1,819 matches
-
Alecsandri, Palatul Ruset Roznovanu, Palatul Sturdza, Teatrul Național etc. 35 "Familiile Coroi, Cerchez (tatăl și fiul), Pogor (tatăl și fiul), Principesa Moruzzi și istoricul Gh. I. Brătianu au dezvoltat pe trei nivele actualele pivnițe. Săpăturile arheologice au revelat locuințe subterane (bordeie de secolele XV-XVI)", informează Ioana Coșereanu, în Cartea muzeelor literare ieșene, p. 9 36 Secțiune realizată de Anca Buzea, șef secție interimar în cadrul Muzeului Literaturii Române Iași ----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------1
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
era frumoasă, voinică și ochioasă așa cum îi esențializează grațiile frumosul ei nume elenic; înstrăinarea omului într-o lume care nu-i mai aparține este sugerată magistral în Două loturi prin distanța semantică dintre toponim și antroponim: nenorocitele chivuțe își au bordeiul pe strada Emancipării iar Lefter Popescu își trăiește calvarul pe strada Pacienții! Personajele prozei mateine sunt așezate în marea lor majoritate sub pecetea tainei, taină în care le învăluie chiar intitularea căutat savantă și voit ambiguă a operelor, începînd chiar
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
parte secuii, ci au căutat locuri mai deschise și pământuri mai mănoase. La Hodoșa sau undeva pe Dealul Rusului au văzut ruinele unei cetăți, dar se pare că acestea nu le-au reținut atenția. Să fi fost prin acele preluci bordeie locuite de fugarii din calea prădătorilor din primul mileniu d. Hr.? Opinia nu poate fi exclusă. Săpături arheologice nu s-au făcut prin aceste locuri. Stând de vorbă cu câțiva nonagenari din comună, aceștia Îmi mărturisesc câte ceva doar din puținele
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
era căprar În armată a dus-o pe una cu vorba spunându-i că În Gălăuțaș are un adevărat palat. Îl chema Moldovan. Când a venit aici biata femeie a descoperit, spre stupoarea ei, că palatul era de fapt un bordei de patru metri pe patru și că e un țigan sărac lipit pământului. Biata femeie, care aștepta și un copil, a acceptat această situație și i-a devenit nevastă. Ciubucă Dumitru, zis Cudri și În varianta Cudri urdă cu păduchi
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
la care a fost supusă, n-au Încovoiat o. S-a luptat mereu cu ele și i-au lăsat urme adânci pe fața atât de frumoasă cândva. Urmând cursul Părăului Gălăuțașului, dădeai de o căsuță sărăcăcioasă, mai mult semănând a bordei, era a Rafilei Goia. Cine știe de unde se pripășise aici, fiindcă numele de familie Goia nu s-au Întâlnit În Gălăuțaș! Numele de familie Îl moștenise de la soț, ea rămânând văduvă de tânără. Fata ei, Emilia, a fost mai norocoasă
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
la Împăratul. Același motiv putea să-l aducă aici și din Bucovina. Din Moldova ori din Basarabia, tot de răul străinilor, ruși sau turci, o fi luat drumul bejeniei. Pe patru buturugi rămase după tăierea copacilor și-au construit un bordei. Nevastă și-o fi găsit el În satele vecine și a adus-o aici, la munte, la poalele Făgetului. Defrișând ceva pădure pentru lemne de construcție și de foc, s-a creat un ochi de pădure. La astfel de ochi
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
al Văii Găinii, se varsă În Mureș pe teritoriul Topliței. La gura pârâului se stabiliseră În urmă cu mai bine de un veac câțiva țigani nomazi veniți cine știe din ce zări. Cu timpul s-au emancipat, și au construit bordeie și s-au Înmulțit. Lucrau ca zilieri pe la casele românilor și preferau mai mult plata În bucate: porumb, grâu, cartofi. Altfel, erau cinstiți și nu se dădeau la furturi. Chiar au Început să-și dea copiii la școală. După ce călătorul
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
durau ore Întregi. Încăierări nu am auzit să fi avut loc Între ele. Când se certau se auzeau vorbe grele pe care hârtia nu suportă să fie scrise, iar badea Constantin stătea pe prispă și râdea pe sub mustață. Într-un bordei dărăpănat, puțin mai la deal (În amonte) locuia unul Coardaș despre care localnicii nu știu de unde a venit aici, dar Își amintesc că era legionar și că prin anul a plecat În Regat pierzându-și urma. Unii spun că ar
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
arată analiza ilocuționară clasică, prin micro-acte de limbaj (a promite, a întreba, a ordona, a cere, a enunța etc.), dar și prin conectori argumentativi (deoarece, pentru că, dar, deci etc.) și/sau printr-un lexic marcat din punct de vedere axiologic ("bordei" sau "cuib" în loc de "casă", "puști" sau "plod" pentru "copil", "slăbănog" sau "deșirat" pentru un personaj, alegerea unui lexic global euforic sau disforic într-o descriere etc.). A.2. O ancorare enunțiativă globală conferă unui text tonalitatea enunțiativă de ansamblu, în timp ce
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
turme de porci. Dacă n-aș fi păzit porcii la jir sau ghindă, n-aș ști ... Păstrează, locul acesta, „aroma” unui trecut răzeșesc, pentru că, sigur, n-a fost vreodată moșie boierească deși, se spune că boierul Giurgioneanu a construit primul bordei, să se ferească (în păduri, în gura văii) de nahlapi și tătari. Lângă fântânile din Dorinești era o casă ... Era ! Satul este atestat în 1531. Istoria veche consemnează și un Mărtinești, sat aparținător de cel actual dar mai emite pretenții
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
spre „centru”. Sunt chemate toate puterile benefice, punîndu-se în act un mare număr de obiceiuri și de credințe, de cîntări și de jocuri solemne. Socialul nu-și arată aici fața cu știuta lui învrăjbire. În casa bogatului, ca și în bordeiul săracului, se aprinde cu aceeași emoție lumina speranței în ziua de mîine. Sărăcia, boala, frica de moarte sunt încredințate lui Dumnezeu, poate cu prea multă naivitate în ortodoxia veacurilor trecute, mai prudent și mai pragmatic astăzi. Sărbătorescul vestit de colindători
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
i-am făcut o moviliță de bancnote - Toate sunt ale mele? a întrebat cu ochii strălucind a lăcomie. - Da, dar trece-mă dincolo. Le-a adunat într-o basma, a cioplit cu un ciocan și o daltă undeva în acel bordei, probabil ascundea banii și mi-a zis să mă culc. Nu puteam dormi, mă tot gândeam că dacă nu mă trece dincolo, îl tai cu cuțitul. Peste noapte a mutat banii care-i dădusem în altă parte, chiar unde-și
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
cu pantofiori de lac, negri. Așa erau timpurile, așa era lumea și așa erau locurile acelea atunci. Eram două verișoare, ea era mai mare decât mine, avea vreo doisprezece ani, atotștiutoare, chipurile. Trebuia să trecem peste o râpă care despărțea bordeiul lui Creangă de alte case. Râpa era adâncă, cu arbuști înlănțuiți într-un tufăriș pe alocuri de netrecut, iar în fundul ei, era acea apă rece și limpede care curgea, cum am spus mai sus, în vale, la poalele dealurilor Ciricului
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
grădinari ca să înalțe un conac cu adevărat domnesc pentru Radu și să întărească ziduri de cetate de jur-împrejur pentru că, spre răsărit, după ce treci Valea Argovei, călărești în galop grăbit o zi de dimineață până seara fără să întâlnești sat sau bordei până la Balta Brăilei. Obileștii sunt un ultim pinten, de aci pornind Bărăganul Mostiștei, pustietate de ierburi cenușii și pufoase, pelinuri fel de fel și colilii care sub arșița soarelui se usucă înmiresmând văzduhurile. De cum se opresc ploile Sfântului Ilie, Bărăganul
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
Cerc vicios al sărăciei, fatum 63,3 46,7 0 41,2 Instabilitate: stagiari, cei cu venit minim, șo-meri la sfîrșitul pe-rioadei de drepturi 50 40 13,3 38,8 Domiciliu problematic (mediu degradat, cămine de familiști, cartiere de bărăci, bordeie) 46,7 46,7 15 38,9 Fără pregătire profesională, fără diplome, cu puține studii, analfabeți 63,3 26,7 15 37,5 Fără o categorie socială anume, noii săraci 43,3 43,3 10 35 Lumea a treia 43
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
mai văd câteva îngrămădiri de cabane joase, lipsite de soliditate, aproape la fel de mobile ca și cortul arab; sau adăposturi săpate sub pământ, care nu au drept acoperiș decât ramuri și pământ îngrămădit. Când zăpada își întinde stratul alb peste aceste bordeie, totul se nivelează și dispare; e nevoie de un ochi exersat pentru a recunoaște, după câteva semnale de fum, aceste problematice locuințe. Pentru a fi sinceri, trebuie să declarăm că satul Călugăreni, aflat la jumătatea drumului, prezintă condiții ceva mai
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
De la Buzău la Brăila părăsim regiunea muntoasă și străbatem o câmpie imensă, aflată între Buzău și Ialomița. E dezolant și monoton; niciun arbore începând de la prima poștă; câteva cătune rare și sărăcăcioase, unde țăranii se adăpostesc cel mai adesea sub bordeie, locuințe subterane ce amintesc de sălașul troglodiților. Văzute de departe, acoperișurile bordeielor, formate din coceni de porumb acoperite cu pământ, iau proporții gigantice grație iluziei optice; când ajunge lângă aceste movilițe, călătorul e foarte mirat că le-a luat drept
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
aflată între Buzău și Ialomița. E dezolant și monoton; niciun arbore începând de la prima poștă; câteva cătune rare și sărăcăcioase, unde țăranii se adăpostesc cel mai adesea sub bordeie, locuințe subterane ce amintesc de sălașul troglodiților. Văzute de departe, acoperișurile bordeielor, formate din coceni de porumb acoperite cu pământ, iau proporții gigantice grație iluziei optice; când ajunge lângă aceste movilițe, călătorul e foarte mirat că le-a luat drept munți. Ce mizerie îngrozitoare domnește în aceste colibe izolate! Febra decimează aici
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
le aduc vorbelor lor aceste ținuturi nefericite! Țăranul e sfrijit, palid, descărnat, acoperit de zdrențe, atins de o îmbătrânire prematură; privirea sa posacă și veștejită cată în jos; locuința sa nu merită nici numele de colibă, nici pe cel de bordei; ce denumire poate fi dată acestor cocioabe infecte? Bisericile înseși, atât de cochete în Valahia, nu sunt aici decât niște triste maghernițe. Țăranul valah e departe de a fi fericit, dar e de o sută de ori mai puțin de
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
o clasă socială modestă, în Spania și mai ales în Andaluzia; unul dintre subiectele pictorului Francisco Goya, cf. GR [versiunea traducătorului] (n. tr.). cojoce în original (n. tr.). bourdeils în original; această notă este valabilă pentru aparițiile ulterioare ale cuvântului bordeie (n. tr.). turtă prismatică din baligă amestecată cu paie, folosită la țară drept combustibil sau ca material de construcții, cf. DEX (n. tr.). Bîrlad în original; această notă este valabilă pentru aparițiile ulterioare ale numelui Bârlad (n. tr.). Tecuciu în
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
Florica, nenea o fi ponegrit-o fără doar și poate, îl cunoșteam bine și gândeam că în orice caz n-a lăsat-o el degeaba. Țiganca știa, dar spre deosebire de altele din rasa ei, nu-i mergea gura la rele. - Și bordeiul ăsta, zic, plătiți chirie... - Plătim. - Și tu lucrezi undeva? - Lucrez! Sunt muncitoare la o fabrică de mobilă. Săptămâna asta sunt după masă. - Ai frați, surori?... - Am o grămadă. În clipa aceea auzirăm o tuse afară. Muierea îmi șopti cu nespusă
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
asupra măsurilor de prevenire a cumplitei molime ce amenința să se extindă și asupra Moldovei. Divanul a hotărât să instituie un cordon carantinal de-a lungul Prutului, de la Galați la Mamornița; s-au dat dispoziții să se construiască în grabă bordeie de pământ pentru adăpostirea a patru străjeri, plasate la o distanță de un ceas între fiecare din ele, și să se mobilizeze un supraveghetor călare, mazil, însărcinat cu patrularea între bordeie, zi și noapte, pentru ca nimeni să nu treacă neobservat
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
s-au dat dispoziții să se construiască în grabă bordeie de pământ pentru adăpostirea a patru străjeri, plasate la o distanță de un ceas între fiecare din ele, și să se mobilizeze un supraveghetor călare, mazil, însărcinat cu patrularea între bordeie, zi și noapte, pentru ca nimeni să nu treacă neobservat râul, peste hotar. Comanda întregului dispozitiv a fost dată vornicului Costache Conachi, supus direct autorității Divanului. Punctele de la Leova, Vadul lui Isac și Reni au fost închise pentru călători și mărfuri
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
postul de comandă al divizionului. După câteva clipe însă se reîntoarse, iar un glas dinlăuntru îl însoți limpede: ― Așa, Varga... Îl predai regimentului, firește cu formele reglementare... Mai merseră două minute și sosiră la postul de comandă al regimentului, un bordei mare, de bârne groase, înconjurat de colibioare mai modeste. Varga coborî în coliba cea mare, unde zăbovi mai mult. Ieși întovărășit de un ofițer, zgribulit și somnoros, care bufnea supărat: ― Cel mai cuminte ar fi fost să-l ții la
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
Sub vântul rece-al amorțitei ierne Își pleacă codrul crengile-ncărcate; Sub alba-i haină câmpul se așterne, Cu stele dulci e bolta presărată; Din fundul lumii; ce se pierde-n zare, Prin rumeni aburi luna se arată Iar din bordeiu ce sta lângă cărare, Prin ochiul prins unei ferești rotunde Se-aude plâns, se vede luminare Și în căldura locuinței scunde O mamă mișc-un leagăn cu piciorul Și la scânciri c-un cântec ea răspunde. Și-au adormit încet
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]