2,397 matches
-
mai ascultăm, mai vorbim și timpul trece. Mimi, eu sunt de părere să nu te muți de acolo, în fine, liber și stăpânești, poți face ce vei vrea și ce-ți va conveni mai bine. [... ] Îți pare rău că te budez, ah de ce n-am și eu cine să mă necăjească în modul acesta! Știi tu ce va să zică a trăi fără să-ți spună nimeni nimic, nici un cuvânt de reproș drăgălaș - când vei ajunge să știi: alors ta vie sera vide
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
Caragiale problema? Păi într-un mod practic: managerul berăriei știe că atunci când dumnealui zice ceea ce s-a îndatorat să zică, nu mai e nimic de adăugat, și că atunci când Mitică bea bere chiar asta face. E adevărat că, vorba lui Budai Deleanu, prin singular se întrevede universalul, așa că vezi bine: prin Mitică "să înțăleg ș-alții carii tocma așa au făcut și fac". Și tot el zice următoarele vorbe cu tâlc, punând capăt daraverii și neputințelor noastre: "Cel înțălept va înțălege
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
208, 211, 214, 229 Cotul Donului, 111 Cozmâncă, Constantin, 196 Craiova, 130 Croația, 65 Crysler, 67 Curtici, 119 Dacia, 25, 41, 97 Dacia Service, 97 Daisy, cățelușa, 59 Damian, 222 de Savoia, Eugeniu, 189 Dâmbovița, 103 Dean, James, 85 Deleanu, Budai Ion, 37 Diaconescu, Ion, 40, 183 Dilema, 9 din Assisi, Francesco, 89 Dinescu, Mircea, 185 Discovery, 51 Doană, Vasile, 181 Dobrescu, Caius, 103, 157 Dobrin, George, 167 Dobrogea, 107, 207 Domnul Trandafir, 134 Domokos Geza, 149 Drăgan, Iosif Constantin, 151
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
pornite din învățăturile unei personalități marcante, care devine apoi înzecită de generațiile următoare. Astfel în India, pe lângă vechea religiune a Vedelor, născută din adâncul instinctului omenesc, care-l împinsese a se închina la tot ce el nu înțelegea, întâlnim pe Buda, întemeietorul unei doctrine reflexive și filosofice. În Persia aflăm pe Zaratustra și mai încoace avem la diverse popoare pe Moisi, Hristos și Mohamed, fără a vorbi de Luter, Calvin și alți reformatori de a doua mână a credințelor existente. Religia
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
în celibat; ei purtau la Geți și Traci numele de Ctiști, iar la Daci acel de Poliști. Printre acești călugări se vede că circulă o idee încă mai severă a doctrinei lui Zamolxis, care o apropie chiar de nirvana lui Buda. Pomponius Mela ne spune anume că: «disprețul morții la Geți provine din cauze variate: unii cred că se vor reîntoarce sufletele celor morți; alții că deși nu se întorc totuși nu se sting, ci trec către locuri mai fericite, alții
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
Verificările au stabilit că acesta a fost văzut în localitatea șihlea în timp ce s-a comis fapta și că ulterior a dispărut din comună. Investigațiile făcute ulterior printre prietenii și rudele suspectului au condus la o concubină a acestuia din comuna Buda, raion Râmnicul Sărat, din jud. Buzău. Aici a fost gășit și arestat de către echipa condusă de tânărul locotenent Ivan Constantin. La apariția organelor de miliție care se foloseau și de câini de luptă, suspectul Stere , care locuia într-o casă
Pe urmele infractorilor by Vasile Ghivirigă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91846_a_92804]
-
râului Bârlad, mai există o serie de pârâiașe, care mărginesc câte o localitate (multe nesemnificative), majoritatea lor pierzându-se în masa bazinului hidrografic amintit, motiv care ne-a determinat doar să le semnalăm: Pâncești, Crăiasca, Fătăciune, Bujorăni, Trestiana, Hobana, Bârzota, Buda, Fundătura, Găureanca, Hăușei ș.a. După ce colectează acești afluenți, râul Bârladului devine la rândul său un afluent pentru Siret, iar prin intermediul bazinului foarte ramificat ajunge să dreneze toată zona Podișului Central Moldovenesc. Inițial, prin cursul său spre sud-est, Bârladul dă impresia
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Similei, Crasnei, Iezerului etc. În consecință, gruparea pe distanțe mici și în aceiași regiune geografică a mai multor așezări autohtone a condus la apariția unor microregiuni intens populate, cum este cazul stațiunilor de la Colonești, Podu Turcului, Motoșeni, Cociu-Motoșeni, Răzeșu, Frumușelu-Glăvănești, Buda și Fundătura-Răchitoasa (jud. Bacău), pe valea Zeletinului; Oncești și Lichitișeni-Vultureni, (jud. Bacău) pe valea Berheciului; Ipatele, Bâcu, Frenciugi-Drăgușeni și Satu Nou-Șcheia (jud. Iași), pe valea Stavnicului; Bogdana, Tunsești și Coroiești-Bogdănița (jud. Vaslui), pe valea Bogdanei; Băcești, Dumeștii Vechi, Valea Mare-Dumești
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
și VII-VIII. Cercetare C. Cihodaru, 1931; verificare Gh. Coman, 1975, 1977. Materialul este la Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Petrescu-Dîmbovița, Dinu, Bold 1957, p. 23, nota 45; Coman 1980c, p. 161, nota 15; Teodor 1997c, p. 58. 24. Buda (comuna Bogdănești), județul Vaslui a) Marginea nordică a satului: pe interfluviul din marginea nordică a localității s-au găsit fragmente de vase din secolele VII-VIII și X-XI. Cercetare Gh. Coman, 1968. Materialul se află în posesia Muzeului Județean „Ștefan cel
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
marginea nordică a localității s-au găsit fragmente de vase din secolele VII-VIII și X-XI. Cercetare Gh. Coman, 1968. Materialul se află în posesia Muzeului Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Coman 1980c, p. 83; Teodor 1997c, p. 58. 25. Buda (comuna Oșești), județul Vaslui a) Dealul Bisericii: pe ultimele prelungiri ale Dealului Bisericii, de lângă marginea estică a satului, pe stânga Pârâului Stavnic, s-au găsit fragmente ceramice și o margine de cazan, prevăzută cu un orificiu, din secolele X-XI. Cercetare
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
X-XI. Cercetare C. Cihodaru, 1933; verificare M. Petrescu-Dîmbovița, 1955. Materialul se află la Institutul de Arheologie Iași. Bibliografie: Petrescu-Dîmbovița, Dinu, Bold 1957, p. 11 (fig. 4/5; fig. 5); Coman 1980c, p. 203, nota 6; Teodor 1997c, p. 58. 26. Buda (comuna Răchitoasa), județul Bacău a) La cazane: în marginea sud-vestică a localității s-au găsit fragmente ceramice lucrate la roată și decorate cu striuri, specifice veacurilor X-XI. Cercetare Gh. Coman, 1968-1975. Materialul este la Complexul Muzeal „Iulian Antonescu” Bacău. Bibliografie
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
288; Coman 1980c, p. 284, nota 2 (fig. 166/12); Teodor 1997c, p. 171. IV. Repertoriul descoperirilor izolate din secolele V/VI - XI 158. Bălteni (comuna Bălteni), județul Vaslui a) Vechea vatră a satului: pe o terasă aflată în dreapta Pârâului Buda, în grădina cetățeanului M. Lazăr, a fost găsită întâmplător o fibulă digitată din bronz (lungime 15,8cm), decorată cu cercuri concentrice, specifică secolelor VI-VII. Cercetare M. Lazăr, 1980; R. Maxim-Alaiba, A. M. Zup, 1981. Piesa se află în patrimoniul Muzeului
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
nu de azi de ieri <victor37>: părinții unui prieten au construit o casă <victor37>: era în roșu, dar înăuntru erau gata mai toate <victor37>: lui i-au dat podul - și acolo a făcut un disco/bar <victor37>: muzică, lumini, o buda, un bar cu băuturi... <victor37>: a vrut să facă un chef, de casă nouă <victor37>: noi nu aveam prietene, eu mă certasem cu a mea <victor37>: alții veniseră din armată, alții... ce știu eu? <victor37>: a vorbit el cu niste
Taraba cu vise by Sava Nick () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91662_a_92378]
-
exprimăm emoțiile și sentimentele, Fr. Lelord și Ch. André (2003) remarcă faptul că invidia nu se regăsește, într-adevăr, în grupul emoțiilor fundamentale, dar ea este la fel de necesară precum celelalte emoții. În afară poate am zice de Socrate, Platon, Iisus, Buda, Marc Aureliu, Sf. Francisc, Maria Tereza și o mână de alți oameni exemplari, într-un moment sau altul al vieții, al relațiilor sau al activității noastre cu toții "am simțit fulgerări de invidie, chiar dacă de diverse intensități, de la micile ei pișcături
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
vechi de limbă romanică" și altele, în fine Dicționariul etimologic al limbelor romanice (Bonn, 1862) și Gramatica limbelor romanice (edit. III, 1872). Francezii și englezii au tradus această carte. În privirea limbei românești să se fi servit de Dicționarul de Buda. În privința limbei românești Diez are meritul de a fi nimicit pe cale științifică toate basmele despre originea slavă a limbei românești, precum acele erau susținute cu patimă de filologi de școală veche, slavoni, și combătute în acelaș mod nedibaci de școala
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
cel mai bun patriei. - Ba și școale mari naționale românești s-au făcut, întru care se învață: Cuvântarea de D-zeu, filozofia, retorica, metodica, poezia și altele". Pentru înfrumusețarea cântărilor bisericești și lesnirea meșteșugirei acestor cântări s-au trimis la Buda dascalii românești de muzică Macarie Ieromonahul și Nil Nicolae Poponea, ca să tipărească într-o tipografie de acolo cărțile de muzică alcătuite de ei în limba românească. - Un boier, anume Gheorghe Oprian, dă un leu la sută din tot venitul său
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
mare, de vreme ce-i unica lucrare de felul acesta care e în curentul științei. Pentru a nu lăsa un gol, pomenim numai că autorul au avut ni se pare un singur premergător în Învățătura pentru prăsirea pomilor, scrisă de Francisc Haintl, Buda, 1812. [1 august 1877] "ROMAENISCHE SKIZZEN" Romaenische Skizzen se intitulează un mic volum de narațiuni, copii de pe natură, povești populare și novele, traduse din limba română de d-na Mite Kremnitz. Precedată este cartea de-o introducere asupra culturii române
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
firește, materiale semnate și de redactori dar, majoritatea aparțineau colaboratorilor, corespondenților. Nume cum ar fi: Clisu Constantin, Axinte Aurelian, Lupu Buholtz, I.V. Stoian, C. Coman, Voineag Fănică, Teodor Wolf, Vasile I. Apostol, Ilie Vasile, Tudor Margareta, Ionel Nistor, Fănică Cernat, Buda Cezar, Ecater ina Vizureanu, Liliana Gologan, Lucian I. Popa, Teodor Stanciu , Ghina Barbu, Vasile Tămășanu la Steagul roșu s‐au format, unii devenind ziariști, profesori ori învățători, oameni cu răspunderi în societate. În pagina literară a ziarului, prin cenaclul „Alexandru
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
viața de partid - Vasile Chelaru - șef iar redactori Elena Prisecaru, Alex Miu, Mihai Ursu, Teofil Enășescu; informații - șef Eugen Mihăescu iar redactori C. Stoicescu, Gh. Ghindă, Ion Codreanu; secția agrară era coordonată de Ion Cărare iar ca redactori erau Cezar Buda, Emil Ghidu; secția de politică internă și externă era în grija lui 181 Grimberg Melic iar redactor Georgeta Palmaciu; la documentare lucra I. Spiridon - într‐o sală mare se aflau toate ziarele centrale, regionale și raionale, arhiva te pe numere
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
foto nu la „bucățica de pământ” * La Bârlad, redactor șef rămâne Lupșa Anatol (A. Lupan, pseudonim) iar secretar de redacție Iancu Emil. (E. Sălceanu) și Melic Grimberg. Alexandru Miu - la secția de partid, Teofil Enășescu (T. Ciornei) la scrisori, Cezar Buda (Budescu) în probleme de agricultură, la sectorul administrativ, același N. Constantinescu, Elena Postolache și Marta Solom on, iar la secția culturală și sport - Ion N. Oprea (I. Priponescu, I. Țăranu, I. Oprișan, I. Păpădie), Împreună cu Georgeta Tamaș (G. Clujanu), Margareta
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
liu de a trăi din propria lor viață intelectuală.” El definea prin artă atmosfera care a dus la apariția revistei „Făt‐ Frumos”, care a făcut epocă în viața literară a țării, Nicolae Iorga asemuind‐o cu Semănătorul și Luceafărul de la Buda‐ Pesta. Ceea ce înseamnă că Iorga vedea în Bârladul de atunci una din Ca pitalele culturii românești. * Paloda Literară, Bârlad, 20 ianuarie-28 decembrie 1904, odată pe lună, 33x24 cm., anual 1,50 lei, 10 bani numărul. Tipografia Cațafany. La 28 februarie
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
săi. Acest om e un exemplu de optimism dar și de omenie, angajament, generozitate. Nu mă mir că-l 48 urmează lumea, chiar dacă nu mai scoate vinul cu cofa. E clar că și Romică, omul, sfințește locul. Urătura celor de la Buda în Frunzelor nr. 2 a provocat, firesc, bucurie, emoție, plăcere și prețuire pentru prietenii de la sate ... TVV în spectacol Televiziunea Vaslui a înregistrat în mare parte spectacolul (Festivalul Obiceiurilor de iarnă) și s-a aflat, ca întotdeauna, alături de organizatori. Semnatarul
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
ceva mai cu puțină faimă, dar prezenți mereu la ziua satului (din octombrie), Aurel Spătaru din Viișoara conduce VOINICELUL, ansamblu special pentru stimularea talentelor locale. Sunt mai multe asemenea inițiative (locale), demne de toată lauda, ca cele de la Pogonești, Murgeni, Buda (Stemnicul, condus de Romică Rusu, comuna Oșești), păpușarii lui Romică Brunchi din Muntenii de Jos, sau... ziarul Viața Satului de la Văleni, al lui Dan Ailincăi. Ambițios, prof. Ioan Parteni, de la Liceul "Ștefan Procopiu", scoate cu elevii de acolo "Buzz! Univers
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
35.000 de obiecte de patrimoniu. Realizarea unui asemenea patrimoniu muzeal a fost posibilă prin aportul specialiștilor băcăuani, aport cunoscut și recunoscut în mediile științifice și culturale naționale. În sprijinul acestor informații vin piesele descoperite în stațiunile arheologice paleolitice de la Buda și Lespezi, cele neo-eneolitice de la Podei-Tg. Ocna, Găiceana, Aldești-Onișcani, Poduri sau, cele mai recente, de la Fulgeriș Pîncești. De asemenea, pot fi amintite descoperirile aparținând epocii bronzului de la Răcătău, Răcăciuni, Oncești, Bărboasa sau Valea Seacă. Pot fi aduse în discuție și
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
a României și Republicii Moldova prin care se încearcă încadrarea descoperirilor din jud. Bacău într-un cadru geografic mai larg. În vitrine, expunerea începe cu prezentarea celor mai vechi mărturii arheologice, aparținând paleoliticului superior (35000 10000 î.Hr. provenind din așezările de la Buda Blăgești și Lespezi Gârleni. Este cazul unor unelte din gresie, silex și menilit (lame, străpungătoare, vârfuri de tip „La Gravette”, gratoare etc.Ă, precum și oasele unor animale pe care oamenii acelei perioade le vânau pentru hrană și îmbrăcăminte (bourul, zimbrul
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]