1,013 matches
-
doar uitare, o dulce uitare. VI. Doamne, tineri mai eram Vara lui ’83 și admiterea la facultate mi-au consumat ceva din potențialul capacităților intrinseci, viața oferindu-mi bucuria acelor momente unice. Atunci cred c-am văzut în ochii mari, blajini și binevoitori ai tatălui meu, primele lacrimi. Erau lacrimi de fericire ce întregeau un alt moment de succes consumat cu aproape două săptămâni înainte, examenul de treaptă al fratelui meu la Liceul de Marină. Lacrimile i se scurgeau în broboane
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
începutul bătrâneții ninse de ani. Cu vocea caldă, cu ochii senini și cu inima blândă, bunicul ne-a spus că pentru dânsul satul Probota e un mic colțișor de rai. Privindu-l, bunicul era alb ca un copăcel nins și blajin ca un sfânt de argint. Dând timpul înapoi, bunicul își amintește de la părinții săi despre istoria satului natal. La început era un sat mic în Poiana Siretului, cu câteva case răsfirate în jurul mănăstirii, între Gulia, Poienari și pârâul Magaziei. Această
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
Întârziați și birjarilor de după miezul nopții și până-n ziuă, când apărea cobilița turcului și samovarul său de alamă cu ceai parfumat cu cuișoare, sau lapte fierbinte cu franzelă albă pentru lumea mai calică, grăbită la treabă. și când vardistul cel blajin, ocrotitorul femeilor cu rele nă ra vuri din mahalaua noastră, Își lua gustarea de dimineață În mijlocul străzii, la post, cu o juma’ de pâine coltuc, caldă, În mie zul căreia băcanul din colț turna, galantonește, untdelemn gre cesc, sare și
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
o limbă universală: esperanto. Iubea, pe lângă asta, pomicultura, albinăritul, violon celul, silindu-se să Învețe și limba chineză. Generos de felul lui, a Înfiat doi copii de la Leagăn: a Încura jat strădania, fără vreun profit, de nici un fel, a „anarhistului“ blajin și inofensiv Panait Mușoiu (remarcat Într-o vreme pentru constanța ideilor (!) sale de sibaritul rector Coco Dumitrescu), dar maniac grafoman și editor de broșurele necitite, sordid și mirosind a țap În plin rut (a fost un erotic până la bătrâ nețe
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
se ducă acolo, ce-mi trebuie mie să mă duc. Eu sunt bătrână, nu mai pot, unde să mă duc?... Poate a da bunul Dumnezeu, așa mă rog, să le înmoaie gândurile rele, să le deie cuget bun... De Paștele Blajinilor a venit fata de la Gherman, care a copt și ne-am dus la cimitir. Da, este greu de o babă bătrână, îi tare greu și să las așa grădina, tot, nu pot. Ce, am să-l scot eu?” „Cu puterea
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
Bogdacenco, cu ajutorul cărora s-a finalizat lucrarea. Nu am primit nici un fel de sprijin de la nici un partid, toți scuzându-se că au fost alegerile, că sunt săraci etc. La 8 mai 2000, stabilesc prin telefon să ne întâlnim, de Paștele Blajinilor, cu Iurie Ilașcu, la Taxobeni, la mormântul părinților săi. Acolo, la mormântul măicuței Natalia și al lui ștefan Ilașcu, mi s-au înmânat două scrisori de la patriotul Ilie Ilașcu, ambele în patru pagini scrise, una pentru postul de radio Iași
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
profesioniști în materie! Cu respect, la revedere, Ilie Ilașcu P.S... Motoul: dorul de Europa (West) a prevalat asupra dorului de Basarabia și Bucovina de Nord....” Doream ca monumentul la mormântul părinților patriotului Ilie Ilașcu să fie gata de Paștele Blajinilor, la 8 mai 2000, însă nu s a reușit. Văzând că nu adunăm suma necesară pentru a realiza acel monument, am luat legătura, la Suceava, cu Doina Boghian, cu red. șef Mihai Teodorescu de la „Crai Nou”. Am găsit toată înțelegerea
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
alții.Tema discuțiilor a fost grupul Ilie Ilașcu, ce demersuri să se mai facă pentru salvarea acestor patrioți. ELIBERAREA UNUI EROU La 3 mai 2001 mă aflam la Chișinău. Aduceam doamnei Nina mai multe fotografii făcute la Taxobeni de Paștele Blajinilor, precum și o scrisoare de 8 pagini, urmând ca toate acestea să ajungă cât mai repede la erou. Dumnezeu a vrut altfel și a făcut ca toate acestea să-l aștepte acasă. Urma să-i dau telefon doamnei Nina Ilașcu, sâmbătă
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
un veac. Doamne, când ceasul cel din urmă-mi vei suna, fă-mă, pe plai, un fag de rouri ud, ca vânturile când mă vor zvânta de pe un deal, pe toată, s-o aud. NICOLAE DABIJA LA TAXOBENI, DE PAȘTELE BLAJINILOR De Paștele Blajinilor, la Taxobeni, la fel ca peste tot în Basarabia, în toate cimitirele și la toate mormintele se fac slujbe de pomenire a celor dragi trecuți în neființă. în acest sat, situat la doar 30 km de Iași
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
când ceasul cel din urmă-mi vei suna, fă-mă, pe plai, un fag de rouri ud, ca vânturile când mă vor zvânta de pe un deal, pe toată, s-o aud. NICOLAE DABIJA LA TAXOBENI, DE PAȘTELE BLAJINILOR De Paștele Blajinilor, la Taxobeni, la fel ca peste tot în Basarabia, în toate cimitirele și la toate mormintele se fac slujbe de pomenire a celor dragi trecuți în neființă. în acest sat, situat la doar 30 km de Iași, nu departe de
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
Iar i s-a făcut de călăreală“, spunea ofticosul de Ioțu, cu vocea lui nesuferită, de cârcotaș care nu juca decât table pe bani, când Boc, un mops uitat de stăpâni în parc, începea să împingă ca prostul la genunchiul blajinului domn Chitaru. Blajin-blajin, dar până la opțiunile politice. Subțirelul domn Chitaru, despre care se vorbea că nu lipsise o zi din Piața Universității când cu mineriadele și chiar o încasase de la un securist cu lămpaș, devenea dintr-odată o fiară, dacă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
noastre, fără nici o satisfacție. Următoarea oră era de dirigintie, cănd profesorul a intrat în clasa să uitat atent preț de câteva clipe în ochii noștri, noi am rămas în picioare că stăncile, ni se tăia răsuflarea ateptand impresiile, iar el blajin că un gospodar de la munte, a spus doar atât: ați crescut! Am inteles cu satisfacție că a avut nădejde în noi și de asta am fost tare mândri. Profesorul Vasile Tiganescu în special, si de multe ori împreună cu profesorul Pantelimon
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93280]
-
Să lăudăm pe Dumnezeu În veci. Fr. Martin Mihoc (Viața, almanah 1940, p. 100-101) Ruga La tine ocrotire, Și milă căutăm Și-n viața noastră tristă La tine alergăm, Marie! Privirea ta de mamă Coboar-o peste noi Iar mâna ta blajină Ne scoată din nevoi, Marie! Pe tine, o, Fecioară, Voim să te iubim Și-n calea vieții noastre Ca fii să te cinstim, Marie! La moarte, o, Stăpână, Ne scapă de cel rău Și pentru veșnicie Ne du la Dumnezeu
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
simpatia pe care o nutrea încă de mult pentru strada aceasta. Așa că era fatal să-mi acorde o oarecare atenție... 18 februarie 1953 Încă o pagină din trecutul glorios al lui M.: un trecut cu nasul cârn și cu vorbirea blajină. Un om așezat și necăjit, nemaipăstrând nimic din farmecul pe care, probabil, îl avea acum opt ani. Ai trece pe lângă el cum ai trece pe lângă toți ceilalți, fără măcar a-l lua în seamă... Doar într-un târziu, simțindu-se
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
consacră muncii deosebit de grele și de mare periculozitate, aici își zduncina sănătatea. A ocupat diferite posturi importante la aceste mine unde a lucrat până la pensionare în anul 1989. S-a căsătorit cu Steluța Silvia, de profesie inginer miner economist, fire blajina și ocrotitoare, ea fiind nepoata Mitropolitului Bucovinei, Visarion Puiu, care a fost un ierarh de excepție și un martir al creștinătății, pentru care distinsa doamana Silvia Șerban avea și are o mare considerație. Au avut împreună doi copii, care sunt
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93324]
-
singur câte o săptămână, în căutare de amfore dacice (chiar găsea!). Dormea prin case părăsite și scria niște poezii tare faine. Puteau să stea de vorbă cu bețivii prin baruri, ca Toma. De-asta chiar îmi părea rău: bețivii erau blajini și spuneau niște lucruri extraordinar de interesante, vorbeau și despre Ceaușescu ce vroiau ei, nu-i sălta nimeni. Băieții puteau să fumeze pe stradă. Puteau fi nesimțiți. Puteau să stea cu spatele, dacă nu le plăcea ceva. Puteau să facă
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
pe culoar, e ușa secretariatului. Bat și intru, spunînd un "sărut mîinile" secretarei, care stă la biroul instalat în mijlocul încăperii. Aici am fost de nenumărate ori, iar secretara, femeie trecută de cincizeci de ani, cu capul alb, tip de moldoveancă blajină, cu vorbă cumpătată, mă cunoaște bine. Sper să obțin o semnătură; imposibil ca în unul din cele trei birouri să nu fie vreun director. Pe ușa din stînga mea, iese directorul Sorescu, gata de plecare. Ce-i, tovarășe Vlădeanu? mă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
meu lipsește. Strîng din umeri ca un fel de scuză că am îndrăznit să cer mai mult decît mi se cuvine și mă întorc să ies. Rotindu-mi privirea peste întreaga încăpere, întîlnesc pentru o secundă ochii blondului cu figură blajină: pare jenat de explozia colegului său. Drăcia dracului! exclamă cel scund, cu maxilarele proeminente. Cucoanele astea abia-și mută fundul de pe un scaun pe altul și ne dau nouă bătaie de cap. Mergeți la I.L.L. și spuneți-le să caute
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
bătaie de cap. Mergeți la I.L.L. și spuneți-le să caute cu atenție. Mă întorc cu gînd să mulțumesc pentru indicație, dar funcționarul cel scund și ager se apropie de colegul său și-l întreabă: Pavele, tu știi ceva? Blondul blajin ridică surprins privirea și strînge din umeri: Nu... N-am auzit de Mihai Vlădeanu... Cred, ba sînt sigur, că încurcătura e pe la I.L.L. Pentru tabelul de astăzi nu am întîlnit numele tovarășului inginer... Brunetul reacționează brusc la auzul cuvîntului "inginer
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
sînt în ședință, o fi șters-o. Bat la ușa vecină și intru. Cei doi mă privesc surprinși, apoi schimbă între ei o privire fugară. Tabelul a plecat de la combinat pe 10 ianuarie, le spun. Brunetul se uită la blondul blajin cu o expresie prin care pare să-i spună: "descurcă-te". Blondul blajin se ridică în picioare și-mi indică unul din cele două scaune, de lîngă ușă. Vă rog să luați loc, tovarășe inginer! Mulțumesc, stau în picioare. Blondul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
Cei doi mă privesc surprinși, apoi schimbă între ei o privire fugară. Tabelul a plecat de la combinat pe 10 ianuarie, le spun. Brunetul se uită la blondul blajin cu o expresie prin care pare să-i spună: "descurcă-te". Blondul blajin se ridică în picioare și-mi indică unul din cele două scaune, de lîngă ușă. Vă rog să luați loc, tovarășe inginer! Mulțumesc, stau în picioare. Blondul deschide dulapul din spatele său, începînd să caute, în timp ce brunetul cu maxilarele proeminente se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
decît Vlădeanu. Apoi, șeful Spațiului locativ și-a schimbat imediat comportarea cînd mi-a auzit numele, trecînd de la "tu" la "dumneavoastră" și la "tovarășe inginer". Deci ei știau dinainte de mine... Acesta e tabelul venit pe 10 ianuarie, îmi arată blondul blajin. Numele dumneavoastră nu apare. Care e numele meu? întreb prompt. Mihai Vlădeanu, răspunde blondul. Eu am spus doar Vlădeanu cînd am intrat în birou. De unde știți că mă cheamă Mihai și că sînt inginer? Blondul face ochii mari spre mine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
ei se înclina să salute. Sunt vecinii mei de palier. La un moment dat, unul din ei mă întrebă: Cunoașteți cântecul cămilelor? Și începe strofa cu „dollarul“, după care adaogă o strofă nouă, cu omul cel mai deștept acum din blajina noastră Românie. Figura Miței!!... care, iar extrem de amabilă, mi-a oferit o cafea turcească. Ne-am întors în grup, ei să se culce, eu să-ți scriu ție... Mi-aduc acum aminte de ultima seară înainte de plecare... ce drăguță ai
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
Sfânta Maria pleacă În căutarea fiului tot Într-o „lume de dincolo” (numită uneori „țările jidovești”, „ulițele jidovești”, „orașu’ jidovăsc”), În care se Întâlnește cu „trei fete de jidovi” <endnote id="(181, p. 301 ; 593, p. 259)"/>. În fine, numiți „blajini” sau „rohmani” <endnote id="(139, p. 109)"/>, strămoșii din mitologia populară românească „trăiesc sub pământ, pe cea lume”, „Într-o țară foarte depărtată de la răsărit”, unde „e totdeauna cald”, „Într-o țară păgânească”, lângă „Apa Sâmbetei”, „foarte departe, peste mare
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
fir de cânepă și altul de in, pe deasupra o vestă împletită din lână, de culoare neagră, avea pantaloni din postav negru iar în picioare obiele albe și opinci frumos meșteșugite, legate cu nojițe împletite din lână neagră. Privea cu ochii blajini la juncanii ce pășteau cu hărnicie iarba crudă, să vadă dacă nu au semne de necurățenie de la dormitul în șură, deși îi bușumase bine de dimineață cu un șomoiog de paie, i-a săcelat și nu a uitat să le
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]