7,603 matches
-
Popfiu, Zaharia Boiu, I. Papiu, A. Densușianu, V. Bumbac, Victor Rusu, At. M. Marienescu, Iulian Grozescu, Paul Dragu. Se republică poezii de Al. Pelimon și C. D. Aricescu. Ca și poezia (Cătră române de I. Vulcan, Adio Bucovinei de V. Bumbac, La România de I. Papiu ș.a.), proza este inspirată din istoria românilor sau din realitățile sociale transilvănene și dă glas sentimentelor naționale. Nuvelele și schițele aparțin lui I. Vulcan, Adelinei Olteanu, lui Pamfil Văleanu, I. S. Ventielu, M. Besanu, Iulian
AURORA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285493_a_286822]
-
revistă care a apărut la Cernăuți, lunar, între 1 august 1881 și 15 decembrie 1882 și între ianuarie și august 1884, cu subtitlul „Organ beletristic-literar al Societății pentru Cultura și Literatura Română în Bucovina”. Redactor responsabil și editor: Ion I. Bumbac. A.r. are un conținut bogat: proză, cronici literare, literatură populară, istorie și critică literară, cercetări filologice, bibliografii, ceea ce îl determină pe I.I. Bumbac să-i schimbe, în 1884, subtitlul în „Revistă științifică-literară”. S. Fl. Marian semnează articole despre obiceiuri
AURORA ROMANA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285492_a_286821]
-
beletristic-literar al Societății pentru Cultura și Literatura Română în Bucovina”. Redactor responsabil și editor: Ion I. Bumbac. A.r. are un conținut bogat: proză, cronici literare, literatură populară, istorie și critică literară, cercetări filologice, bibliografii, ceea ce îl determină pe I.I. Bumbac să-i schimbe, în 1884, subtitlul în „Revistă științifică-literară”. S. Fl. Marian semnează articole despre obiceiuri, moravuri și datini populare, I. Bumbac scrie despre manuscrisele codicelui de la Voroneț. În ultimul an de apariție, pot fi citite studiul Din istoria limbii
AURORA ROMANA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285492_a_286821]
-
bogat: proză, cronici literare, literatură populară, istorie și critică literară, cercetări filologice, bibliografii, ceea ce îl determină pe I.I. Bumbac să-i schimbe, în 1884, subtitlul în „Revistă științifică-literară”. S. Fl. Marian semnează articole despre obiceiuri, moravuri și datini populare, I. Bumbac scrie despre manuscrisele codicelui de la Voroneț. În ultimul an de apariție, pot fi citite studiul Din istoria limbii și literaturii române, o critică la drama Despot-Vodă de V. Alecsandri, poezii din colecția lui D. Petrino, urmate de alte studii de
AURORA ROMANA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285492_a_286821]
-
în silă, care e țara lor. Se întoarce spre femeie, dar ceea ce spune ea devansează cu o secundă răutatea cuvintelor a căror arsură o simțea deja în fundul gâtului. — Uite, am cusut asta pentru tine, spune ea despăturind o cămașă din bumbac gros, cenușiu-verzui. O adevărată tunică soldățească, nu-i așa? Ai s-o poți îmbrăca luni. Adolescentul ia cadoul și rămâne mut. Cu un gest mașinal, mângâie țesătura, observă tighelurile cusute foarte regulat, deși sunt făcute de mână. De mână... Cu
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
o s-o luăm mai degrabă peste câmpuri...“ Pentru a alunga amintirea aceea care revenea neîncetat, Nikolai duse mâna stângă la spate, pipăi toarta celor două găleți noi agățate de șa. Erau, alături de câteva perechi de cămăși și de pantaloni din bumbac gros, singurul lui trofeu. Scutură încetișor gălețile, zincul scoase un clinchet liniștitor, domestic. Era visul lui să aducă din război două găleți, lucru atât de util, pe care nu obosea să și le închipuie purtate pe o cobiliță de o
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
îngustă din Caucaz. Ea e femeia care, ținând în mână un opaiț, îi zâmbea unei femei care intra în casă purtând în brațe un copil, unui bărbat care punea pe o bancă o doniță grea, acoperită cu o pânză de bumbac. Îi rosteam în minte numele, Sașa, ca și cum aș fi vrut să suprapun chipul femeii așezate în iarbă, lângă mine, peste chipul celeilalte care, atât de discret, atât de intens, trecuse prin viața familiei mele. În momentul acela, făcu un efort
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
românesc”. După un scurt capitol care relevă, prin I. G. Sbiera, S. Fl. Marian, Ștefan Ștefureac, Elena Niculiță-Voronca și Leca Morariu, concreșterea poeziei din rădăcinile creației populare, este prezentată cealaltă treaptă, ilustrată, între alții, de Silvestru Morariu-Andrievici, Al. Hâjdeu, V. Bumbac, D. Petrino, T. V. Stefanelli, G. Rotică, I. E. Torouțiu, pentru ca apoi să fie investigată epoca „de mare efervescență” literară (1918-1940, 1941-1944) prin Vasile Gherasim, G. Voevidca, Traian Chelariu, Mircea Streinul, Iulian Vesper, E. Ar. Zaharia, Vasile Posteucă ș.a. Partea a
BOSTAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285824_a_287153]
-
dat să-mi pun pe mine un tricou. Pe pieptul lui scria „Fessenden“. L-am Îmbrăcat și Obiectul s-a hlizit. ― Ce? ― E tricoul lui Jerome. Pute? ― De ce mi-ai dat tricoul lui? am Întrebat, strângându-mă toată la atingerea bumbacului cât tricoul era Încă pe mine. ― Ale mele sunt prea mici. Vrei unul de-al lui tata? Miros a colonie. ― Tatăl tău Își dă cu apă de colonie? ― A trăit În Paris după război. Are tot felul de obiceiuri exotice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
e vorba numai de articole de lux. Aducem din Orien tul Îndepărtat aur, argint, dar și oțel, pietre prețioase sau semiprețioase, lemn, fildeș, pene de struț, carapace de țestoase, perle, mirodenii, ierburi medicinale, textile, fie prelucrate, ca mătăsurile chinezești ori bumbacul indian, fie în stare naturală... Asinius Gallus își mângâie gânditor bărbia. Esențiale sau nu, asemenea bunuri sunt cerute de toate segmentele societății. Ceva este totuși neclar. Deci fiul lui Otacilius, Ofelus, parcă... — Da. — Ipochimenul refuză să-ți plătească cota-parte din
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
o voce imediat lângă noi. Diana este o tipă dură, și uneori poate părea nepoliticoasă. Ne întoarcem amândouă și dăm cu ochii de un tânăr atrăgător, care poartă o pereche veche de blugi Levi’s și o cămașă îngrijită din bumbac. ― Îmi pare rău, repetă el. Sunt Nick, am venit cu Diana. Nick îi întinde mâna Geraldinei când spune asta și-i susține privirea mai mult decât necesar. După aceea îmi strânge și mie mâna, făcându-mă și mai tare să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
al doilea rând, chiar să fi fost așa, acum toate curg pe tine. Jemima dragă, sincer acum, arăți ridicol, și-ți spun asta pentru că îmi pasă și mi-ești dragă. Jemima se uită în jos la bluza ei neagră de bumbac, care îi atârnă pe noul ei trup, la pantalonii de trening care sunt atât de largi pe noile ei curbe, că arată acum ca niște pantaloni bufanți. Nesigură, își ridică privirea. ― Bine, acceptă ea. Cred că ai dreptate, mai spune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
bine ca și tine. Tu, spune ea cu o voce de savant german, tu ești creația mea! Chicotim amândouă și intrăm. ― Bun, spune ea, măsurând încăperea. Următorul pas: hainele. Astea, mai spune ea, luând între degete materialul bluzei mele de bumbac, trebuie să dispară. Mă întreb ce au hainele mele largi și confortabile, în timp ce încep să mă uit într-o doară printre rîndurile de haine perfect ordonate. Deși mi-am spus că am să fiu pregătită pentru asta, pentru momentul la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
corăbii. {EminescuOpI 131} {EminescuOpI 132} Iar colo bătrânul dascăl cu-a lui haină roasă-n coate, Într-un calcul fără capăt tot socoate și socoate Și de frig la piept și-ncheie tremurând halatul vechiu, Își înfundă gîtu-n guler și bumbacul în urechi; Uscățiv așa cum este, gârbovit și de nimic, Universul fără margini e în degetul lui mic, Căci sub frunte-i viitorul și trecutul se închiagă, Noaptea-adînc-a veciniciei el în șiruri o desleagă; Precum Atlas în vechime sprijinea cerul pe
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
țuguiat ca o corabie de război. La poalele castelului se întindea orașul încețoșat în lumina primăvăratică. Chiar la intrarea în oraș era o piață unde negustorii care întinseseră pe jos de toate, de la oale, ceaune, ulei până la sare, țesături de bumbac și vase de pământ, strigau cât îi ținea gura la mulțimea de trecători. Samuraiul și însoțitorul său, obișnuiți cu viața liniștită din vale, nu puteau decât să fie uimiți de atâta lume. Trecură râul traversat în zbor de bâtlani albi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
de iarnă, era acum și el plin de flori, iar pe câmpuri țăranii își mânau agale vitele. A doua zi le apăru în depărtare oceanul scăldat în razele unui soare cald, norii pluteau pe cer pufoși ca niște vălătuci de bumbac. În cele din urmă samuraiul și ai săi zăriră corabia plutind în zare. — Aaa! Aaa! strigară ei și se opriră pe plajă fără să vrea. Vasul îi făcea să se gândească la o cetate cafenie, uriașă. Pe cele două catarge
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
D. J. Smith. Liz Coates lucra pentru Smith. Doamna Smith, care era o femeie foarte grasă și curată, spunea că nu mai văzuse fată atât de curățică precum Liz Coates. Liz avea picioare frumoase și purta mereu șorțuri curate de bumbac, și Jim observase că-și prindea mereu părul la spate. Îi plăcea chipul ei pentru că era mereu vesel, dar nu prea se gândea la ea. Liz Îl plăcea foarte mult pe Jim. Îi plăcea cum arăta când venea dinspre magazin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
a coborî imediat, printre dâmburi de pământ roșcat Îndepărtate conștiincios din calea mașinilor, mărginită de puieți pe ambele părți. Nu era acasă la el, dar era mijlocul toamnei și merita să te plimbi prin locurile alea și să le vezi. Bumbacul fusese cules și-n locurile rămase goale se vedeau petice de porumb, unele amestecate cu măturici roșii de sorg și, conducând Încet, avându-l alături pe fiul său adormit, apropiindu-se de destinație, știind În ce oraș se va opri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
norocul nostru. Una peste alta, casa noastră era foarte bună, mai bună decât casele celor mai mulți oameni, chiar și decât casele de mai multe milioane de dolari din San Francisco, din ziua de azi. Familia tatălui meu avea o fabrică de bumbac cu tradiție și magazinul universal Honesty pe care Îl fondase bunicul meu În 1923. Se prea poate să fi fost o idee mai puțin prestigios decât magazinul universal Sincerity, dar chiar dacă magazinul nostru nu era la fel de mare, marfa era la fel de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
Honesty pe care Îl fondase bunicul meu În 1923. Se prea poate să fi fost o idee mai puțin prestigios decât magazinul universal Sincerity, dar chiar dacă magazinul nostru nu era la fel de mare, marfa era la fel de bună, iar În ceea ce privește produsele din bumbac, calitatea era chiar mai bună la același preț. Toți clienții străini ai tatălui meu spuneau asta. Tatăl meu era un reprezentant tipic al clasei superioare din Shanghai: absolut tradițional când venea vorba de familie și casă și complet modern când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
multe suluri de materiale celei bătrâne care le desfăcu. —Frumos, da, foarte frumos, spuse Vera aprobând din cap. —Fomos-fomos, Încercă să repete femeia birmaneză. Și mai multe materiale fură desfăcute, iar Roxanne, care stătea lângă Vera, pipăi o pânză de bumbac țesută la război, albastru Închis cu irizări. —O mie? spuse ea citind de pe bucata de hârtie pe care vânzătoarea mâzgălise prețul. Se Întoarse și zise: —Dwight, dragule, cât Înseamnă o mie de kyat? —Mai puțin de trei dolari. Dwight stătea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
pe picioare, iar apoi și le masă cu o loțiune cu parfum de ambră. Își dădu jos lenjeria de corp, sperând că de la umiditate o să dispară urma lăsată de chilot pe piele și se Îmbrăcă cu o rochie ușoară de bumbac, gen furou, de culoarea șerbetului de mandarine. Cu inima bătând să-i spargă pieptul, de parcă ea ar fi fost fiica și nu mama, trecu pe lângă patul lui Esmé către ușă și se strecură afară, apoi pe podețul de lemn până la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
nasuri infailibile, a căror muncă se bazează pe o simplă recompensă sub forma unui joc cu mingea. Iar această superbă doamnă este curajoasa lor dresoare. Camera arătă o femeie Îmbrăcată Într-o rochie Îndrăzneață cu bretele, galben cu roz, din bumbac, mulată pe trupul ei tânăr și slab. —Saskia Hawley. I-a dresat singură, spuse Harry, și a făcut o treabă extraordinară, dacă vreți să știți opinia mea. Folosind tehnici pe care de la tine le-am Învățat, eu și alte mii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
sufletească a adolescenței. Eram oameni mari pentru că eram nu numai liberi, dar chiar lăsați de capul nostru. Eram oameni mari pentru că eram, unii, foarte săraci, alții, dacă nu așa săraci, cel puțin din clase inculte, unde nu există creșterea în bumbac (bumbac material și bumbac moral). Eram oameni mari, pentru că mai toți trecusem prin multe. Eu, de pildă, trecusem prin atâtea faze: atâtea locuri, școli, nenorociri etc. Eram oameni mari, pentru că pe-atunci nu eram îmbrăcați în uniformă și numerotați. Eram
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
a adolescenței. Eram oameni mari pentru că eram nu numai liberi, dar chiar lăsați de capul nostru. Eram oameni mari pentru că eram, unii, foarte săraci, alții, dacă nu așa săraci, cel puțin din clase inculte, unde nu există creșterea în bumbac (bumbac material și bumbac moral). Eram oameni mari, pentru că mai toți trecusem prin multe. Eu, de pildă, trecusem prin atâtea faze: atâtea locuri, școli, nenorociri etc. Eram oameni mari, pentru că pe-atunci nu eram îmbrăcați în uniformă și numerotați. Eram oameni
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]