1,039 matches
-
aveau 2 atelaje cu un cal și 3 cu 2 cai, 11 atelaje cu 2 boi, 10 atelaje cu bivoli, 4 cu măgari și asini și 43 cu vaci; În gospodării erau 232 vite, 188 boi și juncani, 98 de bivoli, 70 de capre, 137 porci, 450 de oi, 1192 păsări, 22 de coșnițe cu albine. În grădini și livezi au fost înregistrați 188 de meri, 111 peri, 3 cireși, 25 piersici, 6 caiși, 1504 pruni și 55 nuci. Hotarul satului
Brebi, Sălaj () [Corola-website/Science/301780_a_303109]
-
de pământ arător, 18 iugăre de grădini, 145 iugăre de fânețe și 4 de vii. Pășuni erau 172 iugăre iar păduri doar 150. În sat erau doar 2 atelaje cu 2 cai, 4 atelaje cu 1 bou și 3 cu bivoli. Sătenii aveau 86 de vaci, juninci și viței, 44 de boi și juncani, 21 bivoli, 16 capre, 55 de porci, 118 oi, 620 de păsări și 23 coșnițe cu albine. În ce privește pomii fructiferi din grădini și livezi, aici erau 220
Brusturi, Sălaj () [Corola-website/Science/301781_a_303110]
-
Pășuni erau 172 iugăre iar păduri doar 150. În sat erau doar 2 atelaje cu 2 cai, 4 atelaje cu 1 bou și 3 cu bivoli. Sătenii aveau 86 de vaci, juninci și viței, 44 de boi și juncani, 21 bivoli, 16 capre, 55 de porci, 118 oi, 620 de păsări și 23 coșnițe cu albine. În ce privește pomii fructiferi din grădini și livezi, aici erau 220 de meri, 77 peri, 6 cireși, 39 piersici, 960 pruni și 163 nuci. 1896: 335
Brusturi, Sălaj () [Corola-website/Science/301781_a_303110]
-
spune: "Oamenii din neamul Nopoc-meste, venind înaintea noastră, ne-au arătat un privilegiu al regelui Coloman (1095-1116-n.a.)... Coloman ... mai înainte în cetatea Crasson a fost conducător Mesta, căruia regele i-a dăruit cetatea Crasson. Pământul său a fost Câmpia Bivolilor" (sau Zimbrilor) "și a fost numai câmpie. Dar el mai avea și pădurea Scecos. Iar numele susnumiților oameni sunt acestea: Tola, Vone, Dene, Stefan, Volcan, Poch, Bungi, Vich, Mic". Le-am mai dat să stăpânească un pământ numit Gemelchen, care
Crasna, Sălaj () [Corola-website/Science/301787_a_303116]
-
plantați 261 de meri, 114 peri, 8 piersici, 2 caiși, 807 pruni, 26 de nuci și 15 muri și căpșuni. Sătenii aveau un atelaj cu 2 cai, 12 atelaje cu câte 2 boi, 8 cu câte 3 boi, 6 cu bivoli, 3 cu măgari și 26 cu vaci. De asemenea, în gospodării erau 145 vaci, viței și juninci, 118 juncani și boi, 48 bivoli, 4 măgari, 75 capre, 342 porci, 195 oi, 702 păsări de curte și 11 coșnițe cu albine
Creaca, Sălaj () [Corola-website/Science/301788_a_303117]
-
atelaj cu 2 cai, 12 atelaje cu câte 2 boi, 8 cu câte 3 boi, 6 cu bivoli, 3 cu măgari și 26 cu vaci. De asemenea, în gospodării erau 145 vaci, viței și juninci, 118 juncani și boi, 48 bivoli, 4 măgari, 75 capre, 342 porci, 195 oi, 702 păsări de curte și 11 coșnițe cu albine. Hotarul satului în jurul anului 1900, așa cum a fost prezentat de către Petri Mor în lucrarea sa ",Monografia comitatului Sălaj”(Szilagy varmegye monographiaja) cuprindea următoarele
Creaca, Sălaj () [Corola-website/Science/301788_a_303117]
-
iugăre de pășuni, 372 iugăre de păduri și 24 de teren neproductiv; 1 atelaj cu 2 cai și unul cu 3 cai, 1 cu 2 boi și 6 cu 2 vaci; 118 vaci și viței, 36 juncani și boi, 2 bivoli, 12 capre, 86 de porci, 235 oi, 393 păsări de curte, 18 coșnițe de albine; 240 de meri, 84 peri, 3 cireși, 2 vișini, 13 piersici, 675 pruni, 9 nuci, 3 culturi de muri și căpșuni; În 1900 hotarul satului
Lupoaia, Sălaj () [Corola-website/Science/301807_a_303136]
-
cai și 5 cu câte 2 boi. În grădini existau 106 meri, 74 peri, 2 vișini, 474 pruni, 6 meri și o cultură de căpșuni. De asemenea, în sat erau 63 de vaci și viței, 44 juncani și boi, 20 bivoli, 58 porci, 47 capre, 134 oi, 274 păsări și 13 coșnițe de albine. 1900: 58 case, 274 locuitori (261 români, 11 unguri și 2 germani); 261 din aceștia aveau religia greco-catolică, 8 romano-catolică, 3 reformată și 2 erau izraeliți. Hotarul
Prodănești, Sălaj () [Corola-website/Science/301825_a_303154]
-
neproductive. În total, 1550 de iugăre. Din această suprafață, 37 de iugăre sunt date în arendă, iar 3 sunt luate în arendă. La 1897, în Marin erau 40 de atelaje, dintre care 11 cu cai, opt cu boi, trei cu bivoli și 18 cu vaci. Conform aceluiași document, numărul pomilor fructiferi pe specii era următorul: 297 meri, 163 peri, 6 cireși, 20 vișini, 13 piersici, 7 caiși, 24.394 pruni, 100 nuci, 13 tufe de arbuști fructiferi. De remarcat prezența masivă
Marin, Sălaj () [Corola-website/Science/301808_a_303137]
-
tufe de arbuști fructiferi. De remarcat prezența masivă a prunului. Din același recensământ aflăm că mărinanii dețineau 9 tăurași, 158 de juninci și 138 de boi. Cele 305 cornute mari aparțineau următoarelor rase: 228 - Ardeleană, 25 - Mocănească și 52 de bivoli. Alte animale prezente în gospodării: 39 de cai, 21 de capre, 184 de porci, 421 de oi, 837 păsări de curte, 46 coșnițe de albine. Măgarii și catârii nu se regăsesc în statistică. În prezent, terenurile agricole ale Marinului sunt
Marin, Sălaj () [Corola-website/Science/301808_a_303137]
-
ha, iar în intravilan: arabil: 69,57 ha; fânețe: 44,59 ha; vii hibride: 0,28 ha; curți și construcții: 28,26 ha. La suprafețele extravilane se adaugă 196 ha de pădure. Șeptelul Marinului este constituit în principal din: vaci, bivoli, oi, porci, găini, rațe, gâște, curci și iepuri. Numărul firmelor din Marin este redus, iar sfera lor de activitate este cea a produselor și a serviciilor. Populația activează în general în domeniul prelucrării lemnului, construcțiilor, amenajărilor interioare, instalațiilor, lucrărilor mecanice
Marin, Sălaj () [Corola-website/Science/301808_a_303137]
-
42 de fumuri” (case). Numele de Viile Jacului l-a luat de la Țâclul Viilor, dealul pe care s-au plantat primele vii din localitatea Jac. Locuitorii, în majoritatea lor foarte săraci se ocupau mai ales cu păstoritul. Creșteau oi și bivoli și din trăiau din vânzarea produselor obținute de la acestea. Pământ arabil aveau foarte puțin, ei neprimind teren nici măcar la reforma agrara pentru că nu era de unde, așa că au fost nevoiți să-și ducă traiul fiecare așa cum putea. Într-o schița monografica
Viile Jacului, Sălaj () [Corola-website/Science/301852_a_303181]
-
în anul 1973 de către învățătorul Birișan Grigore aflată în arhiva școlii, se arată că prin anii ʼ60 mulți din locuitorii acestui sat încă mai trăiau în bordeie sau în case foarte mici. Aceștia erau mai ales crescători de animale, creșteau bivoli și oi, produsele obținute fiind singurele surse de venit care să le asigure traiul de zi cu zi. Potrivit recensămintelor făcute după înființarea satului, populația a evoluat astfel: 1956: 168 locuitori 1966: 149 locuitori În 1973: 39 de familii. Școală
Viile Jacului, Sălaj () [Corola-website/Science/301852_a_303181]
-
0,3 m (1 pas), astfel ca profilul efectiv al puțului se reducea în final de la 2,8 x 2,8 m la 2,5 x 2,5 m. De la nivelul steril-sare în jos pereții se căptușeau cu piele de bivol, care împiedeca contactul direct al apei cu pereții de sare. Apa care picura totuși în mină era captată și scoasă la suprafață. De la nivelul “fundamentului” în jos se săpa cu profil tot mai lărgit, conic, așa că după alți cca 8
Ocna Dejului, Cluj () [Corola-website/Science/300345_a_301674]
-
0,3 m (1 pas), astfel ca profilul efectiv al puțului se reducea în final de la 2,8 x 2,8 m la 2,5 x 2,5 m. De la nivelul steril-sare în jos pereții se căptușeau cu piele de bivol, care împiedeca contactul direct al apei cu pereții de sare. Apa care picura totuși în mină era captată și scoasă la suprafață. De la nivelul “fundamentului” în jos se săpa cu profil tot mai lărgit, conic, așa că după alți cca 8
Comuna Sic, Cluj () [Corola-website/Science/300355_a_301684]
-
este situat (vezi pe hartă) pe valea Pârâului Oborului, care își trage numele de la un mare așezământ vlaho-slav de păstori (obor = staul, stână, țarc de oi și capre) care se află pe Dealul Oborului. În timpul verii sunt scoși la păscut bivolii indieni care încă se mai găsesc în sat în număr de câteva zeci. Este o curiozitate a zonei faptul că Palilula a mai păstrat bivolii, când celelalte sate doljene au pierdut acest obicei cu sute de ani în urmă. Satul
Palilula, Dolj () [Corola-website/Science/300410_a_301739]
-
oi și capre) care se află pe Dealul Oborului. În timpul verii sunt scoși la păscut bivolii indieni care încă se mai găsesc în sat în număr de câteva zeci. Este o curiozitate a zonei faptul că Palilula a mai păstrat bivolii, când celelalte sate doljene au pierdut acest obicei cu sute de ani în urmă. Satul s-a format la adăpostul pădurii Giangaliei și Grejdanei care asigurau lemnele de foc și construcție pentru cei din zonă. Legende din bătrâni pomenesc de
Palilula, Dolj () [Corola-website/Science/300410_a_301739]
-
tot așa, la trecut și la prezent. Până la colectivizare aproape fiecare familie avea vite mari și mici, vacă, boi, de multe ori și cai, carul și căruța fiind singurele mijloace de transport la îndemână, apoi capre, oi și desigur, porci. Bivolii și măgarii se creșteau mai puțin. Acum au mai rămas porcii, câinii și pisicile, restul rărindu-se considerabil. Caii se pare că s-au mai înmulțit ceva, după 1990. Prin apele acelea multe mai existau o mulțime de lipitori, care
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
0,3 m (1 pas), astfel că profilul efectiv al puțului se reducea în final de la 2,8 x 2,8 m la 2,5 x 2,5 m. De la nivelul steril-sare în jos pereții se căptușeau cu piele de bivol, care împiedeca contactul direct al apei cu pereții de sare. Apă care picura totuși în mină era captata și scoasă la suprafață. De la nivelul “fundamentului” în jos se sapă cu profil tot mai lărgit, conic, așa că după alți cca 8
Praid, Harghita () [Corola-website/Science/300483_a_301812]
-
0,3 m (1 pas), astfel ca profilul efectiv al puțului se reducea în final de la 2,8 x 2,8 m la 2,5 x 2,5 m. De la nivelul steril-sare în jos pereții se căptușeau cu piele de bivol, care împiedeca contactul direct al apei cu pereții de sare. Apa care picura totuși în mină era captată și scoasă la suprafață. De la nivelul “fundamentului” în jos se săpa cu profil tot mai lărgit, conic, așa că după alți cca 8
Comuna Cojocna, Cluj () [Corola-website/Science/299578_a_300907]
-
Tot aici se întâlnesc din abundență țestoase marine și de uscat, specii exotice de pești, crabi, moluște și alte animale acvatice, atât de apă dulce, cât și de apă sărată. Babi rusă ("Babyrousa"), un porc asemănător căprioarei și anoa, un bivol pitic de pădure, sunt printre cele mai interesante animale indigene din Sulawesi. Alte mamifere indigene din Sulawesi sunt zivela mare, numită musang "Macrogalidiamusshenbroeki"); binatang hantu (Tarsius spectrum), care în traducere literară înseamnă "spiriduș" și mai multe specii de maimuță neagră
Fauna din Indonezia () [Corola-website/Science/299238_a_300567]
-
noastră, dar trăiam în natură. Călăream caii de mic și codrul era la doi pași de sat, turmele și izvoarele și cerul uriaș revărsat peste noi. Dormeam în fân vara și înainte de ivirea zorilor eram pe câmp cu caii și bivolii la păscut. Iarna cu oile. Știu de mic toată rânduiala naturii...” (Ioan Alexandru, „A fi poet înseamnă a lua în grija ta totul, tot ce ființează într-o patrie”, interviu de Aurel Sasu, (în) „Tribuna”, Cluj, anul XIX, 1975, nr.
Ioan Alexandru (scriitor) () [Corola-website/Science/297731_a_299060]
-
cresute din câmpiile joase constrastând locuirea sporadică din zonele înalte. În câmpiile ocupate de numărul oamenilor ce cultivau orezul a eliminat pășunile și potențialul microbian sporit de inundarea periodică a terenurilor agricole ceea ce a condus la dispariția animalelor domestice, exceptând bivolii. Consumul alimentelor de origine animală a scăzut, ceea ce a însemnat o scădere a nivelului de proteine, deci la scăderea taliei medii a populației. Bucătăria chinezească a căutat soluții pentru compensarea lipsei cărnii. Lipsa mijloacelor de tracțiune animală a generat o
Evul Mediu () [Corola-website/Science/297797_a_299126]
-
Bivolul indian, arni, sau bivolul de apă ("Bubalus bubalus") este o specie sălbatică de bivol, întâlnită în sud - estul Asiei. Specia poate fi și astăzi prinsă și ușor domesticită. Face parte din familia Bovidae. Ajunge la umeri la o înățime de
Bivol indian () [Corola-website/Science/308520_a_309849]
-
Bivolul indian, arni, sau bivolul de apă ("Bubalus bubalus") este o specie sălbatică de bivol, întâlnită în sud - estul Asiei. Specia poate fi și astăzi prinsă și ușor domesticită. Face parte din familia Bovidae. Ajunge la umeri la o înățime de 1,8 m. Blana
Bivol indian () [Corola-website/Science/308520_a_309849]