924 matches
-
BCA c) CAB d) ACB 30) Marcați litera corespunzătoare ordinii cronologice pe care o considerați corectă: A) Constantin Porfirogenetul vorbește despre locuitorii de la Nord de Dunăre folosind termenul de “romani” B) apare proiectul european al ducelui de Sully C) Lucian Boia scrie “Istorie și mit în conștiința Românească” a) ABC b) BAC c) CAB d) ACB Testul nr. 13 Stalinism, național- comunism și disidență anticomunistă 1) Marcați litera corespunzătoare răspunsului pe care îl considerați corect: Potrivit unor statistici ale Securității în
ISTORIA ROM?NILOR TESTE PENTRU ADMITERE LA ACADEMIA DE POLITIE by DORINA CARP () [Corola-publishinghouse/Science/83159_a_84484]
-
obicei ceremonii atât Înăuntru, cât și În afara templelor divinităților sărbătorite. Momentele principale ale sărbătorilor erau ofrandele de pâine și băutură pentru zei, libațiile În locurile sacre din templu (altar, tron, vatră, fereastră, Încuietoare), jertfirea animalelor (de cele mai multe ori oi, uneori boi), banchetul ritual, la care participau oficianții, diferite ceremonii de purificare. Ritul central este cel indicat de expresia „regele șsau reginaț bea stând În picioare șsau josț divinitatea XY”, a cărei interpretare ca libație este discutabilă (FrantzSzabó, 1987). Diferitele ceremonii sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
doica ei, ajunge la Caulonia (Lykophron, 993 sqq.). La Elba (portus Argous) și la gura de vărsare a Selei (Heraion) se găsesc urme ale lui Iasonxe "Iason" și ale argonauților (Strabon, 5, 2, 6). Drumul pe care Își mână Herakles boii duce la Roma, unde Herculexe "Hercule" Îl ucide pe Cacusxe "Cacus", și, trecând prin Poseidonia, ajunge la Crotona, unde eroul este venerat ca „Întemeietor” (oikistàs) (Strabon, 5, 3, 3; Vergilius, Eneida, 8, 213-279; Ovidiu, Metamorfoze, 15, 12 sqq.). Prima operă
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
l-ați văzut. 12Și totuși, Domnul, Dumnezeul oștirilor, v-a chemat în ziua aceea să plângeți și să vă bateți pieptul, să vă radeți capul și să vă încingeți cu sac. 13Dar iată, în schimb, veselie și bucurie! Se înjunghie boi și se taie oi, se consumă carne și se bea vin: „Să mâncăm și să bem, căci mâine vom muri!” 14Domnul oștirilor mi-a descoperit și mi-a zis: „Nu vi se va ierta nelegiuirea aceasta până nu veți muri
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
fusese primit de Regele Albert, îi spusese că suveranul își amintise cît de șocat fusese de faptul că, atunci cînd îl vizitase Iorga, acesta avusese o izbucnire vulcanică și insultătoare la adresa lui Giurescu 155 Etude d'Historiographie (sub îngrijirea lui Lucian Boia), Université de Bucarest, București, 1985. Interwar Romanian Historiography in Transition, Paul E. Michelson, pp. 227-240 156 Memorii, vol. VI, p. 333 157 Munteanu, pp. 410, 417 și 443 158 Dinu Giurescu își amintea că Armand Călinescu îl întrebase pe tatăl
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
românească, desprinzând din aceasta principalele fire roșii în jurul cărora a fost brodată narativa istoriei naționale. Firele roșii ale conștiinței istorice românești au fost determinate ca fiind originile, continuitatea, unitatea, sinele românesc în raportul cu Ceilalți și conducătorul. Pe urmele lui Boia și a paradigmei stabilită de lucrarea sa anticanonică, Istorie și mit în conștiința istorică românească, studiul de față procedează conform unei scheme analitice derivate din cadrul de analiză folosit de Boia și Murgescu. Lucrarea de față își propune să deceleze geneza
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
veac (1859-1881) din două țerișoare micĭ și slabe supuse Turcilor și Rușilor, ascultând și temĕndu-se de toată lumea, un stat puternic și respectat care joacă astăzi un rol insemnat în cumpăna politiceĭ europene" (Xenopol, 1890, pp. 174-175). După cum remarcă și L. Boia (1997, p. 240), lunga domnie de 48 de ani a lui Carol a creat premisele temporale pentru canonizarea sa istorică antumă, realizările din timpul său asigurându-i introducerea în panteonul marilor figurile ale neamului încă din timpul vieții. Prin Carol
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
principiul dinastic. Dinastia devine coloana vertebrală a stalității românești. În pas cu desfășurarea evenimentelor politice ale contemporaneității, în special cu structurarea dinastiei Hohenzollern- Sigmaringen și instituirea Casei Regale de România, pe planul istoriografiei oficiale se conturează din ce în ce mai concret ceea ce L. Boia numește "mitul dinastic" (Boia, 1997, p. 239). Vom deosebi între două concepții ale noțiunii de dinastie: i) o înțelegere strictu sensu, de familie de suverani ai cărei membri se succed neîntrerupt la conducerea statului; ii) o accepțiune mai puțin strictă
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Rossetti și I.C. Brătianu (p. 152), Ioan Rațiu și Vasile Lucaciu (p. 182), Vasile Goldiș (p. 208) și Nicola Iorga (p. 220) beneficiază cu toții de portrete, fiind astfel introduși în iconografia națională a memoriei românești. După cum a punctat și L. Boia (1997, pp. 72-74), regimul comunist intrat în faza de exaltare națională a recurs la înregimentarea post-mortem a intelectualității românești, așezând marile figuri ale culturii române sub egida simbolică a Partidului. Cazul lui Nicolae Iorga este, într-adevăr, elocvent: ca monarhist
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
critică, a deconstrucției mitologiei naționale românești edificată laborios în ultimul secol și jumătate de existență statală. Interpretată de detractorii săi, cantonați în pozițiile autohtonismului tradiționalist, ca iconoclastă și ireverențioasă la adresa ființei naționale românești, analiza tăioasă și ireverențioasă întreprinsă de L. Boia nu este însă de o originalitate absolută. După cum însuși autorul este mândru să recunoască, inovativitatea abordării sale este relativă, avându-și antecedentele în istoriografia critică ancorată în paradigma junimistă. Istoricul reactualizează astfel o tradiție a criticismului istoriografic suprimată vreme de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
loc prezentării citatelor prin care sunt luate poziții diverse asupra continuității. Abandonarea partizanatului militantist și a poziției belice în favoarea analizei istoricului problemei și a instrumentalizării sale politice este reflectată, de pildă, de citarea in extenso a interpretării făcute de L. Boia în Istorie și mit în conștiința română (Dumitrescu et al., 1999, p. 15). Chiar și așa, permanența existențială românească rămâne o trăsătură invariabilă a discursului istoric, fiind afirmată, de pildă, prin conceptul de "romanitate post-aureliană" (Bozgan et al., 2003). Discursul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
În avangarda reflecției istoriografice, debutul acestui moment tranzitoriu este ilustrat de publicarea provocatoarei cărți semnate de L. Boia, Istorie și mit în conștiința românească (1997), lucrare care a dat startul deconstrucției mitologice a memoriei naționale. Imediat în trena lucrării lui Boia, noul Curriculum Național redefinea coordonatele centrale pe care era construită memoria publică în literatura didactică. Reintroducerea manualelor alternative după o jumătate de secol de monopol statal incontestabil asupra discursului oficial asupra trecutului a pulverizat monofonia discursivă. În 1947 autoritățile comuniste
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
crăpând și mai larg breșa deschisă de L. Boia (1997), au scos trecutul istoric românesc de sub aureola sacrosanctă care a circumscris-o. Deposedarea istoriei naționale de haloul său sacru de către noua atitudine critico-relativizantă avansată de perspectiva postmodernistă îmbrățișată de L. Boia și S. Mitu semnalează încheierea celui de-al doilea ciclu complet al crescendo-ului patosului naționalist. Manualele alternative introduse începând cu 1998-1999 marchează simbolic un moment de cotitură în tradiția discursivă referitoare la trecutul românesc. Înainte de această dată, literatura școlară
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
L. (1995). Gândirea românească în Transilvania în secolul al XVIII-lea. București: Minerva. Bodnar, J. (1992). Remaking America: Public Memory, Commemoration, and Patriotism in the Twentieth Century. Princeton: Princeton University Press. Boia, L. (1995). Istorie și ideologie națională. În L. Boia (coord.). Mituri istorice românești (pp. 7-30). București: Editura Universității București. Boia, L. (1997). Istorie și mit în conștiința românească. București: Humanitas. Bourdieu, P. (1991). Language and Symbolic Power. Cambridge: Polity Press. Breen, K. și O'Neill, S. (2010). Introduction: A
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
referitoare la împroprietărirea din 1864. La ele ne referim în continuare. Fruntașii erau acei gospodari care, fie răzeși, fie clăcași, lucrau ori erau considerați că lucrează în gospodăria lor, implicit și în cadrul obligațiilor față de stat și boieri, cu 4 (patru) boi sau mai mulți, deci aveau/dispuneau și de o suprafață de teren mai mare din obște sau de folosință de la stăpânul moșiei, de unde se aprecia că și beneficiile sunt mai mari, dar și obligațiile trebuie să fi fost pe măsură
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
un sat nu se reducea la 2-3 familii, ci reprezenta un procent de circa 20% din totalul gospodăriilor satului, în unele cazuri chiar mai mult. Mijlocașii încadrau familiile de gospodari, pentru care se considera că efectuau lucrări cu 2 (doi) boi, având prin urmare posibilități mai reduse decât fruntașii în rezolvarea diferitelor obligații ale satului față de stat sau stăpânul său. Consecința era că, atât la beneficii, cât și la datorii, contribuția se raporta la partea ce o primea drept folosință. Și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
una căsoaie de bârne cu hrubă didisupt, altă căsoaie dinaintea casei, iarăși cu hrubă, precum și o bucatărioară și un șopron cu grajdiu, asămenea o vie dinaintea căsoaie [...] și pojâjia casei să găsăști pi bătrânul Calalbu, Sobeschi și Scurtu”; -4 (patru) boi mari; 4 (patru) vaci; 2 (doi) giuncani; 3 (trii) vițăli; 1 (un) mânzățăl; -1 (un) car mare cu două giuguri; 1 (una) sanie di cai; 1 (una) trăsură cotișancă di doi cai; 1 (un) cal roibu; 1 (un) cal murgu
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Hâiești Hobița Hodoreasca �� Horăști Horezu Hurezani �� Iași Iordănești Jupînești Larga-Mușetești Lăzărești Lelești Leurda Licurici Lupoaia Lupoița Măceșu Merfulești �� Moi Murgești Musculești �� Mușetești Negreni Obreja Ohaba-Bălănești Olteanu Padeș Pegeni Peșteana De Jos Peșteana Jiu Peștișani Petrești Pinoasa Pișteștii Din Deal Pîrîu Boia Pîrîu De Pripor Pleșa Plopșoru �� Poiana Turburea Poienari Pojogeni Polovragi Priporu Răchiți Racoviță Radoși Rasova Rasovița Ripa Rogojel Roșia Jiu Rugi Runcu Samarinești Săcelu Sănătești Sărdănești �� Săulești Scoarță Sîmbotin �� Sîrbești Socu Spahii Stăncești Stănești Ștefănești Steic Stejerei Stoina Stolojani Strîmba-Jiu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/218693_a_220022]
-
Vlaicu Almașu Mic de Munte Ardeu Almașu Sec Baldovin Baia de Criș Almășel Balsa Archia Bampotoc Balomir Alun/Bunila Bâcâia Bacea Baraj Batiz Alunu/Boșorod Banița Barbura Baru Băcia Arănieș Banița Firma Basarabasa Barza Băiești Bătrână Blătinioara Baștea Băită Balată Boia Bîrzii Boiu de Sus Bărăștii Iliei Bălanu Bărăștii Hațegului Brășeu Brădățel Birtin Bejan/Tîrnăvița Bățălar Bunești Bujoru Blăjeni Criș Berciu Bejan Bunila Buta Bobaia Blăjeni Beriu Cerbăl Caraci Boita Bocșa Mică Bircea Mică Cerișor Căbești Boiu de Jos Boholt Birsău
EUR-Lex () [Corola-website/Law/218693_a_220022]
-
piscină │ 200 Conservanți (metoda clasică) │ 35 Alcool metilic (metoda clasică) │ 21 Determinarea pH în alimente │ 11 Testul reductazei în lapte │ 12 Determinarea porozității produselor de panificație │ 15 Determinarea capacității de creștere la drojdie │ 11 Determinarea conținutului de fier în făină, boia de ardei și zahăr │ 19 Determinarea uleiurilor volatile din produse vegetale │ 45 Dioxid de sulf total în leber și produse dulci │ 26 Acid feric în sucuri și germeni de fructe │ 20 Capsaicina în boia de ardei │ 35 Determinarea concentrației alcoolice
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239865_a_241194]
-
1,0-3,0 - piperați proaspeți �� sau murați Anexa 2 ------- la normă -------- Font 8* INGREDIENTE. LIMITE MAXIME Ingredientul Limita admisă ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Castraveți conform anexei nr. 1 la normă ───���───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Apă, oțet, clorură de sodiu, uleiuri stabilită prin tehnologia de fabricație vegetale, zaharuri (carbohidrați), boia iute, plante aromatice uscate, condimente ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Legume maximum 5% din cantitatea netă, cu excepția sortimentului "Castraveți («cornichon») cu muștar" în care se admit în proporție de maximum 30% ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Aditivi alimentari: Stabilizatori se pot utiliza simpli sau în amestec Polisorbat 80 (monooleat de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/269317_a_270646]
-
1,0-3,0 - piperați proaspeți sau murați Anexa 2 ------- la normă -------- Font 8* INGREDIENTE. LIMITE MAXIME Ingredientul Limita admisă ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Castraveți conform anexei nr. 1 la normă ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Apă, oțet, clorură de sodiu, uleiuri stabilită prin tehnologia de fabricație vegetale, zaharuri (carbohidrați), boia iute, plante aromatice uscate, condimente ─────────────────────────────────────────────────────────────���─────────────────────── Legume maximum 5% din cantitatea netă, cu excepția sortimentului "Castraveți («cornichon») cu muștar" în care se admit în proporție de maximum 30% ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Aditivi alimentari: Stabilizatori se pot utiliza simpli sau în amestec Polisorbat 80 (monooleat de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/269313_a_270642]
-
1,0-3,0 - piperați proaspeți sau murați Anexa 2 ------- la normă -------- Font 8* INGREDIENTE. LIMITE MAXIME Ingredientul Limita admisă ─────────────────────────────────────────────────────────────────────��─────────────── Castraveți conform anexei nr. 1 la normă ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Apă, oțet, clorură de sodiu, uleiuri stabilită prin tehnologia de fabricație vegetale, zaharuri (carbohidrați), boia iute, plante aromatice uscate, condimente ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Legume maximum 5% din cantitatea netă, cu excepția sortimentului "Castraveți («cornichon») cu muștar" în care se admit în proporție de maximum 30% ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Aditivi alimentari: Stabilizatori se pot utiliza simpli sau în amestec Polisorbat 80 (monooleat de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/269315_a_270644]
-
b)1. Tell neolitic - Comuna Poduri, satul Poduri Bacău culturile Precucuteni și Cucuteni (în punctul "Dealul Ghindaru") b)2. Așezare - cultura Comuna Traian, satul Zăpodia Bacău Cucuteni b)3. Așezare - cultura Comuna Frumușica, satul Rădeni Botoșani Cucuteni (în punctul "Dealul Boia") b)4. Așezare neolitică de Orașul Hârșova Constanța tip tell b)5. Așezare eponimă a Comuna Cucuteni, satul Băiceni Iași culturii Cucuteni (în punctul "Dâmbu Morii") b)6. Așezare - cultura Comuna Strunga, satul Hăbășești Iași Cucuteni (în punctul "La Siliște
EUR-Lex () [Corola-website/Law/275089_a_276418]