5,219 matches
-
sânge negru, închegat. O tihnă plăcută mă cuprinse. Dar vasul îmi apăsa pe piept ca un cadavru. Copacii suciți, cu ramurile lor strâmbe, păreau că se țin de mână, de teamă să nu alunece în obscuritate și să cadă. Case bizare, ca dinții de ferăstrău, de forme geometrice, cu ferestre întunecoase, de parcă erau părăsite, străjuiau drumul. Dar pereții revărsau aceeași lumină alburie și bolnavă ca a licuricilor. Copacii treceau înfricoșători, grupuri-grupuri, rânduri-rânduri, fugind unul după altul, ai fi zis că tulpinile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
acțiune și care, cu capul în jos, ochii stinși, urmează cu o privire nostalgică mâna omului, o știe. El știe că măcelarul găsește o adevărată plăcere în exercitarea meseriei sale. Puțin mai încolo, retras sub o boltă, stă un bătrân bizar; în fața lui se întinde o rogojină imensă pe care a așezat un cosor, două potcoave de cal, câteva perle colorate, un cuțit, o capcană pentru șoareci, cleștișori ruginiți, o lingură pentru trusa de scris, un pieptene știrb, o lopată și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
meu, îmi luă pulsul, îmi examină limba și, la urmă, îmi prescrise lapte de măgăriță, infuzie de orz și, de două ori pe zi, inhalații cu smirnă și arsenic. De asemenea, îi încredința doicii mele rețete de infuzii și unguente bizare, în compoziția cărora intrau frunze de isop, măslinuță, extrase de lemn-dulce, camfor, frunze de strașnic, ulei de granat, ulei de dafin, semințe de in, de pin și alte fleacuri. Starea sănătății mi se înrăutăți. Doar doica mea - era și doica
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
necunoscut. În jurul meu, case stranii, diforme, cu diferite forme geometrice erau străpunse de lucarne negre și păreau părăsite. Era de neconceput ca vreo ființă vie să fi locuit cândva în ele. Pereții lor albi răspândeau o lumină morbidă și, lucru bizar, incredibil, de fiecare dată când mă opream în dreptul unuia dintre acești pereți, lumina lunii placa pe suprafața lui umbra mea, imensă și compactă, dar lipsită de cap. Umbra mea era fără cap! Auzisem spunându-se că dacă îți vezi pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
existența mea, pierzând noțiunea propriului timp și a propriului spațiu. Totul se petrecea de parcă îmi modelasem toate visele și cunoscusem dinainte interpretarea lor exactă. Am adormit foarte târziu. Deodată mă văzui rătăcind pe străzile unui oraș necunoscut, ale cărui case bizare afectau forme geometrice: prismatice, conice, cubice; erau străpunse de lucarne joase și întunecoase; tufe de nuferi se cățărau de-a lungul ușilor și pereților. Nimic nu mă jena în mișcări și respiram fără nici un soi de dificultate. Dar locuitorii acestui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
a doua naștere a acestei lumi de care eram dezgustat. În orice caz, îmi recâștigasem viața, căci netopindu-mă ca un bloc de sare în baia de aburi, pentru mine ținea de un miracol. Viața mea mi se pare la fel de bizară, la fel de incoerentă ca desenul care ornează trusa de scris de care mă servesc în acest moment. Fără îndoială că motivul lui e opera unui artist nebun sau maniac. În cea mai mare parte a timpului, când mi se întâmplă să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
mine era să te joci de-a v-ați ascunselea cu târfa, pe malul Surenului și, apoi, cu ochii închiși, să-ți înfunzi pentru o clipă fața în pliul rochiei sale. Îmi dădeam seama că vorbesc singur. Într-un mod bizar. Am vrut să-mi vorbesc mie însumi, dar buzele mi-erau atât de grele că refuzau cea mai mică mișcare. Nu percepeau nici măcar sunetul vocii mele și, totuși, înțelegeam că vorbeam singur. Ca un mormânt, camera se făcea cu fiecare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
riscant. Dar piesa lui Cons tantin Popa este bine scrisă și bine servită, chiar de... actorul Constantin Popa (secondat de Petre Ciubotaru și Emil Coșeru). Ceva Însă lipsea montării : nu știam ce, de la Început. Dar printr-o lovitură de montaj bizară, mi am amintit o declarație a lui Mihai Berechet, pe care a făcut-o acum 35 de ani, la un vin : „eu nu am montat vreodată, un spectacol În care să nu fie măcar o femeie!”. Exact! Lipsea aici o
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
viață : În schimb a știut să recitească... Dacă vă spun că sufăr teribil fiindcă nu am răgazul recitirii, o să mă credeți?! Ceva nou despre marele Will : cică piesele sale stimulează activitățile creierului. Ce bine! Frazele lui sporesc activitatea cerebrală...Cuvintele bizare introduse-n fraze, jocurile de cuvinte avalanșante, sintagmele surprinzătoare, tensiunea dramatică fac deliciul activității intelectului - zic cercetătorii de la Universitatea din Liverpool. Și totuși - revenind la prima Însemnare - cîți dintre noi mai au răbdarea să-l recitească azi, pe Shakespeare? Un
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
ș.a.m.d. Morala ? Nu credeți În nimeni : Într-o zi, cineva vă va demonstra că bine faceți... Citeam, nu de mult, o cronică a domnișoarei Mihaela Michailov, apărută În Suplimentul de Cultură . E un supliment bun . Dar, pe alocuri, bizar. Să mă explic : persoana sus citată, o fată realmente drăguță ( dacă e să mă iau după fotografia din ziar) mărtu risește: „Încep să-i Înțeleg din ce În ce mai mult pe cei care NU merg la teatru. Sincer, uneori nici mie nu-mi
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
dar cu instinct. Teatrul Giulești sau cel din Piatra Neamț, stau dovadă. Cel mai interesant articol publică, În această secțiune a cărții, Anca Măniuțiu : ea Încearcă o panoramă a teatrului independent din perioada 1990/2005. Și tot ea arată că, lucru bizar, și după 1990 cenzura comunistă ...mai acționează! Un exemplu? Excluderea repatriaților din teatrele În care se Întorseseră fericiți (Șerban, Vlad Mugur, Giurchescu, Adrian Lupu, Vișa) ; alt exemplu? Punerea În funcții de conducere superioare ( Minister) a unor membri PDSR, PRM și
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
Frisch”(88); „În spectacolul lui Efros, dansul năvalnic al lui VÎsoțki amintea, parcă, de tînărul Ese nin, din vremea faimoaselor sale orgii”(96); „În ceasul povestirii , Lopahin pare În Întregime posedat de romantis mul lui Lermontov, din care, În mod bizar, noul stăpîn citea ză un vers”(98) ; „Lopahin, care nu e Rogojin, nu-i aruncă la picioare [Ranevskaiei] livada, ca monedă de schimb ” (101); „Soluție antică : fiica Îl conduce pe tatăl orb. Aici, Liubov, cu ochii aburiți de lacrimi, ia
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
ducem? La poalele unei scări În formă de melc, plutind Într-un nor de făină, mă aștepta o grămăjoară de fulgi, iar un gând insidios m-a săgetat: nu cumva urmăream un pui pane? Am zărit la tot pasul scene bizare: Într-un ungher, un tip biciuia o veioză, ceva mai Încolo, un altul, costumat În bebeluș, Îi făcea curte doicii sale; eu Însă rămâneam credincios obsesiei mele, care din când În când Îmi oferea din depărtare străfulgerări de-o clipă
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
căprioare cu același glonț sau cum, Într-un mod miraculos, ai tras la mal nenumărate păstrugi cu o undiță imensă, fără să deranjezi nici asociațiile de protecție a animalelor, nici pe cele de făcut respirație artificială peștilor. Ca un amănunt bizar, poveștile din armată - gara prin care se târâia trenul personal al oricărei discuții dintre bărbați - dispăruseră din program: fără ascultătoare care să aprecieze eroismul naratorului prin strașnice căscaturi, acestea nu mai aveau nici un sens. O altă specie Înflorise: discuțiile despre
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
logică a paradoxului! - un "debutant" deja glorios peste Atlantic (cum s-a întâmplat, de pildă, cu Instrumentul negru), altele își așteaptă încă ivirea. De oriunde. Ca această ciudată Femeie neagră a unui culcuș de hoți. Însoțită de nu mai puțin bizara ei poveste. Acum exact un an, pe 19 octombrie 2006, Andrei Codrescu era înștiințat că în biblioteca Universității Emory din Atlanta se află un exemplar din volumul Renatei Pescante Botti, L'alito eterna, pe care o mână juvenilă a caligrafiat
Cherchez la femme by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9157_a_10482]
-
au însoțit primele imagini de vis ale unei naiade goale, învăluită în nori de ceață. Apoi, ca în orice vis, acest spațiu ciudat s-a populat și cu alte personaje stranii. Au urmat vise în care interpreții purtau costume baroce, bizare, ca într-un coșmar, și vise erotice, interpretate succesiv sau concomitent de Litsa Kiousi și Camille Mutel. Astfel, la un moment dat, un corp gol, întins pe o velință de culoarea ierbii, corp străjuit de câteva măști, a avut o
Danse. Entre. Deux by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/9192_a_10517]
-
m-au împins în direcții care altora li s-ar părea "privilegiate". Pot doar să-i asigur că nu există plăcere mai mare decât să-ți petreci câteva ore pe zi în preajma unor oameni deștepți și talentați (și nu arareori bizari) și să dai "bunul de tipar" pe rodul muncii de o săptămână sau o lună. O revistă joacă în viața comunității rolul drojdiei în aluat: dă consistență, gust și o indescriptibilă savoare cenușiului trudei de fiecare zi. Ceva misterios iradiază
Ce înseamnă o revistă literară? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9200_a_10525]
-
folosise pînă atunci la nimic. Luă În mînă indicatorul și arătă celor prezenți niște stegulețe Înfipte În diferite puncte. — Să recapitulăm principalele elemente ale discuției de pînă acum, iar după aceea vom lua o binemeritată pauză. În ultima perioadă, evenimente bizare au tulburat liniștea insulei Roland. S-au raportat atacuri asupra mai multor poziții deținute de forțele noastre, care au fost ținute secrete, din motive lesne de Înțeles. Dar astăzi la orele 18.00, În preajma depozitului de carburanți Moyntown, unui soldat
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
clinică Îi spune Pablo dintr-un fel de lene intelectuală. Sau poate fiindcă se obișnuiseră astfel. Ca unul din cei mai experimentați pacienți ai clinicii și, se poate afirma, dintre cei mai Îndrăgiți, Înțelegea că metodele terapeutice luau uneori forme bizare, cum ar fi, bunăoară, schimbarea numelui. Obsesia lui Pablo - și ocupația principală de fiecare zi - era să scrie memoriile tovarășului Nicolae Ceaușescu, pe care acesta i le dicta prin telepatie din Cuba, unde se refugiase după nefericitele evenimente din decembrie
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
mai existau o mulțime de alte observații cel puțin la fel de juste, alături de tot felul de recomandări interesante, În majoritatea lor inutile, dar care cel puțin contribuiau la plăcerea lecturii. Naggie află, cu această ocazie, de unde știa Bill chestiile acelea cam bizare pe care i le cerea tot mai frecvent În ultima vreme. Faptul de a ști dintr-o dată atît de multe lucruri uimitoare producea În Naggie Însăși un sentiment nou, de superioritate expertă În raport cu celelalte femei, care nu știau despre sex
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
și au Însușirea de a provoca manifestarea Eterului. Manifestarea Vortexului fu declanșată de cuvintele XIQUAL ONGATHAWAS, Însoțite de un gest al mîinii stîngi care sugera punerea În mișcare a unei roți. Probabil că a mai spus și alte asemenea cuvinte bizare și dificil de reprodus după care hotărî dintr-o dată să Încheie pronunțînd cuvîntul final, de Închidere a Vortexului: — AEPALIZAGE! Nimeni din cei prezenți nu-și dădu seama că ritualul se terminase. Așteptau În continuare nemișcați, așa cum stătuseră și pînă atunci
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
meșterește ceva la un plug, să-l repare; pe mare, pescarul aruncă năvodul la pește, pe străzi prăfuite gonesc camioane; un soare enorm se ridică și crește În miros de grele miasme umane; acolo jos e-un tumult confuz și bizar, vorbesc mult și fac gesturi degeaba, aleargă-n zadar - spre ce, nu se știe; se-ntrec să ajungă degrabă În locuri În care nu au nici o treabă; undeva sau niciunde; un trist joc de-a nimica, o farsă deprimant de
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
confuză asemănătoare În multe privințe sindromului Tourette, pe care neurologul american Oliver Sacks l-a descris astfel În The Man Who Mistook His Wife for a Hat: „un exces de energie nervoasă și o mare bogăție de mișcări și comportamente bizare - ticuri, smucituri, afectări, strîmbături, zgomote, Înjurături, imitații involuntare și tot felul de gesturi forțate...“ Mai mult, În cazul anumitor indivizi, tulburările de percepție au evoluat spre faze delirante, Încît, pentru a-i readuce În simțiri, forțele de ordine s-au
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
halucinații, acestea din urmă atribuite În special faliei Collayomi. Se pare că dr. Hemming fusese conceput tocmai În perioada unor asemenea evenimente; numai așa s-ar explica predispoziția lui exagerată pentru tot felul de invenții, printre care și dispozitivul acela bizar, pe care colonelul Pruritanal trebuia să-l poarte zi și noapte pe cap, bineînțeles, dacă dorea să se vindece. Era un fel de capișon avînd montate pe toată suprafața numeroase bobine cu autoinducție, asemănătoare unor bigudiuri, alimentate cu energie prin
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
trebuia să merg pe șantier. Nu mai știu precis dacă l-am Întrebat pe Bazil, poate că doar am intenționat să Întreb (renunțînd apoi, din lene) de ce o consideră sfîntă, ce anume vede ea. Oricum, răspunsul a venit, În mod bizar, de la Pablo, despre care crezusem pînă atunci că doarme. S-a ridicat brusc În șezut și a spus, cu ochii Închiși: — Ea se află acum În România. După care s-a Întins din nou pe canapea, și-a reluat somnul
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]