situația economică. Acestea
Managementul public by Doina Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/1109_a_2617]
-
realizarea misiunii și nu numai pe respectarea regulilor și reglementărilor; * guvernarea antreprenoriala își redefinește clienții în calitate de cumpărători și le oferă șansa de a alege, promovând principiul orientării spre client; * previne problemele înainte de apariția acestora; * susține mecanismele de piață în locul mecanismelor birocratice și nu se concentrează numai asupra furnizării de servicii publice, ci și asupra câștigării bunurilor și promovării parteneriatelor dintre sectorul public și privat în soluționarea problemelor comunității; * promovează delegarea de autoritate în luarea deciziilor și descentralizarea în ceea ce privește răspunsul la cerințele
Managementul public by Doina Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/1109_a_2617]
-
țările cele mai dezvoltate sunt pe cale a reconsidera sau revedea ipotezele fundamentale în ceea ce privește sectorul public/privat". Putem vorbi din acest punct de vedere de descoperirea unui "nou model" în ceea ce privește sectorul public, un model de "managerialism" care se distinge de administrația birocratica tradițională. Principalele componente ale noii tendințe se referă în principal la: * etică ce lasă managerilor libertatea de a coordona, acționa și rezolva problemele; * punerea în practică a criteriilor și măsurilor de performanță explicite; * importantă semnificativă acordată controlului rezultatelor; * creșterea concurenței
Managementul public by Doina Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/1109_a_2617]
-
care împiedică încă de la inceput orice tentativă de evoluție. Asta face ca toate polemicile să se cantoneze permanent la nivel "macro" (statul, vocația să, misiunile sale politice), neglijându-se astfel chestiuni precum performanță la nivel "micro". b) Factori structurali • Încetineala birocratica Esență însăși a funcționării birocratice se bazează pe o logică de stabilitate și de rutină, în măsura în care totul este reglementat după proceduri, reguli precise, referințe universal valabile. Se presupune deci că sistemul orientează comportamentul actorilor într-un sens predefinit. Orice nevoie
Managementul public by Doina Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/1109_a_2617]
-
orice tentativă de evoluție. Asta face ca toate polemicile să se cantoneze permanent la nivel "macro" (statul, vocația să, misiunile sale politice), neglijându-se astfel chestiuni precum performanță la nivel "micro". b) Factori structurali • Încetineala birocratica Esență însăși a funcționării birocratice se bazează pe o logică de stabilitate și de rutină, în măsura în care totul este reglementat după proceduri, reguli precise, referințe universal valabile. Se presupune deci că sistemul orientează comportamentul actorilor într-un sens predefinit. Orice nevoie de ajustare este deci neglijată
Managementul public by Doina Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/1109_a_2617]
-
după proceduri, reguli precise, referințe universal valabile. Se presupune deci că sistemul orientează comportamentul actorilor într-un sens predefinit. Orice nevoie de ajustare este deci neglijată ori reglata a posteriori și reintegrata în mecanismul inițial. Acestea sunt caracteristicile faimosului "fenomen birocratic" născut din logicile publice piramidale, frecvente în cultura românească. • Sistemul de autoritate Structura ierarhică a organizațiilor publice este, în mod tradițional, bazată pe rolul majoritar al cadrelor de conducere care transmit directive descendente subordonaților, pentru ca aceștia să le aplice în
Managementul public by Doina Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/1109_a_2617]
-
teoriile organizațiilor au demonstrat, de mult timp, că acești factori, daca nu sunt compensați prin dispozitive de transversalitate și flexibilitate, îngreunează funcționarea lor și grevează inovarea și decizia. c) Factori culturali • Respingerea arbitrarului de natura umana Principiile tradiționale ale organizării birocratice au fost concepute pentru a elimina arbitrarul uman. Lucrările lui Weber valorizează puterea "rațional-legală" a ierarhiilor pentru a evita situațiile de leadership informal și carismatic. Aceste concepții se bazează pe o neîncredere implicită în ceea ce privește subiectivismul și luarea în considerare a
Managementul public by Doina Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/1109_a_2617]
-
avalanșe de cheltuieli de prestigiu; băuturile de import (la un preț foarte ridicat) curg în valuri, femeile, purtând averi pe umeri, surprind prin eleganța lor. Independența înseamnă mai ales această înmulțire a petrecerilor pline de fast. Valorile, problemele acestui univers birocratic nu au nimic de a face cu contextul de care este înconjurat. În propria lor țară, ei sunt niște străini occidentalizați. Situația actuală a angajaților de birou se situează în prelungirea separării dintre elită și mase, care a reprezentat o
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
mult pe acești lucrători manuali și pe țăranii care îi înconjoară, însă aceștia îi ignoră din ce în ce mai puțin. Dincolo de etnii și de categorii economice, ei își construiesc unitatea: birocrații sunt osatura statului congolez (90% din parlamentari, toți miniștrii sunt de origine birocratică). E suficient să izbucnească un conflict violent pentru ca structura însăși a tânărului stat să fie pusă sub semnul întrebării. Încadrarea populației: șefia Populația rurală este încadrată de șefi: șefi de sat, de teritoriu sau de canton, cu atribuții specifice dintre
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
în lupte de prestigiu din alte vremuri, nu este decât un element al situației politico-administrative generale: apare o ruptură (care se accentuează foarte rapid) între o populație nepolitizată care joacă un rol de figurant ușor caricatural (alegerile) și o elită birocratică implicată în politică, dar care este lovită de sterilitate prin lipsa legăturii ei cu masele. Viața economică Suprastructura economică omniprezentă este CFHBC (Compagnie Française du Haut et Bas Congo), care abia în ultimii ani a căutat să-și transforme cât
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
adeptul eficienței. El se confundă cu organizația (cu școala). Cultura de roluri (gen "templu") Acest tip de cultură organizațională este patronat de Apollo. Ea este reprezentată sub forma unui templu grecesc, având o structură bine definită, specializată. Este specifică organizațiilor birocratice, care accentuează importanța definirii riguroase a rolurilor și a activităților. Prin urmare, este favorizată apariția unui climat puternic formalizat, standardizat. Indivizii sunt selectați în conformitate cu specificul posturilor, având atribuții clare. Fișa postului este mult mai importantă decât persoana care ocupă acel
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
este deschis și dispus să asculte oricând propunerile/ideile profesorilor. El face, frecvent și sincer, aprecieri la adresa colegilor și colaboratorilor lui, le respectă competența, le oferă o largă autonomie, îi susține. Managerul evită, pe cât îi este posibil, un control strict birocratic. Relațiile dintre profesori sunt în cea mai mare parte numeric și temporal colegiale, prietenești, deschise. Climatul angajat Este acel climat marcat de comportamentul rigid și autoritarist al managerului. El îi împovărează pe subordonați cu tot felul de activități suplimentare și
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
atingerea/negocierea obiectivelor instituționale. Relațiile informale sunt relațiile care se instituie și se dezvoltă într-un cadru particular, mai profund și mai deschis. Ele se instituie "dincolo" de presiunile și de prioritățile instituționale. În relațiile informale sunt respinse, îndepărtate cerințele birocratice pe care le presupun rolul și statutul persoanelor într-o structură intituțională dată. Ele nu sunt (și nu pot fi) reglementate prin proceduri, metodologii, regulamente. Țin, în principal, de opțiunile afective și morale ale partenerilor. Limitele comportamentului interacțional nu mai
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
încrederea. Relațile informale sunt în general mai apropiate, mai dinamice, chiar mai tensionate. Ele presupun un grad mai ridicat de intercunoaștere. Partenerii simt un grad mai mare de libertate și de deschidere (decât le cere sau le interzice relația formală, birocratică). Funcționarea și interacțiunea prin consens sunt mai puternice decât în relația formală, unde constrângerile sunt întemeiate pe cerințele unui centru de putere sau din considerente de organizare și de funcționare instituțională. Într-o relație informală, dimensiunea emoțional-afectivă influențează mai profund
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
de succesiune după moartea lui Deng Xioping în 1996. Succesorul lui Deng, Jiang Zemin, a fost nevoit să se bazeze în primul rând pe instrumente de putere diferite de autoritatea personală, precum poziția lui în cadrul executivului și sprijinul din partea grupărilor birocratice, mai ales AEP. Dar, din cauza corupției, AEP nu mai este entitatea coezivă de altădată, iar implicarea ei extinsă în sectoare non-militare ale economiei de export a Chinei subminează grav disciplina și profesionalismul (Segal, 1994, p. 26; Joffe, 1997, p. 56
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
religioasă a lui Weber descrie trecerea de la charisma magicienilor și profeților la funcțiile preoției. Această translație se desfășoară într-o mișcare descendentă. Ea se întinde istoric printr-o evoluție care "banalizează" domeniul religios introducând în el logica economică și raționalitatea birocratică: "Rutinizarea este eliminarea caracterului străin de economie pe care-l prezintă charisma; este adaptarea ei la formele fiscale (financiare) ale acoperirii nevoilor și la condițiile unei economii de impozite și taxe". Max Weber, 1995, p. 333. Trei figuri ideal-tipice se
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
rutinizare a artei contemporane, conform celor trei timpi de rutinizare a charismei religioase: timpul transgresiunii, cel al reacției critice (pozitivă sau negativă), cel al integrării. Căile rutinizării Producția industrială de bunuri culturale presupune specializarea, care marchează superioritatea organizării (profesionale și birocratice) asupra charismei. De unde întrebarea: ce căi urmează rutinizarea în domeniul profesiilor culturale specializate? Și în această privință trebuie să trimitem la Weber (1995, vol. I, pp. 332 și urm. și Weber, 1959, a doua conferință despre politică). În esență, dominația
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
de calcul (niciodată nu se insistă prea mult pe influența lui Marx și Weber în această reprezentare a istoriei). Unele sectoare ale societății s-au protejat în moduri diferite în fața acestui control al logicii comerciale: câmpurile religios, științific, dar și birocratic sau artistic. Pornind de la lectura aprofundată a sociologiei religiei a lui Weber, Bourdieu își dezvoltă teoria autonomizării culturii în țările industrializate (Bourdieu, 1971). După el, universul religios se supune acelorași principii ca și economia precapitalistă: este o formă transfigurată a
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
bază. Satisfacerea nevoilor reclamă utilizarea resurselor rare, ceea ce înseamnă că trebuie făcute alegeri în privința alocării acestora. Acolo unde piețelor nu li se permite să opereze, sunt folosite alte sisteme și criterii pentru raționalizarea utilizării resurselor rare, cum ar fi alocarea birocratică, influența politică, statutul de membru într-un partid aflat la guvernare, relațiile de rudenie cu președintele sau cu principalii deținători ai puterii, mita și alte forme de corupție. Nu este deloc evident că astfel de criterii sunt mai bune decât
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]