1,183 matches
-
străine. Sute de mii și-au lăsat copii și părinții aici și s-au dus să-și caute o bucată de pâine pe meleaguri străine. Citeam într-un ziar, care avea și poze de senzație,că la cel mai mare bordel din Spania, lucrează peste 200 de femei(prostituate)românce, din cele 250.Iată unde au ajuns femeile noastre care se bucură de "dulcea democrație și libertatea de exprimare" din țara noastră. Acestea sunt posibilitățile și mijloacele de asigurarea existenței din
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
curte vastă și prăfoasă mărginită de maghernițe, zburătăceau o droaie de ovreiași mucoși și băloși, dintre care nu peste mulți ani aveam să-mi culeg tovarășii de joacă. Despre casa bunicilor, se spunea că ar fi fost înainte vreme un bordel („cuplărai“), ceea ce ar fi explicat multele ei uși. Viitorul avea să-i confirme vocația. Întâia clasă primară am urmat-o la o școală din apropierea locuinței noastre de pe Kogălniceanu (strada Avram Iancu, colț cu Calea Feleacului), a cărei curte plină de
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
lui soție - tânăr era și el - a ars într un accident domestic): m-am îndrăgostit de dânsul, îl visam treaz. Mai exista în Cluj un dascăl de franceză, tot din Misiune, Michel, despre care se spunea că era proprietar de bordeluri la Marsilia. M-a pus pe gânduri o observație ce i se atribuia: copiii români sunt mult mai buni la învățătură decât cei din Franța, când o încep, dar apoi, tot spre deosebire de cei din patria sa, se lasă. Fusesem primul
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
târât în genunile estetice ale lui Proust; noțiunea de Bavaria am căpătat-o, tot atunci, prin Lola Montez - înainte cu mult de a-l visa pe Ludovic al II-lea), lecturi de taină (closetul, podul sau ascunzișurile grădinii) pe măsura bordelului care se aciuase iarăși în casa din strada General Poetaș (moștenind, sub cu totul altă formă și sub altă istorie, pe cel de pe vremea când strada se numea Dézsma utca). Se produseseră, între timp, schimbări în vagoanele Cotuțeștilor, care încetaseră
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
figura atrăgătoare, chiar dacă banală, învăța potrivit, căci era cu măsură silitor, voind să-și asigure viitorul. Când spun „sănătos“, mă refer poate și la împrejurarea că, acordând higienei psihice ca și celei corporale ceea ce li se cuvine, vizita împreună cu ceilalți bordelurile, dar fără pornirea excesivă a altora: mai ales unul dintre noi, smead, cu părul lins, destul de firav, un bănățean a cărui figură exprima întotdeauna nopțile nedormite, excesele, alcoolul, femeile, fără a-i afecta mobilitatea facială, de iepure (ne împuia capul
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
aveam să ne revedem ca studenți, K. la medicină, eu la drept (cum voia tata). Colegii mei, inclusiv el, erau extraordinar de veseli, azvârleau cu spor paharele pe gât și programaseră ca după petrecere să dea împreună o raită prin bordeluri. Eu aș fi dorit să rămân cu K., să mergem să ne plimbăm noaptea pe aleile parcului, să ne strângem în brațe - n-am îndrăznit să-i propun să rămână cu mine. Singur, pe drum spre casă, plângeam bezmetic. Ca
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
era un adept al școlii fenomenologice. Mic de statură, cu trăsăturile - sub ochelarii de miop - extrem de intelectuale, pedant până la ridicol în toată înfățișarea lui fizică și psihică, voind neapărat să-și păstreze alura de „Herr Professor“, probabil chiar și prin bordelurile pe care însuși se lăuda prietenilor și colegilor că le frecventează asiduu, poseda o inteligență pe cât de ascuțită, pe atât de leneșă. Acest fost băiat de bani gata (sub comuniști menit ani de zile la neagră mizerie, târându-și după
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
glume proaste și moarte prin sabie pînă ce romanii i-au căsăpit pe majoritatea răzvrătiților. Dar ei aveau și alte obiceiuri la fel de condamnabile care fac obrazul subțire al imoralului și revelatului iudeo-creștinism. Pe lîngă templul din Ierusalim funcționa un mare bordel în care își găseau desfătarea chinuiții rabini, leviții și alte lepre cu pofte nesățioase și puturoase. Aici își aveau sălașul de desfrîu femeile ,,kedeșe”, dar erau și bărbați, numiți în scrierile lor sacre ,,cîini” pentru că și la ei pederastia era
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
vastă pe nefericita batjocorită de pohtele animalice ale acestor secături. Din acest closet al mizeriilor ivrite și orgiilor bestiale, ne-au servit ei povestioara cu fecioara Mariah și norocul ce a pălit-o pe cînd se afla ca ,,slujitoare” în bordelul templului din Ierusalim. Dacă aceste adevăruri istorice ar fi cunoscute de urechile celor care își spun creștini, s-ar dărîma toată șandramaua și ar rămîne în picioare numai Sata-na gol pușcă ce i-ar îngrozi pe toți. Năravul era păstrat
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
să-l răstorni, sau mai ales să-l reformezi, să-l umanizezi? Să-l faci mai acceptabil, mai eficace, în sensul bun al cuvântului? De ce să mai pui problema lui Nu? Mai ales dacă este vorba, într-adevăr, de un Bordel în flăcări, pentru a relua expresia lui E.M. Cioran, sau de o tiranie corcită, descompusă, arbitrară, personală, incompetentă, o impostură, o continuă improvizație și dezordine. Aceste sisteme sunt în realitate mult mai șubrede decât cred unii romancieri utopici. Rigiditatea lor
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
Mavrodin se numește Andrei, din gr. aner, andros, "om" ("recurența acestui nume se cuvine să dea de gândit în opera lui Eliade"): "Lena, ființa desfrâului și a materiei (asemenea Sophiei din complexul gnostic, descoperită de omul de lumină într-un bordel din Tyr) se "descompune" în iubirea pentru Barbu Hasnaș, pentru a "renaște" hieratic și "luminos" în erosul resimțit pentru Mavrodin" (op. cit., p. 65.). 39 Mircea Eliade, Nuntă în cer, Chișinău, Editura "Eus", 1995, p. 124. 40 Ibidem, p. 8. 41
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
răspundere a celui de-al doilea. Scrupule firave în ograda alesului și grămezi de indiferență în ograda alegătorului - iată rețeta unui mariaj cetățenesc devastator. Ca să nu mai pomenesc de preacuvioasa Opoziție, care, odată devenită Putere, se dovedește o patroană de bordel politic la fel de hrăpăreață ca și cea dinaintea ei. Despre secolul al XXI-lea s-au spus tot felul de vorbe mari. Una, repetată ad nauseam, este cea a lui Malraux potrivit căruia acest veac va fi unul religios sau nu
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
de Securitate („acești măgari, ticăloși”) „sunt crezuți pe cuvânt”, iar scriitorii, nu. (Jurnalul Național, 20 mai 2005) Levantu’ din fire n-are lecuire În afara celor concepute ca mijloace de represiune, nici o instituție nu este, în sine, nedemocratică. De la cimitire la bordeluri, de la biblioteci la cherhanale și de la universități la aeroporturi, caracterul democratic ori nedemocratic al unei instituții e dat de oamenii care o populează. Nu instituția în sine are o mentalitate; mentalitatea este a oamenilor care sunt instituția cu pricina. Fără
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
cea a unui om neavând nici un fel de vocație pentru partitura destinată lui de un fost imperiu. Măreția - câtă mai este - aparține unei coroane pe care episoade dintre cele mai jenante au făcut-o uneori să arate ca felinarul unui bordel. Recăsătorindu-se, după lungi decenii de adulter, prințul Charles încearcă să pară, în sfârșit, pregătit pentru tron. Apărătorii prințului ne atrag atenția că dreptul de a avea amante a constituit dintotdeauna un „drept divin” al regilor, dăruit lor ca răsplată
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
se pune problema vreunei concesii cu privire la virginitate și puritate morală în cazul tinerelor domnișoare, inițierea sexuală a tinerilor bărbați este acceptată, ba chiar considerată în unanimitate ca firească. Unii aristocrați mai libertini mergeau chiar până la a-și familiariza feciorii cu bordelurile. De ce această toleranță? Pentru că bărbații sunt stăpânii lumii, desigur, iar ei pot face în așa fel încât să interpreteze spre propriul avantaj rigorile moralei catolice. Spre deosebire de sexualitatea feminină, libidoul masculin este considerat de nestăvilit, impetuos, "o patimă desfrânată rezervată sexului
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
plin de dezgust și de amărăciune"5. La colegiu, cei mai experimentați dintre tovarășii de învățătură găsesc plăcere în a-i iniția, într-un stabiliment din apropiere, pe nou-veniți, dornici să-și piardă cât mai repede stânjenitoarea virginitate. Raitele prin bordeluri, unde tinerii se iau la întrecere în a-și dovedi bărbăția, sunt un obicei împământenit. Laurii îi revin celui care se arată cel mai îndrăzneț. "Când eram tânăr [...], povestește tot Flaubert, mergeam la bordel cu prietenii, o alegeam pe cea
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
mai repede stânjenitoarea virginitate. Raitele prin bordeluri, unde tinerii se iau la întrecere în a-și dovedi bărbăția, sunt un obicei împământenit. Laurii îi revin celui care se arată cel mai îndrăzneț. "Când eram tânăr [...], povestește tot Flaubert, mergeam la bordel cu prietenii, o alegeam pe cea mai urâtă și țineam s-o sărut în fața tuturor, fără să scot țigara din gură. Nu-mi făcea nicio plăcere, însă scopul meu era să impresionez spectatorii"6. Câțiva ani mai târziu, tinerilor din
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
decât plăcerea fizică", a "ars pe de-a-ntregul", Monique întreține legături efemere cu mai mulți bărbați, pe care îi manipulează după bunul său plac. Tânăra ia parte de asemenea la tot soiul de bacanale, de orgii ce au loc în bordeluri, iar pentru a-și adormi "cumplita și degradanta conștiință" a depravării sale, devine opiomană. Astfel, pornită pe căile destrăbălării, Monique Lerbier se aventurează mai departe, mult mai departe decât Maud de Rouvre. Acolo unde aceasta din urmă îndrăznea pe jumătate
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
a iniția acest joc erotic, erai nevoit cel mai adesea "să intri în horă". Însă în anii '20, "hora" nu mai era valsul vienez, ci tangoul argentinian. Tangoul, dans zămislit din multiplele încrucișări care avuseseră loc între balurile populare și bordelurile din Buenos Aires. Tangoul, această expresie tangibilă, latină, arzătoare a dorinței. În timpul acestui dans, trupurile fac mai mult decât să se atingă ușor. Se înlănțuie, se cuprind, se încleștează. Picioarele femeilor alunecă, cu iuțeala fulgerului, între cele ale partenerului. Iar privirea
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
din medii populare sau înstărite, își fac foarte adesea educația sentimentală în grup. Să ne amintim de acele romane din perioada Belle Époque care înfățișau colegieni apucați de mână de colegii lor mai mari și târâți, fără alte parlamentări, la bordel. Să ne amintim, de asemenea, de acele concursuri de virilitate, ținute tot în case de toleranță, în care prostia se întrecea cu orgoliul, concursuri pe care le descrie Flaubert în Memoriile unui nebun. De foarte multă vreme, într-adevăr, grație
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
ceas din zi în care toate vicleșugurile și toate farmecele acestui oraș și acestei țări aveau asupra ta efectul cel mai violent, ca o dorință îndelung înfrânată". Însă aceste pofte carnale trebuiau ori stăpânite, ori lăsate să se manifeste în bordeluri. Desigur, admite naratorul, "a existat vreme de câțiva ani o amplă etapă de fraternizare [...], ca o lungă poveste de iubire, un flirt fără margini între fetele acelei țări și băieții veniți de aiurea [...]. Familiile îi întâmpinaseră cu brațele deschise, așa cum
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
frivolité, Gallimard, Paris, 1988. Maurice Sachs s-a născut la Paris în 1906 și a murit în 1945, împușcat de un ofițer SS la marginea unui drum, în Germania. Le Chabanais era unul dintre cele mai faimoase și mai luxoase bordeluri din Paris, fiind situat în apropiere de Luvru, pe strada Chabanais nr. 12. A fost înființat de Madame Kelly, de origine irlandeză, și a funcționat din 1878 până în 1946 (n. trad.). 98 Clara Malraux, op. cit. 99 Arthur Giraud, La Revue
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
isteț de oaie creață. La ei își cască ochii săi norodul, Că-i vede-n birje răsucind mustață, Ducând în dinți țigara lunguiață... Ei toată ziua bat de-a lungul Podul. Vorbesc pe nas, ca saltimbanci se strâmbă: Stâlpi de bordel, de crâșme, cafenele Și viața lor nu și-o muncesc - și-o plimbă. Și-aceste mărfuri fade,ușurele, Ce au uitat pân’și a noastră limbă, Pretind a fi pe cerul țării: stele. Dupa cum ne spune Z.Ornea în
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
consensuali. Discuția ar fi arborat problemele vremurilor noastre. Cei doi ar fi hotărât să se revadă și să scrie împreună o carte de convorbiri, nu după un plan anume, pe subiectele frecventate. Scenă conjugală, fără tranziție: Deci faci acum publicitate bordelului ăstuia?" Soțul ei se apără pretextând că n-a adus laude clinicii, ci doar doctorului Pacienza, o somitate recunoscută de lumea medicală și care, pe ea, a vindecat-o în timp record. "Record, pe dracu, zice ea și începe să
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
în camera de alături, fără strigăte și înjurături. Încă un efort, domnilor, și locotenentul s-ar putea crede în salonul bunicii lui! Totuși, o întrebare nu încetează să-l sâcâie: prin ce minune căpitanul Marinescu, un soldățoi bețivan, obișnuit al bordelurilor, a dobândit șlefuiala asta de notar de când s-a dus s-o ia pe păpușica asta coafată à la Shirley Temple de pe băncile școlii (la călugărițe, firește) ca să întemeieze o familie? Nu spune că s-a însurat, ci că a
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]