963 matches
-
păstra acele particularități care corespund unei pronunțări Învechite sau regionale, fie că ele corespund intenției autorului de a caracteriza prin particularități de grai un personaj, de a obține anumite efecte artistice etc., fie că sunt proprii vorbirii autorului Însuși (Asan, Bulgăr, Căplescu, 1959, p. 21). Conform acestui principiu, o ediție din Sadoveanu, de pildă, va conserva forme precum: barbat, băiet (cum Întâlnim și la Eminescu: „Fiind băiet păduri cutreieram...”), calare, carare, cămeșă, cutriera, dadacă, galbăn, năcaz, pacat etc., care sunt specifice
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
știe cauza nemulțămirii lui, l-Întrebă mai departe: Nu cumva ar fi carnea prea scumpă!? Observație Uneori, la transcrierea textelor e nevoie de lungi note explicative. Aici sunt doar câteva precizări lingvistice, literare, istorice etc. Bibliografie specială Asan, F.; Gh. Bulgăr; Căplescu, C., „Proiect de transcriere a textelor cu caractere latine din sec. al XIX-lea”, Limba română, anul VIII, nr. 1, 1959, pp. 21-24. Fisher, I., „Aplicarea noii ortografii În editarea scriitorilor noștri”, Limba română, anul IV, nr. 3, mai-iunie
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
1942; Nuvele, București, 1944; Noi aspecte ale problemelor țărănești, București, 1947; Problema omului în societatea românească, București, 1947; Studii de istorie și limbă literară, București, 1970; Corelația limbă-literatură, București, 1971; Momente din evoluția limbii române literare (în colaborare cu Gheorghe Bulgăr), București, 1973; Opțiuni și retrospective, București, 1989; Anii nimănui, București, 1992; Amintiri și evocări, București, 1994; Pentru o nouă istorie a literaturii și culturii române vechi, București, 1994; Rememorări de istorie, literatură și cultură națională, București, 1994; Cântece de galeră
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290150_a_291479]
-
1975, 154-155; Balacciu-Chiriacescu, Dicționar, 246; Dan Milcu, Literatura în contextul culturii, RL, 1989, 18; Nae Antonescu, „Opțiuni și retrospective”, TR, 1989, 22; Dan Simonescu, „Opțiuni și retrospective”, SCD, 1989, 3-4; Ion Nijloveanu, Din poezia temnițelor roșii, R, 1991, 9; Gheorghe Bulgăr, Lirică discretă, VR, 1993, 2-3; Z. Ornea, „Amintiri și evocări”, RL, 1994, 12; Corneliu Crăciun, Prestanța rememorării, F, 1995, 3; Iacob Mârza, Încercări de a sparge zidul tăcerii, ST, 1995, 7-8; G. Mihăilă, Literatura română în limba latină, CC, 1996
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290150_a_291479]
-
RL, 1997, 14; Alexandru Niculescu, „Scriitori străromâni” în limba latină?, RL, 1997, 23; Nicolae Mihăescu, Un memorialist lucid: Gabriel Țepelea, ALA, 1997, 390; Nicoleta Sălcudeanu, Secvențe de viață, VTRA, 1997, 9; Aurel Pantea, Însemnări cu spatele la lume, VTRA, 1997, 9; Gheorghe Bulgăr, Istorie, cultură și filologie, VR, 1998, 7-8; Rusu, Membrii Academiei, 536-537; Ion Simuț, Meandrele memoriei, „Cuvântul”, 2000, 5; Petraș, Panorama, 617-618; Popa, Ist. lit., II, 1098; Dicț. scriit. rom., IV, 628-629; Simion, Genurile, 171-176; Zamfirescu, Istorie, II, 568-571. C. Pp.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290150_a_291479]
-
BULGĂR, Gheorghe (13.IV.1920, Sanislău, j. Satu Mare - 13.VI.2002, București), filolog și istoric literar. Și-a făcut studiile liceale la Oradea (1932-1940), iar după ocuparea Transilvaniei de Nord de către trupele horthiste, s-a refugiat la București, unde a urmat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285943_a_287272]
-
carte despre evoluția limbii române literare, ARG, 1984, 9; Mihai Drăgan, Mircea Eliade în actualitate, „Opinia” (Iași), 1991, 29 noiembrie; Emil Manu, Prezența lui Mircea Eliade, VR, 1992, 5; Gabriel Țepelea, Interpretări și restituiri, București, 1996, 144-150; Emil Manu, Gh. Bulgăr - 75, ALA, 1995, 262; Săluc Horvat, Gh. Bulgăr. Biobibliografie, București, 1997; Popa, Ist. lit. II, 1 105; Al. Săndulescu, Momentul Eminescu, RL, 2000, 23; Emil Manu, Despărțirea de filologul și scriitorul Gh. Bulgăr, ALA, 2002, 621; Un om pentru eternitate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285943_a_287272]
-
9; Mihai Drăgan, Mircea Eliade în actualitate, „Opinia” (Iași), 1991, 29 noiembrie; Emil Manu, Prezența lui Mircea Eliade, VR, 1992, 5; Gabriel Țepelea, Interpretări și restituiri, București, 1996, 144-150; Emil Manu, Gh. Bulgăr - 75, ALA, 1995, 262; Săluc Horvat, Gh. Bulgăr. Biobibliografie, București, 1997; Popa, Ist. lit. II, 1 105; Al. Săndulescu, Momentul Eminescu, RL, 2000, 23; Emil Manu, Despărțirea de filologul și scriitorul Gh. Bulgăr, ALA, 2002, 621; Un om pentru eternitate, îngr. Liviu Bulgăr și Ion C. Ștefan, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285943_a_287272]
-
restituiri, București, 1996, 144-150; Emil Manu, Gh. Bulgăr - 75, ALA, 1995, 262; Săluc Horvat, Gh. Bulgăr. Biobibliografie, București, 1997; Popa, Ist. lit. II, 1 105; Al. Săndulescu, Momentul Eminescu, RL, 2000, 23; Emil Manu, Despărțirea de filologul și scriitorul Gh. Bulgăr, ALA, 2002, 621; Un om pentru eternitate, îngr. Liviu Bulgăr și Ion C. Ștefan, București, 2003. T.V.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285943_a_287272]
-
1995, 262; Săluc Horvat, Gh. Bulgăr. Biobibliografie, București, 1997; Popa, Ist. lit. II, 1 105; Al. Săndulescu, Momentul Eminescu, RL, 2000, 23; Emil Manu, Despărțirea de filologul și scriitorul Gh. Bulgăr, ALA, 2002, 621; Un om pentru eternitate, îngr. Liviu Bulgăr și Ion C. Ștefan, București, 2003. T.V.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285943_a_287272]
-
cerului Vlăsie...”, - Îndrăzneața haiducie). Atât motivele, cât și cele două modalități sunt reluate în Poeme cu vin și haiduci, unde un text, Eu, creionează un autoportret („Sunt din Pietrari, un cot de văgăună,/ Nepot al răposatului Coman,/ Rumân pietros și bulgăr de furtună/ Când mirosea ucazul că-i dușman”) și o „artă poetică” („Îmi place versul dur, ca o ghioagă/ S-aud din slove mustul gâlgâind, / Imaginea îmi place să o prind/ Ca lupul căprioara pe viroagă./ Nu cred în sulimanul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288811_a_290140]
-
pământul Înghețat din cimitire, Faulques observase că Olvido pășea precaut, ca vânătorii, printre crucile și pietrele peste care se așternea zăpada, fotografiind coșciuge mizere, Întocmite din cutii de ambalaj, picioare aliniate lângă gropi deschise, lopeți de gropari puse grămadă peste bulgări Înghețați de glod negru. Și, când o biată femeie În doliu Îngenunchease În fața unei gropi recent astupate, cu ochii Închiși și Îngânând ceva ca o rugă, Olvido apelase la ajutorul românului ce le servea de interpret. Neagră-i noaptea unde
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
Întoarsă În sus, cercelul, o biluță mică din aur, pe lobul urechii din care curgea firicelul roșu care Îi păta o coadă, curgea pe obraz până la gât și la gură, apoi dădea ocol ochilor Întredeschiși, pironiți pe iarbă și pe bulgării de pământ răscolit, pe care se Întindea o baltă de sânge. Îngenuncheat lângă ea, cu camerele foto atârnându-i de gât, asurzit și buimac din pricina detunăturii cu care sărise În sus mina din apropiere, pe când geaca și pantalonii femeii se
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
N. (1988). Cuvinte și sensuri. București: Editura Științifică și Enciclopedică. Bidu-Vrânceanu, A., & Forăscu, N. (2005). Limba română contemporană: lexicul, București: Editura Humanitas Educațional. Bochmann, K., & Dumbravă, V. (ed.). (2002). Limba română vorbită în Moldova istorică, Volumul I. Leipzig: Leipziger Universitätsverlag. Bulgăr, G. (2006). Dicționar de omonime. București: Editura Lucman. Bulgăr, G. (2004). Dicționar de paronime. București: Editura Lucman. Bulgăr, G. (1999). Dicționar de sinonime. București: Editura Palmyra. Cârâc, I. S. (2001). Curs de semantică. Brăila: Editura Edmund. Constantinescu-Dobridor, G. (2003). Îndreptar
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Enciclopedică. Bidu-Vrânceanu, A., & Forăscu, N. (2005). Limba română contemporană: lexicul, București: Editura Humanitas Educațional. Bochmann, K., & Dumbravă, V. (ed.). (2002). Limba română vorbită în Moldova istorică, Volumul I. Leipzig: Leipziger Universitätsverlag. Bulgăr, G. (2006). Dicționar de omonime. București: Editura Lucman. Bulgăr, G. (2004). Dicționar de paronime. București: Editura Lucman. Bulgăr, G. (1999). Dicționar de sinonime. București: Editura Palmyra. Cârâc, I. S. (2001). Curs de semantică. Brăila: Editura Edmund. Constantinescu-Dobridor, G. (2003). Îndreptar ortografic, ortoepic și de punctuație al limbii române. București
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
lexicul, București: Editura Humanitas Educațional. Bochmann, K., & Dumbravă, V. (ed.). (2002). Limba română vorbită în Moldova istorică, Volumul I. Leipzig: Leipziger Universitätsverlag. Bulgăr, G. (2006). Dicționar de omonime. București: Editura Lucman. Bulgăr, G. (2004). Dicționar de paronime. București: Editura Lucman. Bulgăr, G. (1999). Dicționar de sinonime. București: Editura Palmyra. Cârâc, I. S. (2001). Curs de semantică. Brăila: Editura Edmund. Constantinescu-Dobridor, G. (2003). Îndreptar ortografic, ortoepic și de punctuație al limbii române. București: Editura Lucman. Coteanu, I. (1995). Gramatica de bază a
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Scriitori români în corespondență, I, Arad, 1997; Presa literară românească arădeană (1869-1944), Arad, 1999; Regină-n cumpănă de noapte, București, 1999; Versuri, Arad, 2001; Scriitori români în actualitate, Arad, 2003. Repere bibliografice: Domițian Cesereanu, „Ora plecării”, TR, 1982, 49; Gh. Bulgăr, „Scriitori tribuniști din perioada arădeană”, AST, 1983, 10; Eugen Simion, Iulian Negrilă, ST, 1985, 3; G. I. Tohăneanu, Iulian Negrilă, O, 1986, 16; Al. Ruja, „Însemnări despre scriitori”, O, 1987, 48; Ion Lungu, „Însemnări despre scriitori”, T, 1988, 1; Ion
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288410_a_289739]
-
panică argumentează că oamenii cu vulnerabilitate spre atacuri de panică tind să: 1) dea o foarte mare atenție senzațiilor corporale, 2) să le interpreteze minuțios într-un mod greșit, 3) să se angreneze într-un mod de gândire de tipul "bulgărului de zăpadă" (Barlow, 1988; Clark, 1988)238. Astfel, când o persoană tinde spre o tulburare de panică se simte puțin amețită pentru că se trezește prea repede și spune " Cred că sunt nebun(ă). Cred că am să leșin! Poate o să
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
Războiul Troiei sau Sfârșitul Iliadei, pref. Eugen Cizek, București, 1988. Repere bibliografice: H. Zalis, Liviu Rebreanu în trei fațete definitorii, LCF, 1995, 31; George Munteanu, O performanță dicționaricească, LCF, 1995, 41; Constantin Cubleșan, Liviu Rebreanu - 110, ST, 1995, 12; Gh. Bulgăr, „Dicționarul personajelor din opera lui Liviu Rebreanu”, LL, 1996; Fănuș Băileșteanu, Personajele lui Liviu Rebreanu, L, 1996, 3; H. Zalis, Tipuri de investigație deosebit de utile, „Azi literar”, 1998, 2 martie. I.D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289100_a_290429]
-
Ceteau ectenii de comând - Și clopote, și plâns și vai Și-oștenii-n șir, și pas de cai Și sfetnici și feciori de crai Și nat de rând. Și clopotele-n limba lor Plângeau cu glas tânguitor; Și-adînc din bubuitul frânt Al bulgărilor de pământ Vorbea un glas, un cântec sfânt Și-nălțător: Nu cerceta aceste legi, Că ești nebun, când le-nțelegi! Din codru rupi o rămurea, Ce-i pasă codrului de ea: Ce-i pasă unei lumi întregi De moartea mea!" Coșbuc
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Gellius, Nopțile atice, tr. David Popescu, București, 1965; Persius, Iuvenal, Marțial, Satire și epigrame, tr. Tudor Măinescu și Alexandru Hodoș, București, 1967. Repere bibliografice: Mircea Anghelescu, Grigore Alexandrescu, „Opere”, LR, 1973, 5; Mioara Avram, „Latina dunăreană”, SCL, 1986, 3; Gh. Bulgăr, „Latina dunăreană”, VR, 1986, 3-4; Al. Graur, „Latina dunăreană”, RL, 1986, 23. A.C.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287009_a_288338]
-
în logica modernă, Editura Junimea, Iași. Bon, Frédéric, (1991), Les discours de la politique, Economica, Paris. Burgelin, Olivier, (1968), "La naissance du pouvoir etudiant", în Communications, nr. 21, p. 33. Bourdieu, Pierre, (2001), Langage et pouvoir symbolique, Editions du Seuil, Paris. Bulgăr, Gheorghe, (1963), Eminescu despre problemele limbii române literare, Editura Științifică, București. Bulgăr, Gheorghe, (1976), Pagini vechi despre Eminescu, Editura Eminescu, București. Bulgăr, Gheorghe, (1980), M. Eminescu. Coordonate istorice și stilistice ale creației, Editura Junimea, Iași. Butoi, Octavian, (1969), "Istoria presei
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
politique, Economica, Paris. Burgelin, Olivier, (1968), "La naissance du pouvoir etudiant", în Communications, nr. 21, p. 33. Bourdieu, Pierre, (2001), Langage et pouvoir symbolique, Editions du Seuil, Paris. Bulgăr, Gheorghe, (1963), Eminescu despre problemele limbii române literare, Editura Științifică, București. Bulgăr, Gheorghe, (1976), Pagini vechi despre Eminescu, Editura Eminescu, București. Bulgăr, Gheorghe, (1980), M. Eminescu. Coordonate istorice și stilistice ale creației, Editura Junimea, Iași. Butoi, Octavian, (1969), "Istoria presei românești (sinteze 1)", extras din Analele Universității București, anul XVIII, nr. 2
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
etudiant", în Communications, nr. 21, p. 33. Bourdieu, Pierre, (2001), Langage et pouvoir symbolique, Editions du Seuil, Paris. Bulgăr, Gheorghe, (1963), Eminescu despre problemele limbii române literare, Editura Științifică, București. Bulgăr, Gheorghe, (1976), Pagini vechi despre Eminescu, Editura Eminescu, București. Bulgăr, Gheorghe, (1980), M. Eminescu. Coordonate istorice și stilistice ale creației, Editura Junimea, Iași. Butoi, Octavian, (1969), "Istoria presei românești (sinteze 1)", extras din Analele Universității București, anul XVIII, nr. 2. Caracostea, D., (1980), Arta cuvântului la Eminescu, Editura Junimea, Iași
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
Kultur, Basel, 1948, p. 341. 146 Ars. amat., II, 276-277. 147 Italicele ne aparțin. 148 Nu ne interesează aici problema priorității epodului XVI sau a Eglogei IV vergiliene; vezi bibliografia în A. ROSTAGNI, op. cit., II, p. 112. 149 Cf. GH. BULGĂR, Însemnări despre stilul lui Ovidiu, în "Limba română", Bucarest, VI, 6 (1957), p. 63-64, împreună cu comentariul respectiv. 150 Cf. Tr., II, 111-114. 151 Ex Ponto, IV, VIII, 17-18. 152 Tr., IV, X, 7 și urm. Vezi și încheierea din Amores
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]