1,026 matches
-
face legătura cu Bistrița, Năsăud și Dej) Căile de acces aeriene (situate la distanță): Căile de acces feroviare sunt reprezentate de: Prima atestare documentara a localității datează din 1353, când se menționează că făcea parte din domeniul Cuhea ce aparținea Bogdăneștilor (în jumătatea ajunsă, înainte de acest an, în stăpânirea lui Bogdan). După alte surse, prima atestare datează din 1365 (Borș). În 1365, regele Ungariei, Ludovic I, confiscă domeniul Bogdăneștilor (inclusiv Borșa, sub numele Borș) și-l dăruiește Drăgoșeștilor (fiilor lui Sas
Borșa () [Corola-website/Science/296994_a_298323]
-
1353, când se menționează că făcea parte din domeniul Cuhea ce aparținea Bogdăneștilor (în jumătatea ajunsă, înainte de acest an, în stăpânirea lui Bogdan). După alte surse, prima atestare datează din 1365 (Borș). În 1365, regele Ungariei, Ludovic I, confiscă domeniul Bogdăneștilor (inclusiv Borșa, sub numele Borș) și-l dăruiește Drăgoșeștilor (fiilor lui Sas: Balc, Drag, Dragomir și Ștefan), aceasta danie fiind întărită în 1373 și 1384. Numele Borșei reapare în documente la 20 iunie 1450, când în această posesie sunt introduși
Borșa () [Corola-website/Science/296994_a_298323]
-
nord-estul județului la poalele munților Maramureșului, pe drumul județean DJ187 Leordina - Ruscova - Poienile de sub Munte, și este străbătută de râul Ruscova. Satul Poienile de sub Munte este atestat documentar în anul 1353, facând parte din teritoriul "Cnezatului de Vale" al neamului Bogdăneștilor, fiind întărită și hotărnicită în 1353 fiilor lui Iuga. După alte surse, din 1411 (Polyna). . Faptul că Poienile de sub Munte a făcut parte în 1353 din moșia Cuhea, reiese clar din explicația pe care o face Ioan Mihali în diploma
Poienile de sub Munte, Maramureș () [Corola-website/Science/301585_a_302914]
-
din 21 aprilie 1411. Astfel, el arată că moșiile prezentate din diploma din 1411, printre care și Poienile de sub Munte, erau ale lui Ion Vodă, fiul lui Ruszka-Polyana. Iuga Vodă era „frate dulce” cu Bogdan Vodă. Cnezatul de Vale al Bogdăneștilor era situat pe Valea Vișeului și pe cursul superior al Izei, cu limita în defileul dintre Bârsana și Strâmtura. De-a lungul istoriei sale, Poienile de sub Munte a avut mai multe denumiri, astfel în anul 1411 a avut mai multe
Poienile de sub Munte, Maramureș () [Corola-website/Science/301585_a_302914]
-
-lea. Trebuie subliniat faptul că biserică că și curtea au fost incendiate în timpul campaniei lui Matei Corvin în Moldava (1467) , apoi au fost refăcute și din nou incendiate în timpul invaziei tătare din anul 1510 , când a fost jefuită și Mănăstirea Bogdănești ( Râșca ). Se pare că în replică sătenii din Orțești au ucis un episcop catolic (săsesc) la vadul Târziilor , eveniment de care este legată prima atestării documentara a satului Târzia sau mai degrabă a moșiei Târzia . Dacă la început satul Orțești
Orțăști, Neamț () [Corola-website/Science/301657_a_302986]
-
Bogdănești este o comună în județul Bacău, Moldova, România, formată din satele Bogdănești (reședința) și Filipești. Comuna se află în sud-vestul județului, pe valea Oituzului, la vest de municipiul Onești. Este traversată de șoseaua națională DN11, care leagă Oneștiul de Târgu
Comuna Bogdănești, Bacău () [Corola-website/Science/300659_a_301988]
-
Bogdănești este o comună în județul Bacău, Moldova, România, formată din satele Bogdănești (reședința) și Filipești. Comuna se află în sud-vestul județului, pe valea Oituzului, la vest de municipiul Onești. Este traversată de șoseaua națională DN11, care leagă Oneștiul de Târgu Secuiesc. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Bogdănești se ridică la
Comuna Bogdănești, Bacău () [Corola-website/Science/300659_a_301988]
-
formată din satele Bogdănești (reședința) și Filipești. Comuna se află în sud-vestul județului, pe valea Oituzului, la vest de municipiul Onești. Este traversată de șoseaua națională DN11, care leagă Oneștiul de Târgu Secuiesc. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Bogdănești se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (98,04%). Pentru 1,8% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor
Comuna Bogdănești, Bacău () [Corola-website/Science/300659_a_301988]
-
1,41%) și adventiști de ziua a șaptea (1,18%). Pentru 1,76% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Trotuș a județului Bacău și era formată din satele Bogdănești, Bahna, Pârgărești, Nicorești, Satu Nou, Tisești și Tuta, având în total 2786 de locuitori. În comună existau o școală mixtă cu 31 de elevi la Bogdănești, înființată în 1865; o biserică ortodoxă la Bogdănești; și trei biserici catolice la Tuta
Comuna Bogdănești, Bacău () [Corola-website/Science/300659_a_301988]
-
comuna făcea parte din plasa Trotuș a județului Bacău și era formată din satele Bogdănești, Bahna, Pârgărești, Nicorești, Satu Nou, Tisești și Tuta, având în total 2786 de locuitori. În comună existau o școală mixtă cu 31 de elevi la Bogdănești, înființată în 1865; o biserică ortodoxă la Bogdănești; și trei biserici catolice la Tuta, Pârgărești și Satu Nou. Principalii proprietari de pământ erau frații Weissgrün, Angelica Rosetti-Tețcanu, epitropia Sf. Spiridon din Iași, Tasica Apostol și Ianoș Gabor. Anuarul Socec din
Comuna Bogdănești, Bacău () [Corola-website/Science/300659_a_301988]
-
Bacău și era formată din satele Bogdănești, Bahna, Pârgărești, Nicorești, Satu Nou, Tisești și Tuta, având în total 2786 de locuitori. În comună existau o școală mixtă cu 31 de elevi la Bogdănești, înființată în 1865; o biserică ortodoxă la Bogdănești; și trei biserici catolice la Tuta, Pârgărești și Satu Nou. Principalii proprietari de pământ erau frații Weissgrün, Angelica Rosetti-Tețcanu, epitropia Sf. Spiridon din Iași, Tasica Apostol și Ianoș Gabor. Anuarul Socec din 1925 o consemnează în plasa aceeași plasă, având
Comuna Bogdănești, Bacău () [Corola-website/Science/300659_a_301988]
-
Pârgărești și Satu Nou. Principalii proprietari de pământ erau frații Weissgrün, Angelica Rosetti-Tețcanu, epitropia Sf. Spiridon din Iași, Tasica Apostol și Ianoș Gabor. Anuarul Socec din 1925 o consemnează în plasa aceeași plasă, având 2025 de locuitori în satele Bahna, Bogdănești, Filipești, Nicorești și Satu Nou. În 1950, comuna a trecut în administrarea raionului Târgu Ocna din regiunea Bacău. În 1968, ea a revenit la județul Bacău, reînființat, căpătând atunci alcătuirea actuală (după ce restul satelor au trecut la comuna Oituz). Două
Comuna Bogdănești, Bacău () [Corola-website/Science/300659_a_301988]
-
Satu Nou. În 1950, comuna a trecut în administrarea raionului Târgu Ocna din regiunea Bacău. În 1968, ea a revenit la județul Bacău, reînființat, căpătând atunci alcătuirea actuală (după ce restul satelor au trecut la comuna Oituz). Două obiective din comuna Bogdănești sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Bacău ca monumente de interes local. Unul este , aflat la est de satul Bogdănești, pe terasa superioară a Oituzului, unde s-au descoperit urmele unei așezări din Epoca Bronzului timpuriu (cultura Foltești
Comuna Bogdănești, Bacău () [Corola-website/Science/300659_a_301988]
-
Bacău, reînființat, căpătând atunci alcătuirea actuală (după ce restul satelor au trecut la comuna Oituz). Două obiective din comuna Bogdănești sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Bacău ca monumente de interes local. Unul este , aflat la est de satul Bogdănești, pe terasa superioară a Oituzului, unde s-au descoperit urmele unei așezări din Epoca Bronzului timpuriu (cultura Foltești II). Celălalt, clasificat ca monument de arhitectură, este datând din 1778 și aflată în același sat. Fiind o zonă de deal, principala
Comuna Bogdănești, Bacău () [Corola-website/Science/300659_a_301988]
-
bibliotecă și muzeu) a fost inaugurat în 4 iulie 2009. Din punct de vedere cultural, în apropierea Bogdăneștiului, pe dealul Todoscanu, există urme ale unei așezări din Epoca Bronzului. O parte din artefacte au fost depuse în muzeul școlii din Bogdănești, alături de alte exponate din Primul Război Mondial, precum și la Muzeul de Istorie din Onești sau alte muzee din zonă. Biserica cu hramul „Nașterea Sf. Ioan Botezătorul” este cea mai veche de pe Valea Oituzului. Ea a fost ctitorită de familia de
Comuna Bogdănești, Bacău () [Corola-website/Science/300659_a_301988]
-
Curița este un sat în comuna Cașin din județul Bacău, Moldova, România. În anul 1711 se întemeiază satul Curița cu numele după apa Curiței. La început depindea de administrația mănăstirii însă, la 1874 s-a alăturat comunei Bogdănești. S-a despărțit apoi formând comuna aparte, însă din lipsă de venituri, Curița s-a alipit la Cașin așa cum o găsim până azi. Cu acordul Mănăstirii, aici a fost construită biserica „Sfâtul Nicolae”. Legenda spune că numele de Curița vine
Curița, Bacău () [Corola-website/Science/300667_a_301996]
-
construită biserica „Sfâtul Nicolae”. Legenda spune că numele de Curița vine de la procesul de curățire a pădurilor din jur, de către călugări. Satul Curița este amplasat pe valea lăturalnică a râului Cașin, având același nume. Se învecinează înspre apus cu comuna Bogdănești, spre miază-zi cu Mănăstirea Cașin iar în celelalte direcții cu satul Cașin. Satul Curița este un sat liniar, așezat de-a lungul văii, de o parte și de alta a șoselei. Relieful acestei zone este format din dealri înalte. Acestea
Curița, Bacău () [Corola-website/Science/300667_a_301996]
-
elevi la Prăjăști-Unguri, o biserică ortodoxă la Prăjăști-Moldoveni și una catolică la Prăjăști-Unguri, iar principalul proprietar de terenuri era statul. Anuarul Socec din 1925 consemnează separarea satului Traian, comuna rămânând cu satele Prăjești (rezultat prin unirea satelor Prăjești-Moldoveni și Prăjești-Unguri), Bogdăneștii de Jos și Bogdăneștii de Sus, având 2083 de locuitori. Comuna a fost desființată în 1931, satul Prăjești trecând la comuna Traian, în cadrul căreia a făcut parte între 1950 și 1968 din raionul Bacău al regiunii Bacău. Comuna a fost
Comuna Prăjești, Bacău () [Corola-website/Science/300695_a_302024]
-
biserică ortodoxă la Prăjăști-Moldoveni și una catolică la Prăjăști-Unguri, iar principalul proprietar de terenuri era statul. Anuarul Socec din 1925 consemnează separarea satului Traian, comuna rămânând cu satele Prăjești (rezultat prin unirea satelor Prăjești-Moldoveni și Prăjești-Unguri), Bogdăneștii de Jos și Bogdăneștii de Sus, având 2083 de locuitori. Comuna a fost desființată în 1931, satul Prăjești trecând la comuna Traian, în cadrul căreia a făcut parte între 1950 și 1968 din raionul Bacău al regiunii Bacău. Comuna a fost reînființată în anul 2005
Comuna Prăjești, Bacău () [Corola-website/Science/300695_a_302024]
-
Traian (în maghiară "Traján"/" Újfalu ") este o comună în județul Bacău, Moldova, România, formată din satele Bogdănești, Hertioana de Jos, Hertioana-Răzeși, Traian (reședința) și Zăpodia. Comuna se află în nord-estul județului, pe malul stâng al Siretului. Este străbătută de șoseaua națională DN2F, care leagă Bacăul de Vaslui. La Traian, din acest drum se ramifică spre nord șoseaua
Comuna Traian, Bacău () [Corola-website/Science/300707_a_302036]
-
locuitorilor sunt romano-catolici (59,34%), cu o minoritate de ortodocși (34,93%). Pentru 5,52% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, pe teritoriul actual al comunei funcționa, în plasa Siretul de Sus, comuna Bogdănești, formată din satele Bogdăneștii de Sus, Bogdăneștii de Sus, Hertioana-Răzeși și Hertioana-Satului, având în total 726 de locuitori ce trăiau în 212 case. În comună existau o școală cu 10 elevi (dintre care 5 fete) înființată în 1888, două biserici
Comuna Traian, Bacău () [Corola-website/Science/300707_a_302036]
-
34%), cu o minoritate de ortodocși (34,93%). Pentru 5,52% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, pe teritoriul actual al comunei funcționa, în plasa Siretul de Sus, comuna Bogdănești, formată din satele Bogdăneștii de Sus, Bogdăneștii de Sus, Hertioana-Răzeși și Hertioana-Satului, având în total 726 de locuitori ce trăiau în 212 case. În comună existau o școală cu 10 elevi (dintre care 5 fete) înființată în 1888, două biserici ortodoxe (la Hertioana-Răzeși și
Comuna Traian, Bacău () [Corola-website/Science/300707_a_302036]
-
minoritate de ortodocși (34,93%). Pentru 5,52% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, pe teritoriul actual al comunei funcționa, în plasa Siretul de Sus, comuna Bogdănești, formată din satele Bogdăneștii de Sus, Bogdăneștii de Sus, Hertioana-Răzeși și Hertioana-Satului, având în total 726 de locuitori ce trăiau în 212 case. În comună existau o școală cu 10 elevi (dintre care 5 fete) înființată în 1888, două biserici ortodoxe (la Hertioana-Răzeși și Bogdăneștii de Jos
Comuna Traian, Bacău () [Corola-website/Science/300707_a_302036]
-
de Sus, Bogdăneștii de Sus, Hertioana-Răzeși și Hertioana-Satului, având în total 726 de locuitori ce trăiau în 212 case. În comună existau o școală cu 10 elevi (dintre care 5 fete) înființată în 1888, două biserici ortodoxe (la Hertioana-Răzeși și Bogdăneștii de Jos) și una catolică la Bogdăneștii de Jos, iar principalii proprietari de terenuri erau Eudochia I. Lecca, Ștefan Țărțescu, Gr. Osmachi Teodoru și Eliza Mustea. La acea vreme, satul Traian, recent înființat în 1879, făcea parte din comuna Prăjești
Comuna Traian, Bacău () [Corola-website/Science/300707_a_302036]
-
Hertioana-Satului, având în total 726 de locuitori ce trăiau în 212 case. În comună existau o școală cu 10 elevi (dintre care 5 fete) înființată în 1888, două biserici ortodoxe (la Hertioana-Răzeși și Bogdăneștii de Jos) și una catolică la Bogdăneștii de Jos, iar principalii proprietari de terenuri erau Eudochia I. Lecca, Ștefan Țărțescu, Gr. Osmachi Teodoru și Eliza Mustea. La acea vreme, satul Traian, recent înființat în 1879, făcea parte din comuna Prăjești din aceeași plasă. Anuarul Socec din 1925
Comuna Traian, Bacău () [Corola-website/Science/300707_a_302036]