31,862 matches
-
sau mare, pune în paranteză performanța. În stagiunea trecută s-au făcut eforturi mari ca să nu se bage de seamă cât de tristă este realitatea. Și eforturi se fac de mult. Ele au început să se vadă de o bună bucată de vreme, chiar dacă unii sau alții ne-am făcut că nu vedem panta înclinată pe care alunecă teatrul românesc. Lipsa fondurilor, o anume imobilitate a instituțiilor creată și de absența unor legi vitale, salariile mici ale actorilor și personalului tehnic
Fierari din toate țările, uniți-vă! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16739_a_18064]
-
Pavel Șușară În ultimii patru ani, Constantin Brâncuși a fost unul dintre cele mai fierbinți și mai dramatice subiecte supuse dezbaterii publice. Pe de o parte, o bună bucată de vreme, în fruntea acestor discuții s-a situat restaurarea Coloanei ... de la Tîrgu Jiu, iar, pe de altă parte, opinia publică românescă, și nu numai, a fost literalmente asaltată cu zeci de obiecte și desene atribuite marelui sculptor și prezentate
Ce se mai întîmplă cu Brâncuși by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16757_a_18082]
-
la ceea ce e viu, o consemnează autorul cu simplitate, cu discreție mereu, cu un fel de pudoare critică, dar și un autentic simț al comediei." Nuvela care l-a intrigat pe Mihai Dulea Într-o prefață care este însăși o bucată literară plină de farmec, Ioan Groșan povestește cum a avut, în 1989, o întrevedere cu Mihai Dulea, "care semăna izbitor și fără nici un rost cu Panait Istrati" și "era un fel de mână dreaptă în cultură a Elenei Ceaușescu". Acesta
Ioan Groșan și problema nemuririi sufletului (2) by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16798_a_18123]
-
de sațietate - și chiar de ușoară indigestie a excesului - care face exagerată orice simplă tentativă de aplicare la bucătărie a savuroaselor rețete tradiționale culese de autor de prin diferite colțuri ale țării. Și dacă e adevărat că această carte de bucate mai mult se mănâncă - din ochi - decât se citește, dată fiind puterea de sugestie a descrierilor și a plasamentelor în decor, tot atât de adevărat e că nu oricine are o putere de digestie pe măsură și că poți lesne ajunge după
Cartea poftelor by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16801_a_18126]
-
decât un îngeresc ceai de mușețel - sau o ascetică lectură din vârful buzelor a acestor rețete (așa cum vor fi fost ele menite dintr-un început), ca formă slabă, mofturoasă și indispusă de participare la un ospăț epocal. Radu Anton Roman, Bucate, vinuri și obiceiuri românești, Paideia, 1998, 527 pag., 147.000 lei la tarabă (iulie a.c.).
Cartea poftelor by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16801_a_18126]
-
Neamțului, bunicul mîne-ta, Smaranda, al cărui nume stă scris și astăzi pe clopotul bisericei din Pipirig. Ciubuc Clopotarul tot din Ardeal știa puțină carte, ca și mine, și apoi a pribegit de-acolo, ca și noi, s-a tras cu bucatele încoace, ca și moș Dediu din Vînători și alți mocani, din pricina papistășiei mai mult, pe cîte știu eu". În ciuda multor amănunte date în acest pasaj, autorul încurcă vizibil lucrurile. De fapt, demonstrează dl Teodor Tanco în cartea sa Lumea transilvană
Genealogie literară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16805_a_18130]
-
mai multă aplicație arhivistică și cu un mai mare spirit veacul lui Rousseau și al lui Brissot, amestec de utopiști, reformatori, mesmerieni, ocultiști, ateiști, pornografi și raționaliști. Ceea ce n-a reușit nici un francez, a reușit acest american instalat o bună bucată de vreme la Paris ca și eroul lui Henri James.
Un american la Paris by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16834_a_18159]
-
istorice a lui Homer care în această scenă, se descrie pe sine: felul cum este luat de mână, așezat în lumină, lângă un stâlp de care atârnă lira aflată la îndemâna lui, felul cum i se pun dinainte pocalul cu vin, bucatele și coșul cu pâine din care să mai guste când o osteni. Ei bine, numai un orb știe să confere atâta însemnătate gestului de a i se pune la dispoziție cele trebuitoare, în așa fel încât, într-un loc necunoscut
Michel Tournier, între mituri și documente by Radu Sergiu Ruba () [Corola-journal/Journalistic/16773_a_18098]
-
umor involuntar: "Dar sub dușumelele de deasupra pivniței feudale/ șobolanul Pampon/ suferă neputincios amintindu-și cum astă-iarnă,/ pe malul Trotușului, pământul înghețat bocnă/ nu-l lăsase să-și îngroape decedatul pater." Energia poetică este absorbită în operațiile de sudare a bucăților de lume incongruente: Vom intra și sub auspiciile dansului: cheie/ pentru o-nchisoare unde de bună voie pătrunzi/ cu Gloria Estefan și Whitney Huston, din casete./ O-nchisoare ca valurile libe re-ale mării/ balansându-se cînd forța neantului te face
Un pretins optzecist by Bogdan Iancu () [Corola-journal/Journalistic/16841_a_18166]
-
lung prilej de vorbe și de ipoteze" este postmodernismul românesc. Agitația (verbală) din jurul lui s-a intensificat în momentul în care a apărut monografia lui Mircea Cărtărescu, considerată de unii o "ficțiune critică". Ion Simuț reexaminează întreaga dispută, recuperând monografia bucată cu bucată, ca pe un vapor scufundat, din oceanul de contestări pătimașe. Acestea sunt numai două dintre exemplele posibile. în stilul lui de expert incoruptibil, Ion Simuț corectează prejudecățile sau iluziile care există în legătură cu Miron Radu Paraschivescu (prezentat ca un
PRIVIREA CARE îNNOBILEAZĂ TEXTELE by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16872_a_18197]
-
de vorbe și de ipoteze" este postmodernismul românesc. Agitația (verbală) din jurul lui s-a intensificat în momentul în care a apărut monografia lui Mircea Cărtărescu, considerată de unii o "ficțiune critică". Ion Simuț reexaminează întreaga dispută, recuperând monografia bucată cu bucată, ca pe un vapor scufundat, din oceanul de contestări pătimașe. Acestea sunt numai două dintre exemplele posibile. în stilul lui de expert incoruptibil, Ion Simuț corectează prejudecățile sau iluziile care există în legătură cu Miron Radu Paraschivescu (prezentat ca un "disident... de
PRIVIREA CARE îNNOBILEAZĂ TEXTELE by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16872_a_18197]
-
de putere (adică aceia pentru care mijloacele contează iar scopul nu poate scuza nimic) nu dau tonul în politică. Nu lor le aparțin deciziile capitale. Nu ei conduc jocul. Dar fără ei nu se poate. Ei sînt ca sarea-n bucate. Doar ei pot opri jocul politic să se degradeze într-o luptă surdă și oarbă, pe viață și pe moarte. Sînt atît de puțini, încît fiecare contează. Cu voia dlui Popescu, m-aș cosidera unul dintre ei. încerc să-i
Peștele pe uscat by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16904_a_18229]
-
Florin Iaru, Denisa Comănescu, Ion Stratan ș.a. -, sau mai tinerii nouăzeciști - Simona Popescu, Cristian Popescu, Daniel Pișcu. Figură aparte fac Mircea Ivănescu, Ștefan Augustin Doinaș, Mircea Dinescu, Grigore Hagiu și, mai ales, Nichita Stănescu, subiect al unei încântătoare evocări, singura bucată de acest fel din volum și totodată singura memorabilă. Delicatețea cu care vorbește despre vremuri de mult apuse, privite cu ochi de student tânăr și nechibzuit, nu se găsește din nefericire nicăieri altundeva în acest Hotel Urmuz. Cam peste tot
Un poet despre poeți by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/16909_a_18234]
-
-ntorc apoi la treburile lor. Camera nu insistă asupra nici unuia dintre cei prezenți, înregistrează ceva din foșnetul de muncă în comun.... secvența rămâne totuși pe retină: ea cuprinde, printre altele, un plan al unui bărbat care apucă cu mâna o bucată de pâine sau cozonac de pe farfurie, o aruncă în gură, se-ntoarce apoi la treburile lui. Bărbatului îi lipsesc două degete, a fost o mână mutilată care a traversat cadrul pentru o fracțiune de secundă, dar vezi asta în amintire
Ne-povești familiare by Adina Bră () [Corola-journal/Journalistic/16934_a_18259]
-
refuzînd să coboare. În fiecare revărsat de zori simt oboseala iminentă, dar îi dau mîna și seara ea devine iar flacără zurlie. Căldura trupurilor e concentrată în genunchi și coate. Iată de ce locuitorii acestor ținuturi se plimbă goi, ascunzîndu-și sub bucăți colorate de pînză de iută părțile dogorîtoare. Cînd ora tainică se apropie, își descopăr genunchii sau coatele, dar niciodată concomitent căci rănile sînt uneori incandescente, amenințînd să incendieze piramidele din apropiere clădite din pantofi albi" (Pantofii albi). Uneori eliberarea are
Feeria libertății by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16963_a_18288]
-
dădu bună ziua și bătu încet la ușă. Ei îi strigară să intre, ea intră în încăpere și se așeză pe o bancă aproape de sobă, ca să se încălzească și să-și mănînce pîinea. Piticii îi spuseră: "Dă-ne și nouă o bucată. - Bucuroasă", spuse ea și tăie în două pîinea și le dădu lor jumătate.[...] Cînd ea termină de mîncat, piticii îi dădură o mătură și îi spuseră: "Mătură zăpada la ușa din spate". Cînd ea ieși afară, cei trei omuleți se
Alain Montandon: Despre ambivalența pragurilor by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16956_a_18281]
-
nefirești în gîtul/ de metrou al cămilei" (toamnă de toamnă, frunză cu frunză). De aci drumul pînă la satiră e scurt. Aceasta ia naștere, ca să zicem așa, în suc propriu, doar prin simplul mecanism al aglutinărilor degajat-sarcastice: "De o bună bucată de vreme, pe aici, prin mult iubita noastră patrie, lucrurile se cam duc (cu exactitate) dracului, în același climat de bună-dispoziție și ospitalitate - tradiționale, de altfel. De o (bună) bucată de vreme, pe aici, prin republica noastră minieră, luminița de la
Sociabilitate și solitudine by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16980_a_18305]
-
doar prin simplul mecanism al aglutinărilor degajat-sarcastice: "De o bună bucată de vreme, pe aici, prin mult iubita noastră patrie, lucrurile se cam duc (cu exactitate) dracului, în același climat de bună-dispoziție și ospitalitate - tradiționale, de altfel. De o (bună) bucată de vreme, pe aici, prin republica noastră minieră, luminița de la capătul tunelului aduce tot mai mult cu o eclipsă, pruncii au prins a scînci în pîntecele mamelor lor, iar hîrjoana cu metroul a devenit o adevărată intimitate națională". Sau încă
Sociabilitate și solitudine by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16980_a_18305]
-
sistem valoric uman, benefic și perfectibil. În treacăt și în exercițiu liber, am putea încerca să schițăm portretul conducătorului permis și cerut de acest sistem "de sumă pozitivă". Desigur, neexistând un Pericle național sau internațional, portretul trebuie alcătuit mozaical, din bucăți, punând împreună calități separate, dar complementare, precum atenția la social a lui Roosevelt în New Deal, curajul dârz al lui Churchill în rezistența la agresiunea nazistă, modestia regelui Danemarcei, Cristian al V-lea, așteptând cuminte, pe bicicletă, semnele agentului de
LEGITIMITATEA PUTERII by Paul Alexandru Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/16938_a_18263]
-
pară indiferent tot ce se află dincolo de ea. (Trebuie să mărturisesc că am prins gustul oximoronului, vădit în fraza dinainte, de la maestrul lui necontestat, de la Arghezi, care numește acest fel de hoție - mai sigură decît "hoția de-a dreptul, de bucăți și rînduri întregi" - "imitație prin derivare".) Manualul e un genial exercițiu de stil, de digitație pe claviatura cuvintelor, încercînd toate combinațiile și epuizîndu-le efectele, o paganiniadă verbală, cînd jucăușă, ușoară, ca fulgul, cînd grea, apăsătoare, ca piatra, cînd plină de
Inutile silogisme de morală practică by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17032_a_18357]
-
în care se desfășoară romanul. Nu există însă nimic de demostrat și finalul întărește această impresie. Aici rezidă poate "cea mai japoneză" trăsătură a acestei cărți, dacă trebuie să găsim așa ceva, senzația de nemotivat, petalele de cireș plutind pe o bucată de rîu. Ediția în care apare această carte este una de excepție și se poate omenește prevedea că inițiativa Editurii Humanitas de a înființa colecția Cartea de pe noptieră va fi una de succes și asta nu numai datorită frumuseții romanelor
Frumusețe și delectare by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17020_a_18345]
-
își dă seama că e pierdută cauza pentru care luptă. (W. James) * Sept. 1954. Tipul ăsta de alături care clefăia adineauri la o masă a cantinei mizerabile. Clefăia încet, cu poftă. Saliva îi năvălea din toate părțile în gură, umezind bucata de pîine, înfășurînd-o într-un văl gelatinos, ca albinele, șoarecii imprudenți strecurați în stup. Cîteodată fălcile i se mișcau mai rar, și atunci între cerul gurii și limbă se vedeau un fel de ațe ca sforile unei marionete. * 24 XII
Note abandonate by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17024_a_18349]
-
răspunsul ei se transformă într-o mini-filozofie impresionantă a timpului ca topos al vremelniciei, dar și al veșniciei: "...pictorul adună timp. El știe că timpul e trecător. Mai știe că distruge obiecte, dezagregă materie, ucide chipuri. Astfel, pictorul adună o bucată de eternitate. (...) Danezul Kierkegaard a exprimat într-un chip inspirat acest lucru: în timp, ai cărui prizonieri sîntem, se află mici grăunțe de eternitate. Se întîmplă să trăim un asemenea moment de eternitate în unele clipe ale vieții în mijlocul timpului
Într-un oraș acoperit de ninsoare by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17046_a_18371]
-
printre butoaie de varză,/ Cu lista de cumpărături în buzunar/ Și-o iubire monumentală în gând." (Fuge ireparabil știmpulț) "îmi târăsc după mine sictirul, ca pe-o fiară în lesă/ Aparent îmblânzită./ Cu gheare de câine, el rupe din mine bucăți./ Le mozolește, le-adulmecă îndelung/ Și le-aruncă apoi, c-o grimasă scârbită." (Stare de șîmprumutț) etc. Bucuria de a trăi răzbate cu greu prin straturile de proză a vieții. Dar... răzbate. Iat-o pe Simona Tache sau, mai exact
Descentralizarea vieții literare by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17069_a_18394]
-
tine/ Și te chem de atîtea ori, -/ Nu din zori și pînă-n sară/ Cît din sară pînă-n zori". Sau: N-o să mai iubesc, zisese/ Biata-mi inimă naivă,/ Dar văzîndu-te pe tine,/ A căzut în recidivă". Și sînt și alte bucăți, și mai coborîte estetic,cum sînt cele semnate Guță Popîndău. Era, desigur nu fără motiv, considerat un poet de amuzament. Și asta, desigur, din nou, datorită prea multor concesii făcute gustului public, deși, prin unele poezii de acest fel (de
O nouă exegeză despre Topîrceanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17092_a_18417]