1,854 matches
-
să fie prost. De pildă, Tăutu! Cine-i "Marele logofăt Tăutu"? Un prăpădit de grămătic, scârța-scârța pe hârtie -, care a buchisit câteva slove prin crâșmele Cracoviei! îl înfierează Isaia. S-o fi smintit de învățătură, completează Negrilă. Parcă Șendrea-i mai breaz? Un răzăș ajuns, un țărănoi, o hardughie cu mușchi: "Mare Hatman!... Mare Portar al Sucevei!" completează Alexa. Ferească Sfântu' când urcă scroafa-n copac! De "Marele Spătar Mihail", ce să mai vorbim?! Un coate-goale! Un sărăntoc! Un măscărici obraznic!... Auziți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
vremea ca Sartre să nu mai fie înjurat în Uniunea Sovietică și deci nici la noi. Devenise tovarăș de drum, luptător pentru pace, angajat, dragă Doamne, angajat în toate acțiunile ipocrite, mincinoase, ignobile și ferite de risc ale comuniștilor. Mai breaz decât Steinbeck, Seferis, Hemingway, Camus, Mauriac, decât atâția predecesori iluștri, a făcut gestul publicitar (în fond o mojicie) de a refuza premiul Nobel pe motiv că nu fusese încă acordat cimpanzeului stalinist Soholov, autor improbabil al unei cărți cu adevărat
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
la făină (la propriu și la figurat) și cu altul la brânză; abia am terminat cu el - masa era gata - și apare M me Georgescu, eplorată că nu a fost numită în Buc[urești] și va trebui să plece la Breaza, la catedră. Și aci, consolări, făgăduiala că voi merge sâmbătă de dimineața cu ea la minister, dar [ea] totuși plecând plângând pe scară. Apoi masa și pe urmă, fără radio, fără citit, intrarea în pat. În noapte 10½- 11, un
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
rafală în ceilalți, insultîndu-i pe rînd, s-a dus să deschidă ușa. „Lîngă o asemenea muiere nu te poți îndoi nicicum de existența infernului”, e de părere Sp. Și tot el adaugă: „Dar las că nici N. nu-i mai breaz: o minte cît poate. De fapt, se minte și se înșală pe sine. E amuzant să-l auzi cum povestește despre tertipurile la care recurge ca să poată bea: și-a confecționat un bidon cu fund dublu, în care-și ascunde
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
acest ținut. În vremurile foarte bătrâne, înainte de secolele XIII - XIV, a fost aici un voievod care a dat lupte crâncene cu ungurii năvălitori, și decât să se supună, a preferat să treacă cu fruntașii țării sale munții, prin trecătoarea dela Breaza, așezându-se în viitoarea Țară Românească, ce atunci se forma pentru a fi peste câteva decenii vizibilă, temută și independentă. Ștefan Meteș face referiri la «descălecatul lui Radu-Negru Vodă», voievod care în perioada elaborării lucrării sale, trecea din istorie în
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
excesiv de exigent: „Observînd mai cu atenție presa centrală și regională veți Întîlni asemenea anunțuri. Deci, pe viitor e bine să ne consultați Înainte de a proceda la eliminarea uni astfel de text”. Nici cea de-a șasea intervenție nu fusese mai brează decât primele cinci odată ce superiorii Îl șfichiuiseră iarăși astfel: „Și În cazul celei de-a șasea intervenții socotim că nu era cazul să se elimine textul. Încadrarea activului fără de partid la Învățămîntul de partid este cea mai importantă și eficace
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
cu problemele de propagandă și agitație de pe lângă sfatul popular orășenesc Bârlad? Oare acest mahăr fusese declarat imun la răspundere?! Noul „Împuternicit” al Direcției Generale a Presei și Tipăriturilor pentru orașul și raionul Bârlad, Ion Ghidoveanu, nu fusese cu nimic mai breaz decât „gloriosul” său Înaintaș Radu Costache decât, poate, la o caligrafie mai Îngrijită dar și la atenția acribioasă cu care citea singura publicație de atunci ce apărea la Bârlad dar și textele stației de radioficare. Pe 19 iulie 1966, acesta
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
mizând pe frustrările și fanteziile erotice ale electoratului feminin. Probabil pare grotesc și complet imposibil de imaginat. Dar dacă ne gândim bine, în situația inversă, consacrată de ordinea lumii în care trăim, abordarea unor politicieni nu este cu nimic mai brează. Este doar mai banală și, de aceea, mult mai puțin șocantă. Text publicat în România Liberă, 21 noiembrie 2006 Bolșevismul de clan și aria incompetenței O succesiune de repetenții În momentul în care președintele Comisiei Europene, Jose Manuel Durao Barroso
[Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289]
-
decent. Acum se pare că fiecare dintre părți o socotește pe cealaltă nelegitimă. Cum eterogena categorie de „centru” nu are mare putere și mai și tace, această transformare pare încă imposibilă. Pe scurt, mediul universitar nu este cu nimic mai breaz decât cel politic și decât cel jurnalistic. În acest caz însă avem o problemă morală în plus. Oricât de „comercial” ar deveni sau oricât de încremenit s-ar menține, mediul universitar continuă să joace rolul de Alma Mater. Este locul de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289]
-
nici o altă limbă. La început mi-am închipuit că doar gradele inferioare, în general oameni simpli, nu știau altă limbă, dar puțin mai târziu mi-am dat seama că nici ofițerii de carieră sau mobilizați nu erau nici ei mai breji din acest punct de vedere. Și m-a surprins. Rămas singur, gândurile au început să mă năpădească. Unde sunt de fapt? Ce justificare s-a dat pentru reținerea mea? Comandamentul francez de la aerodromul Schwechat o fi reușit să ia legătura
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
veacuri. Primii locuitori ce s-au dus și s-au rupt definitiv de sat trebuie să fi fost cei ce au întemeiat pe meleagurile de dincolo de crestele Făgărașilor, sate purtând nume asemănătoare cu cele de prin aceste părți, precum Berevoiești, Breaza, Făgărașul Nou, Căciulata, Horez, Corbeni, Rucăr, Căpățâneni, ba chiar ar umbla vorba că satele acela de prin Dolj, de prin Vâlcea și de prin Gorj, ce poartă numele de Curtișoara, și care sunt nu mai puține de trei la număr
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
În primii doi-trei ani, superiorul meu a devenit din ce în ce mai insuportabil, încurcând toate lucrurile și amenințând pe toată lumea cu concedierea pe motiv că nu îl ajută să iasă din încurcătură. Se exprimă vulgar permanent, înjurând continuu. Este cunoscut ca un cal breaz pentru comentariile rasiste... Acum se pregătește să evalueze angajații, iar amenințările curg... În afară de legile hărțuirii sexuale, există alte reglementări cu privire la «mediu de lucru ostil»? Există vreo acțiune legală pe care am putea-o întreprinde?”. Avocatul răspunde: „Nu, nu există nici o
[Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
elevilor și a profesorilor scade. Cel puțin așa rezultă din Cartea nunții. Elevul Bobby de la „Lazăr” e ignorant față de Dan și Mircea din La Medeleni, tot absolvenți de „Lazăr”, dar cu un deceniu în urmă. Nici profesorii nu sunt mai breji, fac figură de excentrici. Aceiași profesori sunt absurzi. Vera, sora lui Bobby, din Cartea nunții, a citit ea însăși La Medeleni; în schimb, dacă ar fi încercat să citească Arghezi, ar fi fost pedepsită la școală, ne asigură ea și
[Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
sau cu mâinile prinse ca la horă. Este un joc bărbătesc, dar și variante în care dansează fetele. BREAZA- joc de perechi răspândit în zona subcarpatică din Muntenia și sudul Ardealului, se mai numește” Joc de doi”, “Ungureasca”, “Ca la Breaza”. Ținuta este cu mâinile la spate, mișcările sunt diverse, în tempo vioi. BRÂUL- joc bărbătesc de mare virtuozitate, se mai numește “Brâul pe opt”, “Brâul pe șase” sau”Brâul bătrân”. Se caracterizează prin figurile de mare virtuozitate care se succed
PROBE DE EVALUARE LA EDUCAȚIA MUZICALĂ by Marinela Bugeac () [Corola-publishinghouse/Science/91589_a_93185]
-
Maramureș și să rămân acolo, cu femeia mea. Poate că ar fi mai bine așa. Tace. Tac și eu. Poate că totuși o să reușesc să scriu măcar o povestire aici. Pâine și ruj Chelnerul mă știe ca pe-un cal breaz. Aproape în fiecare zi intru, mănânc o ciorbă în viteză și plec mai departe să-mi rezolv treburile prin centru. Îmi face un semn cu degetul arătător. Îl învârte puțin în aer, în sensul acelor de ceasornic. (Ca de obicei
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
a-și putea manifesta sentimentele fiecare față de partenerii lor.Din mărturisirile lui Nelu am înțeles că nu era prea versat în materie de amor, el fiind de la țară. După terminarea școlii primare din sat a mers la liceul militar din Breaza, apoi la școala militară din Sibiu, locuri pe unde nu prea avusese ocazia să petreacă prea mult timp în compania unor fete. Mitingul aviatic i-a dat posibilitatea să întâlnească o fată mai isteață decât el, ocazie în care Mariana
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
dânsul, fiul lui, sora mea Pia. Ieșeam pentru prima oară din București în această direcțiune, pe Valea Prahovei. Era o vreme de toată frumusețea, după o ploaie bună. Cu cât înaintam spre munți, cu atât vedeam urmele războ iului: la Breaza, multe case distruse și multe nelocuite; la Sinaia, aproape toate vilele părăsite și ruinate, afară de a lui Costinescu, unde fusese Kommandantura, a lui Take Ionescu, unde locuise un comandant, și a lui Plagino, nebănuită în frumosul ei parc. Ci mitirul
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
tip din câți să ezistă pă lumea asta. Ziceți dă mine că sunt arogant și că mă țiu dă chestii nasoale. Nu neg, am mai exagerat și io, pă undeva. Da' acuma, pă bune, credeți că o veni altu' mai breaz în locu' meu? Ă?" M-am îndurat până la urmă de el și băieții i-au scris: "ÎȚI MULȚUMIM! NOI, SPRE DEOSEBIRE DE ALȚII, NE ȚINEM ÎNTOTDEAUNA PROMISIUNILE". Parcă îi mai venise inima la loc. Mă bătea gândul să mai întreprind și alte
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
vârf de o fostă colaboratoare a Securității, Florica Bejinaru. Reabilitând-o în plină discuție despre modernizarea statului, CSM a probat că are resurse nebănuite de umor macabru și cinism, nu doar de antireformism. Cu ce ar fi însă presa mai brează? Realitatea TV, de exemplu, i-a reabilitat pe fostul turnător Sorin Roșca Stănescu și pe Bogdan Chirieac după ce, în urma acuzațiilor de șantaj, i-a excomunicat. În cazul alegerii Floricăi Bejinaru, breasla a reacționat. Uniunea Națională a Judecătorilor din România crede
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
pierde interesul față de mine. Ca și cum aș fi fost trădată de cei doi oameni în care aveam cea mai mare încredere pe lumea asta. Și mi se mai părea că toți bărbații erau niște nenorociți și nici unele femei nu erau mai breze! Taică-miu o înșelase pe maică-mea. Bărbatul cu care credeam c-o să mă mărit mă înșelase pe mine. Iar prietena mea cea mai bună era cea care îmi dărâma cu veselie idealul de fericire. Zâmbi cu tristețe. Acum că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
Numărul 42-43/1925 omagiază personalitatea lui Ioan Slavici prin intermediul contribuțiilor lui Mihail Dragomirescu, Scarlat Struțeanu, Gala Galaction, Perpessicius, Pamfil Șeicaru, Vasile Savel. Semnatarii altor rubrici: cronica plastică - Tudor Vianu, Liviu Rebreanu, cronica dramatică - A. Dominic, F. Aderca, cronica muzicală - G. Breazul, cronica filmului - Gh. Adamescu, arhitectura - Marcel Iancu, cronica științifică - C.N. Negoiță, Ion Biberi. De cel mai larg interes sunt interviurile apărute în paginile revistei. Sub titlul „De vorbă cu...”, F. Aderca chestionează personalități din diverse domenii ale culturii românești: C.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288182_a_289511]
-
Stoleru (n. Cocoș), învățătoare, și al lui Alexandru Stoleru, profesor. După studii liceale la Seminarul Pedagogic Universitar „Titu Maiorescu” din București (1943-1951), va absolvi, în 1957, Facultatea de Filologie a Universității bucureștene, devenind profesor la Liceul Militar „Dimitrie Cantemir” din Breaza (până în 1960), apoi asistent la Institutul Pedagogic din București, din nou profesor la câteva licee bucureștene (1969-2000) și, înainte de pensionare, conferențiar la Facultatea de Teologie a Universității „Valahia” din Târgoviște. Este doctor în filologie, cu teza Fundoianu-Fondane în literatura română
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289961_a_291290]
-
2); holtei (2); împărat (2); înțelept (2); indiferență (2); mic (2); mîndru (2); părinți (2); prieten (2); pur (2); tradiție (2); țară (2); țăran (2); alb; alinare; arătos; arhaic; așteptare; avere; bat; băiet; bine crescut; blînd; bogat; boier; ca bradul; breaz; bucurie; bujor; bunic; bunici; cavaler; călușar; căsătorie; continuitate; copilaș; costum național; crai; cumnat; curiozitate; de demult; destoinic; dispariție; distracție; doi; domnitor; drag; drăguț; fatal; Făt-Frumos; fecioare; feciorul din Miorița; fii; fiica; fin; fiu tînăr; frumusețe; greutate; grijuliu; haiduc; harnic; individ
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
vară; vedetă; venin; vis; visare; vise; vită; vizionare; viziune; 365 zile; zmeură (1); 789/236/64/172/0 viteaz: curajos (173); curaj (70); erou (54); puternic (46); Mihai (43); voinic (33); brav (29); Ștefan cel Mare (16); Mihai Viteazul (13); breaz (12); voievod (11); bărbat (9); luptător (8); mare (8); putere (8); haiduc (7); neînfricat (7); isteț (6); îndrăzneț (6); luptă (6); sabie (6); eu (5); poveste (5); soldat (5); tare (5); cal (4); domnitor (4); fricos (4); iute (4); laș
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
parlamentari și europarlamentari, președinți și vicepreședinți, directori și directorași de tot felul. Toți se aliniară voioși ca la un semn, gata să servească din nou Patria. Unii vor cîștiga. Nu pentru că sunt buni, ci pentru că nici adversarii nu sunt mai breji, sau pentru că-i acoperă flamura Partidului sau a vreunui "tătuc". Și mai discutăm despre înnoirea clasei politice, despre un alt mod de a face politică, european nu-i așa? Cu cine, domnule? Cu aceleași păpuși ruginite plus altele mai noi
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]