935 matches
-
sunt Al. Pelimon și Al. Depărățeanu, primul cu versuri și proză, cel de-al doilea cu versuri. Dimitrie Bolintineanu dă articolul Chestiunea Unirii la Constantinopol, iar Cezar Bolliac publică o retrospectivă a evenimentelor premergătoare Unirii, intitulată Acțiunea română și reacțiunea boierimii antinaționale. R.Z.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289034_a_290363]
-
selecției. Într-un tardiv articol-program apărut în numărul 1/1926 și intitulat Din programul revistei, redacția reafirmă caracterul de „regionalitate” al publicației, căruia „chiar va căuta să-i dea un colorit și mai puternic”. Evidentele „iorghisme” („Botoșanii a fost cuibul boierimii moldovene [...] al acelei boierimi care, păstrătoare de neam și de tradiție, are un rol mare în viața noastră din trecut”) atestă factura sămănătoristă și dă seamă de confuzia acesteia cu tradiționalismul, pe care, de fapt, revista îl practică. Lui N.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289233_a_290562]
-
articol-program apărut în numărul 1/1926 și intitulat Din programul revistei, redacția reafirmă caracterul de „regionalitate” al publicației, căruia „chiar va căuta să-i dea un colorit și mai puternic”. Evidentele „iorghisme” („Botoșanii a fost cuibul boierimii moldovene [...] al acelei boierimi care, păstrătoare de neam și de tradiție, are un rol mare în viața noastră din trecut”) atestă factura sămănătoristă și dă seamă de confuzia acesteia cu tradiționalismul, pe care, de fapt, revista îl practică. Lui N. Iorga, „membru de onoare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289233_a_290562]
-
Ciocoii vechi și noi de Nicolae Filimon, Tănase Scatiu de Duiliu Zamfirescu și Enigma Otiliei de G. Călinescu. Conceput ca primă parte a trilogiei (în unele variante, a tetralogiei) Lume, romanul reia tema parvenirii burgheze, îngemănată cu tema-revers a decăderii boierimii pe fundalul evoluției, de-a lungul mai multor generații, a unei familii în funcție de circumstanțele istoriei. Pe de o parte, abordarea dintr-o multitudine de unghiuri de analiză psihologică, unele foarte moderne, pe de alta, familiaritatea autorului cu lumea luată ca
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289425_a_290754]
-
ele; b) daca ambele enunțuri sunt adevărate dar nu există legătură cauzală între ele; c) dacă primul enunț este adevărat iar al doilea fals; d) dacă primul enunț este fals iar al doilea este adevărat; Pentru a contracara puterea marii boierimi Ștefan cel Mare s- a bazat pe mica boierime și răzeși; în 1497 regele Poloniei Cazimir al IV a invadat Moldova dar a fost înfrânt la Codrii Cosminului. 19) Analizați conținutul enunțurilor și marcați cu: a) dacă ambele enunțuri sunt
ISTORIA ROM?NILOR TESTE PENTRU ADMITERE LA ACADEMIA DE POLITIE by DORINA CARP () [Corola-publishinghouse/Science/83159_a_84484]
-
există legătură cauzală între ele; c) dacă primul enunț este adevărat iar al doilea fals; d) dacă primul enunț este fals iar al doilea este adevărat; Pentru a contracara puterea marii boierimi Ștefan cel Mare s- a bazat pe mica boierime și răzeși; în 1497 regele Poloniei Cazimir al IV a invadat Moldova dar a fost înfrânt la Codrii Cosminului. 19) Analizați conținutul enunțurilor și marcați cu: a) dacă ambele enunțuri sunt adevărate și există legătură cauzală între ele; b) daca
ISTORIA ROM?NILOR TESTE PENTRU ADMITERE LA ACADEMIA DE POLITIE by DORINA CARP () [Corola-publishinghouse/Science/83159_a_84484]
-
mai importantă a statului, În deceniul de care ne ocupăm, este momentul să ne reamintim ce s-a petrecut În societatea românească spre finele secolului XVIII, când regimul fanariot devenise de nesuportat și, În egală măsură, ineficient. În acest context, boierimea românească sub influența ideilor luministe, a cristalizării spiritului și programului național a pretins „vechile privilegii ale țării”, adică Înlăturarea domniilor fanariote și instituirea domniei pe viață și ereditară prin alegerea unui domn din rândurile ei. Revenirea la domniile pământene, acceptată
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by DUMITRU IVĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1247]
-
cultură temeinică. Orgolios și rigid, refuzând tranzacțiile, este obligat să renunțe la conducerea Partidului Conservator, al cărui șef a fost timp de cinci ani, după ce, înainte, fusese multă vreme ideologul grupului politic junimist. Conservator intransigent, a reprezentat în politică marea boierime română din a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Pentru scurt timp, a avut rangul de ministru de Externe, iar între 1900-1901 și 1910-1912, de prim-ministru. Scurta activitate de critic literar a lui C. este legată de societatea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286121_a_287450]
-
din poporul român trăia sub dominație străină și nu o ducea prea bine. Iorga și naționaliștii se refereau la România independentă cu numele de "România Liberă", dar viața nu era nici liberă, nici ușoară acolo. Datorită cooperării românilor cu otomanii, boierimea de aici nu a fost exterminată. Boierii români, foarte activi, au făcut tot posibilul ca mizeria țăranului să fie totală. Mulți dintre aceștia nu erau români. Grație domniilor fanariote, găsim greci printre ei, așa cum demonstrează numele lor: Cantacuzino, Mavrocordat, Lahovari
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Ca și Iorga, era de origine etnică neromânească, numele original al familiei fiind Eminovici, cu rădăcini polonezo-ucrainene, sîrbești, armene sau de alte naturi. El a respins occidentalizarea incompletă și superficială de la 1848. Eminescu recunoștea numai două clase pozitive în România: boierimea și, mai presus de orice, țărănimea. Orice evoluție trebuie să se bizuie pe țărani și să fie organică. Naționalismul său este legat de gîndirea junimistă, dar el era mai puțin elitist decît cei asemenea lui Petre P. Carp. Eminescu era
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
educată în spiritul culturii franceze". Alexandru Marghiloman a trimis o scrisoare de dezaprobare prudentă 166. Așa cum era de așteptat, corpul studențesc a salutat evenimentele. Bilețelele și scrisorile lor au fost de 20 de ori mai numeroase decît cele trimise de boierime. I-au trimis poezii intitulate Limba română. Au sosit și donații. Goga le-a trimis o scrisoare studenților români de la Budapesta în numele "Luceafărului"; ardelenii erau entuziaști și i se adresau lui Iorga cu apelativele Apostol și Magnificentie 167. Franțujii au
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
1901 153 "Sămănătorul", 9 decembrie 1901 154 Teodorescu, op. cit., pp.146-147 155 Școala lui Ștefan cel Mare, "Sămănătorul", 25 aprilie 1904 156 O viață de om așa cum a fost, vol. II, p. 7 157 O luptă literară, p. VI 158 Boierimea Franceză din România, "Sămănătorul", 22 februarie 1904 159 Ibidem. În privința remarcilor profesorului Oldsen despre lipsa de echitate a lui Iorga, care beneficiase de educație străină și voia să impună taxe pentru cărțile și ziarele străine (Oldsen, op. cit., p. 96), trebuie
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
străine (Oldsen, op. cit., p. 96), trebuie să ținem seama de faptul că echitatea occidentală se aplică numai în situații echitabile 160 Theodorescu, op. cit., p. 154 161 "Neamul românesc", 11 octombrie 1940 162 Lupta pentru limba românească, București, 1906 163 Articolul Boierimea franceză din România al lui Iorga din "Sămănătorul" scotea în evidență importanța limbii autohtone, faptul că pînă și copiii își bat joc de evrei pentru că nu vorbesc românește corect, adăugînd că boierimea vorbește o românească și mai ofensatoare, pentru că vorbesc
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Lupta pentru limba românească, București, 1906 163 Articolul Boierimea franceză din România al lui Iorga din "Sămănătorul" scotea în evidență importanța limbii autohtone, faptul că pînă și copiii își bat joc de evrei pentru că nu vorbesc românește corect, adăugînd că boierimea vorbește o românească și mai ofensatoare, pentru că vorbesc între ei numai franțuzește. Românii se cramponează din răsputeri de limba lor. Iorga îi atrăgea atenția lui Mussolini că o serie de călători italieni remarcaseră încă din Evul Mediu tenacitatea cu care
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
și chiar de inspirație pentru specialiști. Junimea și ,,Convorbiri literare”. Despre formarea Junimii, Tudor Vianu scrie În Istoria literaturii romane moderne urmatoarele cuvinte: ,,In 1863 se Întâlnesc În Iași cinci tineri intorși de curând de la studii. Patru din ei aparțin boierimii moldovenești, adică acelei clase cultivate printr-o atingere seculară cu civilizația Apusului, dar În care dorința producțiilor proprii, Într-o vreme În care meseria condeiului nu le dădea Încă influența și puterea obținute mai târziu, era mai mică decât plăcerea
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Prin tematica sa, romanul realizează un tablou realist al moravurilor societății românești de la Începutul secolului al XIX-lea, (acțiunea se petrece Între anii 1814—1830) și are ca trăsătură fundamentală, destrămărea unei boierimi Încremenite Într-un stadiu final al unui feudalism târziu, dar și afirmarea unei ciocoimi (burghezii timpurii), blestemate pe drept de mulți, datorită lăcomiei ancestrale, transmisă, din păcate, până În zilele noastre. Scriitorul a proiectat romanul În două volume, așa cum reiese și
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
din forța și valoarea unuia dintre solidele romane de Început ale literaturii noastre moderne. COSTACHE NEGRUZZI „Alexandru Lăpușneanul“ Costache Negruzzi a trăit Între anii 1808-1868. S-a născut la Trifeștii-Vechi, lângă Iași, În familia unui răzeș intrat În rândurile micii boierimi. Se spune ca tatăl său era un bibliofil, mare iubitor de carte și a transmis și fiului pasiunea pentru lectură. Viitorul scriitor a Învățat carte grecească la Iași, ca În vremea aceea, când școlile românești nu se născuseră, ori erau
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
racla sfântului ar fi tresărit”. Urmează o cuvântare deșănțată, unde cinismul atinge cote inalte. Disimularea Întrece măsura, Însuși personajul o suportă cu dificultate. Capcana Întinsă e mascată cu o extraordinară dibacie și e puțin probabil că Lăpușneanul nu cunoștea starea boierimii căreia i se adresa. Masa reacționează potrivit voinței domnitorului, pare convingător, promite că nu va mai ucide, Își exprimă regretul că a fost aspru, dar justifică gestul făcând din nou apel la divinitate: „Bunul Dumnezeu știe de nu mi-a
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
structuri sociale medievale și cu o mentalitate arhaică, premodernă. Elitele pașoptiste au sesizat cu limpezime faptul că regimul juridic al proprietății funciare feudale, exprimând „nonsensul devălmășiei țărănești, care implica negarea însăși a dreptului lor (atât a «bonjuriștilor», cât și a boierimii mari) de viitori proprietari deplini” (Stahl, 1938, pp. 574-575), alături de dominația națională, explicau starea precară, de înapoiere social-economică și culturală a țării. Cei dintâi sociologi au fost sensibili la somația momentului și, în ciuda orientărilor lor teoretico-ideologice diferite, au adoptat, unitar
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
cei mici (boiernași) și emergența burgheziei române ca clasă stratificată în grupul agrarienilor comercializați, grupul cămătarilor, birocrația și oligarhia politică. Teza pe care o susține și o validează Zeletin se referă nu la aserțiunea marxistă a luptei de clasă dintre boierime și burghezie, ci la transformarea vechii clase stăpânitoare prin sciziunea acesteia și prefacerea micii boierimi comercializate în burghezie. În esență, este vorba despre legitimarea eforturilor de modernizare a societății românești de către burghezia încă minoră (ea își clădise doar baza economică
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
cămătarilor, birocrația și oligarhia politică. Teza pe care o susține și o validează Zeletin se referă nu la aserțiunea marxistă a luptei de clasă dintre boierime și burghezie, ci la transformarea vechii clase stăpânitoare prin sciziunea acesteia și prefacerea micii boierimi comercializate în burghezie. În esență, este vorba despre legitimarea eforturilor de modernizare a societății românești de către burghezia încă minoră (ea își clădise doar baza economică cu sprijinul burgheziei apusene), nevoită să-și asocieze suporteri puternici în „forța centrală” - „oligarhie liberală
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
în 1821, sfera de cuprindere a categoriei de națiune își va amplifica raza folosind metafora geometriei tridimensionale utilizată de Blaga și în alte spații românești. Spre exemplu, în "Constituția Cărvunarilor" proiectată în 1822, națiunea continuă să fie echivalată exclusiv cu boierimea. Exegeza întreprinsă de I.C. Filitti l-a condus pe istoricul și conservatorul român să concludă că, în proiectul de constituție elaborat de mica boierime progresistă ("cărvunarii"), "națiunea o formează partea conștientă a poporului" (Cornea, 1973, p. 203). Exprimarea este, desigur
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
românești. Spre exemplu, în "Constituția Cărvunarilor" proiectată în 1822, națiunea continuă să fie echivalată exclusiv cu boierimea. Exegeza întreprinsă de I.C. Filitti l-a condus pe istoricul și conservatorul român să concludă că, în proiectul de constituție elaborat de mica boierime progresistă ("cărvunarii"), "națiunea o formează partea conștientă a poporului" (Cornea, 1973, p. 203). Exprimarea este, desigur, puternic eufemistică. Translatată într-un limbaj mult mai direct, în care "partea conștientă a poporului" este echivalată cu nobilimea, devine univoc că "națiunea" este
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
progresistă ("cărvunarii"), "națiunea o formează partea conștientă a poporului" (Cornea, 1973, p. 203). Exprimarea este, desigur, puternic eufemistică. Translatată într-un limbaj mult mai direct, în care "partea conștientă a poporului" este echivalată cu nobilimea, devine univoc că "națiunea" este boierimea, granițele conceptului neincluzând și țărănimea. Totuși, din acest moment înainte, concepția populară a națiunii avea să înlocuiască ireversibil înțelegerea elitară a națiunii drept categoria privilegiată a nobililor. Pe durata întregii primei jumătăți a secolului al XIX-lea, centrul de gravitate
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
sa critică în care țintea la demitizarea unei figuri devenită canonice a istoriei naționale și faptul că Mihai a fost instalat la putere de greci pentru a cârmui țara în interesul lor și că a fost o unealtă în mâna boierimii și nicidecum o figură titanică în care s-a încarnat destinul neamului românesc. Exact aceleași idei sunt reproduse de manualul lui Roller, fără a li se specifica originea la Panaitescu. De exemplu, se afirmă că "Mihai s-a urcat pe
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]