1,229 matches
-
mult pentru Robo care a pilotat elicopterul impecabil și m-a însoțit în spațiu pentru a învăța și navigația spațială. L-am trimis la bucătărie să îmi aducă Ela o cafea. Dar ce-i gălăgia asta? Intră Ela cu un bol de cafea urmată de către Robo. Ela: Robo, ce te ții după mine? Robo, cu voce metalică: Cafea nu fiartă. Ela surprinsă ripostează: Ce mă’? Robo: Fiartă 80%... Ela: Serios?! Si ce mai are cafeaua? Robo: Concentrație mare... Ela miroase cafeaua
Invazie extraterestră Volumul 1 by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1245_a_2206]
-
cafea urmată de către Robo. Ela: Robo, ce te ții după mine? Robo, cu voce metalică: Cafea nu fiartă. Ela surprinsă ripostează: Ce mă’? Robo: Fiartă 80%... Ela: Serios?! Si ce mai are cafeaua? Robo: Concentrație mare... Ela miroase cafeaua din bol și ripostează: Mă’ tinichea, dacă mai intri în bucătărie te opăresc! Robo: Robo face cafea... și iese. Ela intrigată strigă după Robo: Tinicheaua asta de cănd s-a întors cu profesorul din spațiu s-a defectat rău de tot! Ela
Invazie extraterestră Volumul 1 by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1245_a_2206]
-
cu profesorul din spațiu s-a defectat rău de tot! Ela se retrage sub privirile curioase ale Aurorei și ale profesorului. După mai multe minute, cănd profesorul cu Aurora discutau despre harta proiectată pe ecranul din laborator, intră Ela cu bolul de cafea urmată, spre disperarea ei, de către Robo. Ela, asistată de către Robo, servește cafeaua. Aurora: Aha, ce aromă... Robo: Fiartă... Profesorul: și gustoasă. Robo: Dozată. Aurora: Robo, dar te-ai apucat serios de bucătărie?! Ela furiousă: L-am pus să
Invazie extraterestră Volumul 1 by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1245_a_2206]
-
O” și “Eu” au lansarea în 2017 și 2019 ca să elucideze enigma energiei negre. Să vorbim după pauză despre Apocalipsă?! Animație generală prelungită. După conferință, ca de obicei, momente de relaxare în laborator. Intră Ela care aduce cafeaua într-un bol. Toarnă pentru Aurora și profesor. Intră Cosmos și prepară un cocteil special, hidrogen și oxigen, Robo cu apă pentru gazde și toarnă în pahare, amăndoi asistați de către Ela. Ela: Vedeți ce ajutoare am? Răsete. Ela și roboții se retrag. Aurora
Invazie extraterestră Volumul 1 by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1245_a_2206]
-
cele două uși din dreapta sa se deschiseră din nou. Își făcură intrarea cei cinci chelneri Troog și tânărul. Chelnerii Troog aduceau pahare înalte, transparente ce conțineau ceva lichid; în mâna tânărului se afla o ceașcă și o farfurie, și un bol cu frișcă. "Cafea?" - se întrebă Gosseyn. Cafea era. Așezată repede pe masă de mâinile care luară apoi farfuria de omletă. Chelnerii Troog strânseră și ei farfuriile aduse mai devreme. Interesant că băiatul, ieșind împreună cu colegii săi străini, nu privise spre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85124_a_85911]
-
după fericire, și iar nu mai e nimic în regulă. Oamenii ăștia în ascensiune socială, care cred că lor le e greu - care se tem c-o să folosească furculița greșită la masă și intră în panică atunci când le e dat bolul cu apă pentru clătitul degetelor - habar n-au cât de greu le e vagabonzilor. Riști să faci botulism. Să degeri. Scânteierea unui dinte placat te poate da de gol. O boare de Chanel Nr. 5 de asemenea. Orice detaliu dintr-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
așezată în stânga ferestrei, se aflau adunate câteva obiecte; necesitatea de a le enumera, pe care o încerc acum, nu este de natură descriptivă. Ea face parte poate dintr-un ritual pregătitor menit să reunească ceea ce, aparent, desparte. Iată-le : Un bol de sticlă, vid, rotund și transparent. La stânga lui, o statuetă arhaică : Cibele, șezând; vremea i-a ros trăsăturile, multiplicându-i-le sub vălurile ștergerii care îi subliniază melancolica nepăsare; senină și calmă, ea își ține mâinile în poală. La stânga ei
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
dezamăgit însă nici măcar pe doi gurmanzi ca Takamori și Tomoe. Li s-a servit un pește bine gătit, o supă delicioasă și asparagus cum numai în această zonă se poate găsi. La desert au primit cireșe galbene, servite într-un bol elegant de sticlă. — Oare astea sunt cireșele Napoleon? Tomoe băgă o cireașă în gură ca să vadă ce gust are. Era mai dulce decât cireșele pe care le mâncase la Tokyo. — Mă tem că nu sunt chiar foarte gustoase, se scuză
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2300_a_3625]
-
bivuacul meu solitar, măsuța pe care îmi puneam picoarele când citeam este din nou la locul ei, departe de fotoliul meu, în mijlocul covorului, înconjurată de divanuri. Pe măsuța aceea joasă din lemn intarsiat sunt așezate paharele cu picior trandafiriu, un bol cu crudități și un castron cu prune învelite în șuncă afumată. Elsa i-a invitat pe prietenii noștri la cină. Operasem până târziu, cu multe probleme și câteva absențe în sala de operații, pentru că din septembrie au reînceput grevele. Am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
descuie colivia și așteptă ca Otis să împingă ușa ca s-o deschidă. El sări greoi pe brațul pe care ea i-l întinsese și o privi drept în ochi. — Struguri! țipă el. Ea oftă și culese un bob din bolul așezat peste pilotă. De obicei, Emmy prefera fructele pe care putea să le taie sau să le curețe de coajă, dar Otis avea fixul cu strugurii. Pasărea apucă bobul dintre degetele ei, îl înghiți întreg și imediat după aceea mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
dar eu tocmai, ăă... — Plecai. Mda, așa ziceai. Dar sper să te conving să mai rămâi puțin. Barmanul le-a adus imediat două pahare de martini, mici în comparație cu cele care se serveau de obicei și care erau mari cât un bol pentru pești. Într-unul lichidul era limpede, în celălalt tulbure, ambele cu câte o măslină verde înfiptă în scobitoare. Duncan i-a oferit ei paharul din mâna stânga, împingându-l cu degetele apăsate pe partea plata a piciorului. — Amîndouă sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
să le pregătească un adevărat festin (poate ceva italienesc, o porție bună de scaloppine cu paste preparate al dente), ea cocea chipsuri pita într-un cuptor de prăjit care îi ocupa tot „frontul de lucru” și zdrobea năutul într-un bol pe care îl ținea în poală. Emmy se consolase întotdeauna cu gândul că, într-o bună zi, ea și Duncan vor sta împreună într-o casă nouă, cu o imensă mașină de gătit Viking, combină frigorifică și dulapuri pline cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
de luat și, mulțumită că nu uitase nimic, își duse bagajul în hol. Intră în camera lui Emmy — altădată camera de oaspeți a familiei de Souza — se duse direct la dulapul cu haine și scoase iPodul și acumulatorul celularului din bolul de sticlă pentru pești pe care Emmy îl folosea ca să depoziteze diverse mărunțișuri. — Uite. Puneți-le în geantă și hai să mergem. Să nu cumva să pierdem avionul ăsta! — Bine, bine, mormăi Emmy dându-și grăbită cu peria prin păr
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
nu mai știa bine numărul donărilor - destule -, face un act necugetat? Ar fi putut spune, privind și altfel lucrurile, că a salvat armate de microscopici! Odată, o blondă cu care Împărțise cîteva zile patul Îl rugase să ejaculeze Într-un bol. Cu cîteva clipe Înaintea orgasmului, Thomas, ridicîndu-se, se masturbase alte cîteva clipe și, În vasul de sticlă, țîșnise - sub privirile atente ale femeii - ceea ce nici un cosmetician nu ar fi putut acesteia să Îi ofere. Nici o alifie nu era mai potrivită
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
fără grabă, apucându-și fiecare cupa. Djahane surâde și murmură: — De-aș avea șapte vieți, mi-aș petrece una lungită, În fiecare seară, pe această terasă, aș bea din vinul acesta pe divanul cel moale, mi-aș cufunda degetele În bol, fericirea pândește În monotonie. Omar Îi răspunde: — O viață, sau trei, sau șapte, le-aș petrece pe toate așa cum o trăiesc pe asta, Întins pe terasă, cu mâna În părul tău. Împreună, dar diferiți. Amanți de nouă ani, căsătoriți de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
ne lasă singuri. O tăcere stânjenitoare ne ține companie. Ochii lui Baskerville sunt Încă roșii. — Îmi refac Încetul cu Încetul sufletul de occidental, se scuză el, cu un surâs obosit. — Nu te grăbi, secolul de-abia Începe. Tuși ușor, duse bolul cald la buze, se pierdu iarăși Într-o contemplație tăcută. Apoi, anevoios: Când am sosit În această țară, nu reușeam să Înțeleg de ce nobili domni bărboși sângerează și se flagelează pentru un omor comis acum o mie două sute de ani
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
că aproape am izbucnit în lacrimi. Îmi trag abătută bagajele pe trepte și intru în apartament. Și, preț de câteva clipe, rămân pur și acolo nemișcate, uitându‑mă la hainele din cuier și la vechile scrisori și la cheile din bol. Același hol vechi. Aceeași viață veche. Înapoi la căsuța numărul unu. Îmi zăresc reflexia ofilită din oglindă și îmi mut repede privirea. — Bună! zic. E cineva? M‑am întors. Urmează o pauză, apoi Suze apare în ușa ei, în halat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
se poate. — Se-nțelege. La icre, putem să vă oferim o șampanie din partea casei? — Din partea casei poți să ne oferi ce vrei, acceptă Lionel. Robespierre nu refuză nimic. Nu-i așa, Robespierre? Câinele latră vesel. Sosesc icrele negre într un bol de argint. Lionel ia o lingură de supă și gustă de parc-ar fi vorba de griș cu lapte. — Merge. Ziceai ceva și de-o șampanie? Un dop de la o sticlă de Moet sare până-n tavan. Profitând de euforia de la
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
de supă și gustă de parc-ar fi vorba de griș cu lapte. — Merge. Ziceai ceva și de-o șampanie? Un dop de la o sticlă de Moet sare până-n tavan. Profitând de euforia de la masă, Robespierre își bagă botul în bolul cu caviar. Lionel îl vede și-i spune lui Robert: — Adu-ne altele, nu-mi place să mănânc icre negre după câini. Robert, îți plac câinii? Eu îi ador. — Jean, adu alte icre, evită Robert să-i răspundă. Chelnerul ia
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
caviar. Lionel îl vede și-i spune lui Robert: — Adu-ne altele, nu-mi place să mănânc icre negre după câini. Robert, îți plac câinii? Eu îi ador. — Jean, adu alte icre, evită Robert să-i răspundă. Chelnerul ia imediat bolul, se duce la bucătărie, amestecă puțin icrele cu o lingură și le aduce înapoi la masă. Înainte de-a le face sugestii, Robert le pune o întrebare plină de bun-simț: — Vă e foame rău sau modic? Lionel o privește interogativ
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
pe-o oranjadă: i se uscase gura de la prețuri. Sommelier -ul dă să plece, dar Lionel, care între timp a mai băut o gură, îl oprește: — Gustave, poți să-i spui unui băiat să-mi aducă o Coca-Cola? Și un bol pentru Robespierre, că n-o să-l ținem pe uscat. În timp ce cățelușul dă din coadă fericit, Gustave înmărmurește. Când își revine, îi face semn unui picolo să se prezintă cu o cutie de Coca Cola. În restaurant se lasă o liniște
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
priviri pe Lionel dacă să o toarne direct în frapieră. Lionel dă din cap afirmativ, după care își bagă picioarele în frapieră. Pe fața lui se citește o ușurare profundă. Ca și pe fața lui Robespierre, care a renunțat la bol și bea direct din frapieră, ca oamenii mari. Ce înseamnă o șampanie bine frapată! se extaziază Lionel. — Mai ales dacă e și seacă. Te răcorește la fix, îi dă dreptate Jean. Lionel depășește starea de beatitudine de care a fost
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
am băut-o și cred că e cel mai bun moment s-o întind la toaletă. Mă furișez prin mulțime și cobor la subsol, spre toaletă. Aici totul e foarte șic, gresia neagră și chiuvetele de granit în formă de boluri te fac să te gândești că au fost proiectate pentru orice altceva, numai pentru spălat pe mâini nu. E liber și toate ușile sunt larg deschise. Nu, m-am înșelat. E cineva, totuși. Îl văd pe Liam O’Connell în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
Dumnezeu... îngaimă Finn cu o oarecare nesiguranță în glas. Știu ce vrei să spui. Nu-mi sună prea bine... Parcă am fi la o liturghie... Jake coboară cu două cești uriașe cu cafea. De fapt, recipientele sunt mai degrabă două boluri portocalii cu toarte. E îmbrăcat în blugi și într-un tricou gri pe gât și îi stă foarte bine. Probabil că l-au costat o avere. Tipele de la mese îl privesc siderate. Arată superb, ce-i drept. Dați-mi voie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
iar în barul situat într-un colț al sufrageriei poți găsi orice băutură îți dorești. Sufrageria lui Charlotte e decorată în galben și alb: covoarele sunt destul de groase ca să ți se afunde tocul în ele, canapelele sunt luxoase și confortabile. Bolurile de sticlă cu flori constituie petele de culoare. Totul se servește pe tăvi de argint și pe farfurii de porțelan - unele mai mari și ovale pentru antreuri și altele mai mici, pentru oaspeți. Toate sunt cu motive florale în nuanțe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]