3,109 matches
-
măi escargot, fugi cât de repede poți! Nu vezi cum te păcălesc, că ai coarne bourești, eu îți spun că nu-s de bour că tu doar melc te numești, iarăși te-au mai păcălit când te-au trimis la buștean crezi tu că, nitam-nisam, te tot scaldă-n leuștean ? Măi melcuț, drăguțul meu, știi tu că din moși-strămoși frații tăi, toți melci nătângi, sunteți foarte valoroși și cum carnea ta, melcuț, are aur în carate, te mănâncă fără casă, te
ALTĂ GRIJĂ AM ACUM de DORA PASCU în ediţia nr. 1945 din 28 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378396_a_379725]
-
de vin. Norocul a fost cu gazda mea, care a trimis imediat după fratele cel mare, ce locuia în apropiere și a chemat de urgență Salvarea. M-am trezit a doua zi, în cămașă de forță, la spitalul regional, legat buștean în chingile ce-mi strângeau cu putere mâinile și picioarele, pe o targă mobilă. Genny aflase despre tentativa mea de suicid, dar nu m-a vizitat la spital așa cum făcuse când eram militar și necăsătoriți și astfel am înțeles eu
DRĂCUŞORUL DIN CASĂ de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1751 din 17 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378351_a_379680]
-
primar (pe viață) ori ca țapinar de pădure când erau mai tineri. Nu se întâmpla ca un venetic de sat să fi fost implantat la o astfel de primărie. Cu țapinarii nu te jucai. Știau una și bună. Să prepare bușteni pentru scândură sau să despice în lobde lemn de foc. Ce e aia politică? Nu aduce de mâncare!. Cum spun, începeam delegația cu o discuție prietenească cu primarul și cu șeful de ocol la un păhărel de răchie tare, cu
AMINTIRI DIN PĂDURI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2001 din 23 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378895_a_380224]
-
din belșug. Cel mult venea un pădurar care să mă însoțească înapoi când eram grăbit. Eu preferam să rămân toată săptămâna. Trăgeam chiar la joagăr cu plăcere. În zonele înalte de munte nu existau poteci pe care să se scoată buștenii. Nici funiculare care, abia mai târziu au înlocuit jilipurile spre a economisi lemn. Boii erau folosiți la corhănit, adică apropiatul buștenilor de jilip Jilipul era o construcție în formă de jgheab făcută din bușteni care cobora muntele până la o gară
AMINTIRI DIN PĂDURI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2001 din 23 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378895_a_380224]
-
Trăgeam chiar la joagăr cu plăcere. În zonele înalte de munte nu existau poteci pe care să se scoată buștenii. Nici funiculare care, abia mai târziu au înlocuit jilipurile spre a economisi lemn. Boii erau folosiți la corhănit, adică apropiatul buștenilor de jilip Jilipul era o construcție în formă de jgheab făcută din bușteni care cobora muntele până la o gară sau într-un lac în care materialul era depozitat. Din lac, realizat de regulă printr-un baraj, buștenii erau plutiți kilometri
AMINTIRI DIN PĂDURI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2001 din 23 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378895_a_380224]
-
poteci pe care să se scoată buștenii. Nici funiculare care, abia mai târziu au înlocuit jilipurile spre a economisi lemn. Boii erau folosiți la corhănit, adică apropiatul buștenilor de jilip Jilipul era o construcție în formă de jgheab făcută din bușteni care cobora muntele până la o gară sau într-un lac în care materialul era depozitat. Din lac, realizat de regulă printr-un baraj, buștenii erau plutiți kilometri buni până la gară prin deschiderea porții barajului. Se economisea construirea căii ferate înguste
AMINTIRI DIN PĂDURI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2001 din 23 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378895_a_380224]
-
corhănit, adică apropiatul buștenilor de jilip Jilipul era o construcție în formă de jgheab făcută din bușteni care cobora muntele până la o gară sau într-un lac în care materialul era depozitat. Din lac, realizat de regulă printr-un baraj, buștenii erau plutiți kilometri buni până la gară prin deschiderea porții barajului. Se economisea construirea căii ferate înguste, practic imposibilă la pantele mari ale părăului de munte. Astăzi, deși se mai exploatează pădurile mai abitir ca atunci, aceste piese, jilipuri, baraje și
AMINTIRI DIN PĂDURI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2001 din 23 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378895_a_380224]
-
mari ale părăului de munte. Astăzi, deși se mai exploatează pădurile mai abitir ca atunci, aceste piese, jilipuri, baraje și chiar țapine (un cioc metalic ascuțit fixat de o lungă coadă din lemn care era folosit ca pârghie pentru deplasarea buștenilor lungi și grei), găsim numai la muzee (dac-or exista). Mai mâine vom vedea și pădurile numai la cinematecă. Deie donul să fiu prea pesimist dar ..... Deci echipa a ajuns cu greu la punctul de lucru. Vor locui acolo o
AMINTIRI DIN PĂDURI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2001 din 23 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378895_a_380224]
-
munteanului, fierți în ciorbe asezonate cu frunze culese local. Și au avut de cărat, nu glumă căci munca de țapinar nu este ușoară. De loc! Între timp se lumina de zi și putea începe munca. Doborâtul copacilor și chiar corhănitul buștenilor nu se poate face pe întuneric sau la lumina lumânării. Este prea periculos. Numai în zonele nordului îndepărtat (pe la cercul polar) se lucrează și la lumina lunii. La noi este ziua destul de lungă chiar în miezul iernii (de fapt ziua
AMINTIRI DIN PĂDURI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2001 din 23 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378895_a_380224]
-
de fapt ziua cea mai scurtă este exact pe 21 decembrie, începutul iernii astronomice). Este interesant că vara, când zilele sunt „dilatate de căldură” deci lungi nu se doboară copaci, Se lucrează doar la jilipuri și baraje. Eventual se scot buștenii uscați în depozitele locale. Ce să povestesc despre munca depusă? De fapt am amintit mai sus ce și când se face. Pot doar recapitula: Se doboară copaci ca activitate principală. Nu oricare arbore ci numai cei marcați special pentru doborâre
AMINTIRI DIN PĂDURI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2001 din 23 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378895_a_380224]
-
pădurea doborâtă trebuie replantată, și de asta se ocupă nu numai organul silvic ci, în special, primarul gospodar localnic. Nu pretindeți asta veneticilor hoți impuși de partide. Copacul doborât se cojește și se depozitează temporar în stive sub formă de bușteni. La unele specii, fag-ul de exemplu, trunchiurile noduroase se taie la un metru și se despică în lobde. Acestea erau folosite pentru butoaie sau pentru foc. Se pare că, exceptând necesitățile locale, sortimentul „lemn de foc” a dispărut din
AMINTIRI DIN PĂDURI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2001 din 23 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378895_a_380224]
-
butoaie sau pentru foc. Se pare că, exceptând necesitățile locale, sortimentul „lemn de foc” a dispărut din cataloage. În alte țări acest sortiment era și este folosit și pentru industria chimică. Din depozitul intermediar unde se usucă până vine vara, buștenii trebuie să ajungă la fabrica de cherestea. Se foloseau boi pentru corhănit (apropiat) apoi jilipuri, plutărit pe ape, trenuri forestiere. Astăzi se construiesc drumuri forestiere pe care circulă mașini speciale dotate cu utilaje grele care pot încărca și descărca buștenii
AMINTIRI DIN PĂDURI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2001 din 23 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378895_a_380224]
-
buștenii trebuie să ajungă la fabrica de cherestea. Se foloseau boi pentru corhănit (apropiat) apoi jilipuri, plutărit pe ape, trenuri forestiere. Astăzi se construiesc drumuri forestiere pe care circulă mașini speciale dotate cu utilaje grele care pot încărca și descărca buștenii direct din/în stivele de depozitare. Există chiar mașini mamut care tratează arborele ca pe un chibrit. Sâmbătă pe la prânz întreaga echipă se reîntorcea acasă după o săptămână de muncă grea. Acasă aveau o singură zi, să gospodărească pentru săptămâna
AMINTIRI DIN PĂDURI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2001 din 23 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378895_a_380224]
-
al meridionalilor de pe Valea Prahovei este Sinaia, supranumită și Perla Bucegilor. Valea Prahovei este străjuită de o parte de Masivul Bucegi, iar de cealaltă de Munții Zamora. În zona munților, din aval spre amonte, se desfășoară stațiunile Sinaia, Poiana Țapului, Bușteni și Azuga. Din Sinaia se poate ajunge în așa zisul „platou Bucegi”. De aici se ramifică trasee turistice, dar și șosele auto în direcții diferite, care urcă în masiv. Unul dintre aceste obiective este Zănoaga cu lacul și cheile sale
CRONICĂ DE ȘTEFAN DUMITRESCU (USR) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2274 din 23 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379084_a_380413]
-
relief a Văii Prahovei. ” Valea Prahovei este străjuită de o parte de Masivul Bucegi, iar de cealaltă de Munții Zamora ”. Apoi vedem lanțul stațiunilor de pe valea Prahovei : „În zona munților, din aval spre amonte, se desfășoară stațiunile Sinaia, Poiana Țapului, Bușteni și Azuga.” Din Sinaia de jos autorul ne conduce către Platoul Bucegilor, de care autorul acestor rânduri își aduce aminte cu dra., „ Din Sinaia se poate ajunge în așa zisul „platou Bucegi”. De aici se ramifică trasee turistice, dar și
CRONICĂ DE ȘTEFAN DUMITRESCU (USR) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2274 din 23 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379084_a_380413]
-
spus, mă, că nu vreau? Abia atunci a explodat. Palmele grele ale lui tata au început să lipăie în neștire pe trupușorul meu cel gingaș, care mustea de atâta încăpățânare. În final, m-a aruncat în car, ca pe un buștean noduros ce nu se lăsa despicat, în bocetele mamei și ale soru-mii. Le-a spus și lor,scurt: hai și voi! În car! Comandă executată în viteză. Tata a dat bice boilor și a mers pe jos o bună bucată
MĂ IARTĂ, MAMĂ!.. de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1395 din 26 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379871_a_381200]
-
să ajung la destinație. Așadar o cotesc la stânga și încep să merg la fel de îndârjit pe drumul de piatră, îngust, tăind prin pădurile de brad înalte și întunecoase. Merg cât merg, iar când obosesc bine de tot, mă așez pe un buștean de la marginea drumului să-mi trag sufletul. Nici nu trecu mult timp că din vale auzul îmi desluși niște zgomote ca de copite de cal și roți de căruță. Mai apoi, la cotitura drumului se ivi o gloabă de cal
PUTEREA RAZEI ABASTRE (2) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1937 din 20 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379906_a_381235]
-
măritat, și poate chiar își găsese vreun fecior prin sat. Patul mi l-a aranjat chiar stăpâna casei, punându-mi o pernă mare, moale, și așternând o cergă mițoasă care m-a cam gâdilat toată noaptea pe sub bărbie. Am dormit buștean în noaptea aceea, plecat cu visele prin amfiteatrele Universității sau chiar spre lunetele de la viitorul meu loc de muncă. Dimineața m-au trezit zgomotele numeroase din jurul casei: căldări trântite, scârțâitul fântânii, cotcodăcitul găinilor, behăitul mieilor și, mai ales, discuțiile acelea
PUTEREA RAZEI ABASTRE (2) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1937 din 20 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379906_a_381235]
-
văzu sosit acasă, se și duse drept la el, să fie luat în brațe, ceea ce nu era pe placul bunicii. Trebuia să se spele iarăși pe mâini, dacă luase pisoiul în brațe. În sfârșit, după ce mâncară cu poftă, copilul adormi buștean, de atâta trudă în pădure. Când se trezi, pisoiul dormea lipit de pieptul lui. Motocel era în stare să doarmă toată ziua, deși el dormise deja pe prispă, la soare, tot timpul cât Ionuț și bunica erau plecați după fragi
CU BUNICA LA FRAGI de VIOREL DARIE în ediţia nr. 2315 din 03 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/379963_a_381292]
-
mai întâlni cu ea, și cu niciun vecin, așa că urcă treptele până la etajul doi la el, liniștit. După ce intră în căsuța lui, ajunse lângă salteaua lui relaxa, se aruncă pe ea cu burta în jos și în cinci minute, adormi buștean. Referință Bibliografică: Căpitanul Vasile (4) / Mihaela Moșneanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1963, Anul VI, 16 mai 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Mihaela Moșneanu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
CĂPITANUL VASILE (4) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1963 din 16 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/381997_a_383326]
-
CINCI (III) - CATRENE EPIGRAMISTICE, de Gheorghe Pârlea , publicat în Ediția nr. 2285 din 03 aprilie 2017. Capricii feminine Se plânge-o doamnă că-i “surcică”; Mai rar, cu un așa alean! Înseamnă asta, vasăzică, C-ar vrea să fie... un buștean. S-a fript, de-ntâi aprilie De-ntâi aprilie și-a zis: „Ia să-mi scornesc eu o amantă”. Și-așa ajunse el proscris, Căci soață-sa era... o toantă. La probă, pentr-un jobb Mizând cam totul pe veșmânt
GHEORGHE PÂRLEA [Corola-blog/BlogPost/381314_a_382643]
-
un jobb. Și-avu din asta-nvățământ: E gol și îmbrăcatul, de-i... neghiob. Citește mai mult Capricii feminineSe plânge-o doamnă că-i “surcică”;Mai rar, cu un așa alean! Înseamnă asta, vasăzică,C-ar vrea să fie... un buștean.*** S-a fript, de-ntâi aprilieDe-ntâi aprilie și-a zis:„Ia să-mi scornesc eu o amantă”. Și-așa ajunse el proscris,Căci soață-sa era... o toantă.*** La probă, pentr-un jobbMizând cam totul pe veșmânt,A mers
GHEORGHE PÂRLEA [Corola-blog/BlogPost/381314_a_382643]
-
în Țara mea! Și chiar așa a fost deoarece, nu peste mult timp s-au zărit luminițele cantonului și ale Gării de la Stamora Moravița. La plecare din gară însă am intrat în compartiment unde m-am culcat și am dormit buștean până la Gara de Nord. Este pentru prima dată când îmi dezvălui simțămintele, când răsfoiesc agenda mea intimă pe care Dumnezeu mi-a dăruit-o tocmai ca să notez în ea momentele, trăirile și întâmplările mai aparte din viața mea. Nimeni nu mi-a
NOSTALGIE… de CONSTANTIN ŞTEFAN ŞELARU în ediţia nr. 1442 din 12 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/380901_a_382230]
-
cu voce blândă Alena. -Întâi să gustați, și-apoi să vă plângeți; e făcută după o rețetă mocănească moștenită de la părinți, zise ardeleanul. -Păi, tu ești mocan? Nu ești moț? Înterveni Crăian. -Apoi, e aproape același lucru. Moții ne aduc buștenii, iar noi facem ciubere, se explică Emil. -Da, cred că ai dreptate, moții parcă-s altfel. Nu-s așa de ascultători. D-aia te luasem în echipa mea. Pentru felul doi, Emil a pus niște crapi la grătar. După vreo
TREI ÎNTR-O ARCĂ, PLUS COCOŞUL de AUREL LUCIAN CHIRA în ediţia nr. 1921 din 04 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380983_a_382312]
-
mă trezesc cu ea în camera de comandă speriată foc „nu mai respiră copilul!” i-am dat bineînțeles cheia și, după numai 5 minute, primesc telefonul liniștitor „doarme atât de dulce încât i-am dat un pupic”. Și a adormit buștean și ea, în patul conjugal nu în camera lui Dănuț de unde, până atunci nu se dezlipea. Suptul creează o intimitate specială între mamă și făt. Nu știu ce tot aveau să-și spună unul altuia dar durata efectivă a suptului era ușor
MAME FĂRĂ MAME. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1474 din 13 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374295_a_375624]