985 matches
-
nunta” bunicului („Nunta am tras-o pe video, a fost un chef pe cinste”), rescriere a Cântării Cântărilor, un fel de film oniric despre moartea-nuntă, care îmbină religiozitatea cea mai profundă cu parodia, lirismul cel mai autentic, sfâșietor (sunând a bocet ori descântec), cu umorul, absurdul și fantasticul de tip folcloric. Evanghelia lui Barabas (1996) continuă aceeași linie neorealist-onirică, aici de un lirism mai atenuat, cu propensiune către alegorie și parabolă. Modelul limbajului biblic este și acum urmat și parodiat simultan
GALAŢANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287133_a_288462]
-
formațiune a limbii române, Cercetări în Munții Apuseni, Creațiunea poetică populară), I.-A. Candrea (Viața păstorească la megleniți, Constatări în domeniul dialectologiei, Texte meglenite), Al. Rosetti (Catehismul Marțian, „Filioque” din Psaltirea Scheiană, Cercetări asupra graiului românilor din Albania), Constantin Brăiloiu (Bocete din Oaș). La rubrica „Însemnări și rectificări” se dezbat chestiuni controversate privind îndeosebi etimologia și semantismul unor cuvinte românești, iar rubricile intitulate „Dări de seamă” și „Indicații bibliografice” fac dovada autenticei deschideri europene a publicației, în ele fiind recenzate sau
GRAI SI SUFLET. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287329_a_288658]
-
sunt creatoare de mituri, invenția în folclor e foarte redusă: balada istorică ia naștere prin raportarea faptului istoric la mitul etern, universal, basmul este mit degradat prin acceptarea de elemente profane. Făt-Frumos e soarele în luptă cu întunericul, Miorița, un „bocet solar”. C. definea mitul prin caracterul său sacru (idee-pivot în cercetările lui Mircea Eliade asupra mitului), dar reducea o complexitate de factori la imuabila schemă mitologică. Adevărata sa contribuție în domeniul folcloristicii apare când valorifică experiența și observația directă. El
COSBUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286434_a_287763]
-
El este autorul unor substanțiale analize asupra ghicitorii (Ghicitorile poporale), a proverbului (Nașterea proverbilor), al unui expozeu în care fixează liniile mari de evoluție ale baladei și se numără printre cei care au subliniat însemnătatea valorii estetice a producțiilor populare (Bocetul). A fost preocupat de receptarea și circulația folclorului. De pe o poziție raționalistă și iluministă ce venea de la Școala Ardeleană, a combătut superstițiile, practicile medicale empirice și primejdioase ( Leacuri băbești, Legarea boalelor, Oase de balaur, Postul și nutrirea neîndestulătoare). C. traducătorul
COSBUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286434_a_287763]
-
și locuitorii ei (1897). Pe lângă capitolele privind istoria, situația localității, originea și caracterul locuitorilor, locuința, portul, ocupația și uneltele din gospodărie, sunt înfățișate datinile la naștere, nuntă și înmormântare, precum și alte credințe populare. Capitolele XIII-XV cuprind 54 de strigături, 11 bocete și 4 satire la adresa țiganilor. În volumul miscelaneu Din scrierile lui Dimitrie Dan (1902), interesează cu deosebire capitolele Tradițiuni poporale, Legende, Sărbătorile săptămânale ale românului, Documente istorice (în care este inclusă și O urare de Anul Nou). D. consacră, ca
DAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286678_a_288007]
-
astfel de taxonomii toate varietățile. Când se are în vedere criteriul muzical, se constată că același conținut literar poate fi cântat pe melodie de doină, de joc sau de leagăn, în timp ce o aceeași melodie poate însoți un text epic, un bocet, un c. de leagăn sau un c. ritualic. Din analiza muzicală a speciei au rezultat și grupe noi, cum sunt: c. modern, c. cu acompaniament ș.a. Interferențe se produc și la nivelul raporturilor cu alte genuri și specii. Deși strigătura
CANTEC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286072_a_287401]
-
îngr. Maria Croicu, introd. I. C. Chițimia, București, 1970; M. Eminescu, Opere, VI, îngr. Perpessicius, București, 1963; Gr. G. Tocilescu, Materialuri folkloristice, I-II, București, 1900; ed. îngr. și pref. Iordan Datcu, I-III, București, 1980-1981; Al. Vasiliu, Cântece, urături și bocete de ale poporului, București, 1909; G. Alexici, Texte din literatura poporană română, II, îngr. și introd. I. Mușlea, București, 1966; Seb. Bornemisa, Cele mai frumoase poezii poporale, Orăștie, 1912; Béla Bartók, Cântece poporale din comitatul Bihor, București, 1913; T. Pamfile
CANTEC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286072_a_287401]
-
Ilona Szenik, Gh. Petrescu, Zamfir Dejeu, Mircea Bejinaru, Folclor muzical din zona Huedin, Cluj-Napoca, 1978; Dumitru Pop, Folclor din zona Codrului, Baia Mare, 1978; Cântecele și poveștile Oltului, pref. Ioan Șerb, București, 1979; Florin Bucescu, Silvia Ciubotaru, Viorel Bârleanu, „Bătrâneasca”. Doine, bocete, cântece și jocuri din ținutul Rădăuților, Iași, 1979; Ligia Bârgu Georgescu, Antologie de lirică populară românească, București, 1980; Vasile Doniga, Folclor din Maramureș, postfață Mihai Pop, București, 1980; Gheorghe Gh. Pop, Folclor muzical din Maramureș, Baia Mare, 1982; Vasile Gh. Popa
CANTEC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286072_a_287401]
-
Cele mai semnificative și ample culegeri îi apar în ultimii ani de viață (Poezii populare din sudul Ardealului-Târnave, Cântecele Rozaliei Cernea și Nunta la Paloș, 1962, iar postum, Comori din Ardeal, 1966). Dacă în majoritatea culegerilor sale cântecele de nuntă, bocetele sunt de mare autenticitate folclorică, multe dintre cântecele Rozaliei Cernea, sora sa, sunt de fapt creațiile personale ale unei cântărețe populare. Culegeri: Floricele din jurul Cohalmului, București, 1929; Obiceiuri de nuntă din jud. Hunedoara (comunele Bârsău, Bălata), București, 1929; Cântece ardelenești
CERNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286174_a_287503]
-
în casa ei scriitori consacrați și scriitori începători, în discuții libere, cu consecințe social-intelectuale imediate. Exceptând cartea de debut, din prima perioadă de creație a poetei (până în 1953) nu se poate recupera aproape nimic, cu excepția câtorva versuri în stil de bocet popular, integrate într-un vast poem epic, Balada femeii care și-a pierdut iubitul în război: „Negrule, pământule, /greule, flămândule,/ ai intrat în ochii lui,/ le-ai stins licărul verzui,/ părul i l-ai năclăit,/ mijlocul i l-ai strivit
CASSIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286136_a_287465]
-
Perceperea lumii prin intermediar cultural, sfidarea tabuurilor, umorul negru orientează și selecția textelor traduse. Capacitatea de invenție lingvistică este cu totul remarcabilă. Inventatoare a unei limbi personale, visată de toți poeții, „limba spargă” C. scrie un sonet, o baladă, un bocet, o imprecație ce dovedesc că starea de poeticitate este esențialmente muzicală, independentă de sens ori de forma impusă a expresiei: „Au înmorit drametice miloave/ sub racul catinat de niturași/ Atâția venizei de bori mărgași.../ Atâtea aene strămătând, estrave.” Limba spargă
CASSIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286136_a_287465]
-
Primul compartiment are rosturi mai degrabă introductive, stabilind câteva repere teoretice: datare și periodizare, clasificare și definiție etc., care pledează pentru folosirea metodei filologice în studiile folcloristice. Al doilea este alcătuit din studii despre aproape toate speciile literaturii populare - balada, bocetul, basmul, povestea, proverbele, ghicitorile și cântecele pentru copii -, absența liricii explicându-se prin însușirile ei mai apăsat individuale, deci mai greu de definit cu ajutorul comparațiilor. Caracterele distinctive ale spiritualității rurale românești sunt scoase în relief cu pregnanță în aceste vaste
CHIŢIMIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286217_a_287546]
-
intrat în desuetudine încurarea cailor, socrul nu-i mai dăruiește mirelui „calul de ginere”. În genere, ceremonialului nupțial, comprimat, i s-a adăugat un repertoriu liric și muzical suplimentar. SCRIERI: Vânătorii (în colaborare cu I.H. Ciubotaru), Iași, 1971; „Bătrâneasca”. Doine, bocete, cântece și jocuri din ținutul Rădăuților (în colaborare cu Florin Bucescu și Viorel Bârleanu), Iași, 1979; Ornamente populare tradiționale din zona Botoșanilor. Cusături, țesături (în colaborare cu I.H. Ciubotaru), Botoșani, 1982; Strigături din Moldova. Cercetare monografică, cu un capitol de
CIUBOTARU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286281_a_287610]
-
invocă duhuri ale basmelor românești, „diavoli, spiriduși și vraci”, „vârcolaci”, „paparude-n zdrențe și rusalce”, „scorpii, iele-n zdrențuite rochii”. Crâșma ce răsare în drumul bietului croitor apare și dispare, ca în La hanul lui Mânjoală al lui I. L. Caragiale; bocetul săracului, prigonit de o nevastă rea, are ecouri din Creangă, iar demența distructivă a caprei, ce sare în final ca un diavol, răsturnând toate tarabele pieței, evocă imagini din Ivan Turbincă. Umorul dobândește sub pana lui C. imaginație, haz lexical
CLAIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286291_a_287620]
-
Scriitura savantă, în două episoade, primul după modelul trenoi al literaturii bizantino-grecești de secolul al XV-lea (după căderea Constantinopolului), al doilea după modelul cărților sibiline de profeții (...) Dincolo de scriitură țâșnește însă puterea frustă a fondului lexical popular, ca de bocet ancestral adus la suprafață de acest moment de mare cumpănă..." 90 Gabriel Mihăilescu, op. cit., p. 249. 1 Ioana Em. Petrescu, Monocheroleopardalul, în vol. Configurații, p. 87. 2 Idem, pp. 88-89. 3 Idem, p. 91. 4 D. Cantemir, Istoria ieroglifică, ed.
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Scriitura savantă, în două episoade, primul după modelul trenoi al literaturii bizantino-grecești de secolul al XV-lea (după căderea Constantinopolului), al doilea după modelul cărților sibiline de profeții (...) Dincolo de scriitură țâșnește însă puterea frustă a fondului lexical popular, ca de bocet ancestral adus la suprafață de acest moment de mare cumpănă..." 377 Gabriel Mihăilescu, op. cit., p. 249. 378 Ioana Em. Petrescu, Monocheroleopardalul, în vol. Configurații, p. 87. 379 Idem, p. 88-89. 380 Idem, p. 91. 381 D. Cantemir, Istoria ieroglifică, ed.
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
evreilor din „trenul morții”. Închiși În casele lor, supuși unui regim de Înfricoșare și teroare, În timp ce camioane pline cu cadavre treceau oră de oră prin fața ferestrelor lor, Își așteptau și ei sfârșitul. Nu se poate descrie ceea ce au simțit - numai bocetele femeilor, după datinile Îndoliaților, În cimitirele evreiești din Moldova, care se auzeau la trecerea camioanelor, ar fi putut reda În parte sentimentele lor de atunci. Capitolul opt Roman XE "Roman" „Trenul morții” a parcurs distanța dintre Târgul Frumos XE "Târgul
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
Iași, În special, au trebuit ajutați În mod discret”. Semnul de recunoaștere al evreilor din Iași a devenit mersul zilnic, cu Încetineală, al mulțimii care se aduna timp de peste o oră la cele trei cantine ale Comunității, În așteptarea prânzului. Bocetele și agitația femeilor, relatările (În așteptarea la coadă) despre masacrele din cartiere - toate erau povestite În timp ce polițiști din oraș supravegheau mulțimea, fiind, ca de obicei, prezenți oriunde era o „adunare” evreiască pentru a ține sub observație o populație „ostilă” În
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
p. 88. 241 Declarația lui Ștrul Solomon Weiss XE "Solomon Weiss, Ștrul" la Siguranța din Roman XE "Roman" , 1 martie 1945, ibidem, p. 137. 242 Solomon Ledenhendler XE "Ledenhendler, Solomon" , proprietarul unei Întreprinderi din târg, a auzit dimineața „gemete și bocete” ale evreilor care cereau apă, și a trimis un român să le dea apă - „dar el a fost alungat de soldații care au Însoțit trenul” (declarația lui Solomon Ledenhendler XE "Ledenhendler, Solomon" la Tribunalul Poporului din Iași, 27 iulie 1945
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
Ardealului și o parte din Bucovina socrilor, are probleme de vedenii cauzate de audiovizual. Faptul a fost descoperit și diagnosticat, surprinzător și împotriva tuturor așteptărilor, de soacră-sa, după o emisiune ,Iartă-mă", terminată într-un răscolitor cor general de bocete, formație vocal-sfâșietoare compusă din nevestele noastre și, pe alocuri, pe post bariton, respectiva soacră. Detalii aflu de la prieten, care mi-a zis alaltăieri: -Domnu' vecin, scuză-mi deranjul, da' ori de câte ori apare domnul Prim-ministru Tăriceanu la televizor, îl visez noaptea
Școli prin care ,șuieră, suieră vântul"...(A.E. Baconsky) by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11335_a_12660]
-
copilul și treptele inițiatice. Modele educaționale de referință. Imagini ale morții și cutume funerare. Formele de control și sancțiune socială/divină. Familia - Model de autoidentificare; ● Obiceiurile din ciclul familial sau riturile de trecere (generalități, structuri magicoritualice, cântecele): nașterea, nunta, moartea (bocetele); elemente de magie și astrologie; descântecele; complexe ritualice din ciclul calendaristic: a) proprii romilor (legarea ploilor, Herdelezi), b) la care actanții sunt rromi (Vasilca, Paparudele). Zestrea paremiologică (proverbe - zicători); ghicitori. BIBLIOGRAFIE PENTRU DISCIPLINA FOLCLOR ȘI ANTROPOLOGIE RROMĂ ● Grigore, D., Curs
ORDIN nr. 5.620 din 11 noiembrie 2010 privind aprobarea programelor pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţăm��ntul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
copilul și treptele inițiatice. Modele educaționale de referință. Imagini ale morții și cutume funerare. Formele de control și sancțiune socială/divină. Familia - Model de autoidentificare; ● Obiceiurile din ciclul familial sau riturile de trecere (generalități, structuri magicoritualice, cântecele): nașterea, nunta, moartea (bocetele); elemente de magie și astrologie; descântecele; complexe ritualice din ciclul calendaristic: a) proprii romilor (legarea ploilor, Herdelezi), b) la care actanții sunt rromi (Vasilca, Paparudele). Zestrea paremiologică (proverbe - zicători); ghicitori; Modele de gândire; asimilare și delimitare față de valorile religioase; credințe
ORDIN nr. 5.620 din 11 noiembrie 2010 privind aprobarea programelor pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţăm��ntul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
copilul și treptele inițiatice. Modele educaționale de referință. Imagini ale morții și cutume funerare. Formele de control și sancțiune socială/divină. Familia - Model de autoidentificare. ● Obiceiurile din ciclul familial sau riturile de trecere (generalități, structuri magicoritualice, cântecele): nașterea, nunta, moartea (bocetele); elemente de magie și astrologie; descântecele; complexe ritualice din ciclul calendaristic: a) proprii romilor (legarea ploilor, Herdelezi), b) la care actanții sunt rromi (Vasilca, Paparudele). Zestrea paremiologică (proverbe - zicători); ghicitori; Modele de gândire; asimilare și delimitare față de valorile religioase; credințe
ORDIN nr. 5.620 din 11 noiembrie 2010 privind aprobarea programelor pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţăm��ntul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
copilul și treptele inițiatice. Modele educaționale de referință. Imagini ale morții și cutume funerare. Formele de control și sancțiune socială/divină. Familia - Model de autoidentificare; ● Obiceiurile din ciclul familial sau riturile de trecere (generalități, structuri magicoritualice, cântecele): nașterea, nunta, moartea (bocetele); elemente de magie și astrologie; descântecele; complexe ritualice din ciclul calendaristic: a) proprii romilor (legarea ploilor, Herdelezi), b) la care actanții sunt rromi (Vasilca, Paparudele). Zestrea paremiologică (proverbe - zicători); ghicitori. BIBLIOGRAFIE PENTRU DISCIPLINA FOLCLOR ȘI ANTROPOLOGIE RROMĂ ● Grigore, D., Curs
ANEXE din 11 noiembrie 2010 privind programele pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/235361_a_236690]
-
copilul și treptele inițiatice. Modele educaționale de referință. Imagini ale morții și cutume funerare. Formele de control și sancțiune socială/divină. Familia - Model de autoidentificare; ● Obiceiurile din ciclul familial sau riturile de trecere (generalități, structuri magicoritualice, cântecele): nașterea, nunta, moartea (bocetele); elemente de magie și astrologie; descântecele; complexe ritualice din ciclul calendaristic: a) proprii romilor (legarea ploilor, Herdelezi), b) la care actanții sunt rromi (Vasilca, Paparudele). Zestrea paremiologică (proverbe - zicători); ghicitori; Modele de gândire; asimilare și delimitare față de valorile religioase; credințe
ANEXE din 11 noiembrie 2010 privind programele pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/235361_a_236690]